Suntem tot mai puţini cu fiecare an şi, din păcate, nici viitorul nu se anunţă a fi unul optimist în acest sens. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, populaţia României a continuat scăderea din cauze demografice, iar declinul s-a accentuat în februarie, când s-au pierdut 10.137 de locuitori, mai mulţi decât în aceeaşi lună a ­anu­lui trecut, această situaţie fiind generată în principal de o reducere a natalităţii. În anul 2017, Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al Organizaţiei Naţiunilor Unite a realizat un raport privind proiecţia populaţiei lumii.

Conform acestui raport, po­pulaţia lumii va creşte anual în medie cu aproximativ 43,8 milioane de locuitori, estimându-se că va ajunge la 9,8 miliarde persoane în anul 2050 şi la 11,2 miliarde de locuitori în anul 2100. Raportul ONU  menţionează că ţările din Europa, ca urmare a menţinerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie), vor înregistra scăderi ale numărului populaţiei.

Cornelia Geambaşu

,,Prognoza în sine a tras următoarea concluzie: populaţia lumii va creşte, în schimb populaţia Europei o să scadă, iar printre ţările în care se va înre­gistra o scădere mai mare, de peste 15%, va fi şi România. Deci există, în variantele enunţate, pronosticuri chiar şi de 13 milioane de locuitori pentru România la orizontul anului 2060. Asta pentru că, în ultimii ani, am văzut şi noi că există un sold migrator negativ, deci mai multă lume pleacă pentru o perioadă mai lungă de 12 luni. Deci nu vorbim despre faptul că pleacă pentru şase luni şi apoi se întoarce, ci vorbim despre situaţia în care s-a plecat din ţară pentru o perioadă mai mare de 12 luni”, spune Cornelia Geambaşu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău.

Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendinţă demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 15% în Bulgaria, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Serbia şi Ucraina.  Evoluţia populaţiei la nivel mondial este însoţită de o schimbare a structurii pe vârste a acesteia, ceea ce va conduce la schimbarea echilibrului dintre generaţii. Conform prognozelor până în 2050, la nivel global, populaţia de 60 ani şi peste va creşte la 35% în Europa, 28% în America de Nord, 25% în Ame­rica Latină şi Caraibe, 24% în Asia şi la 23% în Oceania.

Populaţia de 80 ani şi peste se va tripla

Îmbătrânirea populaţiei este un rezultat important al progresului social obţinut în diferite domenii, precum medicină, calitatea vieţii, reducerea morta­lităţii în special la persoanele vârstnice, creşterea duratei medii a vieţii. În acelaşi timp, modificarea structurii populaţiei este determinată de scăderea semnificativă a natalităţii. ­Po­pulaţia tânără, de 0-14 ani, a înregistrat în 2017 o pondere de 26% din populaţia mondială, fiind de două ori mai mare decât ponderea populaţiei vârstnice. ONU estimează că, în anul 2050, ponderea acestor două grupe de vârstă în totalul populaţiei ­glo­bale va fi egală.

Proiectarea demografică realizată de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale a ONU anticipează că, în varianta medie, populaţia României va fi de 16,4 milioane locuitori în anul 2050, iar în 2100 de 12,1 milioane locuitori.  Proiectarea populaţiei rezidente oferă informaţii utile asupra viitoarei evoluţii a numărului şi structurii pe vârste a populaţiei rezidente la nivelul fiecărui judeţ (grupe cincinale şi grupe funcţionale – tânără, adultă, vârstnică, feminină de vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară).

Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt ferti­litatea, mortalitatea şi migraţia (internă şi externă), fenomene prezente la nivelul fiecărui judeţ. Evoluţia fenomenelor demografice din perioada 2012-2015 a constituit baza scenariilor de proiectare a populaţiei rezidente a fiecărui judeţ. S-a rea­lizat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi soldului migratoriu pe termen lung (pentru cel puţin 12 luni) la nivelul fiecărui judeţ. Prin însumarea populaţiei rezidente proiectate obţinute pentru fiecare judeţ, s-a stabilit populaţia rezidentă proiectată a României până în anul 2060.

Analizând actuala situaţie demografică în profil judeţean caracterizată prin nivelul şi tendinţele înregistrate în ultimii ani de natalitate, mortalitate, migraţia internă şi migraţia internaţională (cu stabilirea reşedinţei pentru o perioadă de cel puţin 12 luni), scenariile de proiectare a populaţiei rezidente se prezintă în cinci variante, prin care se apreciază că s-ar putea prefigura evoluţia imediată şi de perspectivă a populaţiei rezidente la nivelul fiecărui judeţ.

,,Pentru a face această proiecţie a populaţiei, se porneşte de la datele de populaţie şi de la toate fenomenele demografice de pe o perioadă în urmă şi se ­ana­lizează în mai multe variante – constantă, optimistă, pesimistă, medie şi intermediară -, dar asta în funcţie de cum se consideră. Dacă toţi indicatorii demogra­fici au aceeaşi evoluţie pe care au avut-o, studiată în ultimii 5-10 ani să zicem, asta este o variantă constantă. Deci plecăm de la populaţia de acum şi ce zicem <dacă am avut rata natalităţii, rata mortalităţii, soldul migraţiei interne, externe la aceste cifre, prognozăm că în următorii 10 ani se va menţine constant şi află cu cât creşte, sau cu cât scade ­po­pulaţia>”, explică directorul Cornelia Geambaşu.

Astfel, în varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2060 la 11,0 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 ­mi­lioane locuitori. Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 ­mi­lioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2060, la 15,4 milioane locuitori.

,,Este îngrijorător nu numai faptul că scade populaţia, ci faptul că acest lucru este însoţit de fenomenul de îmbătrânire demografică. Deci dacă în momentul de faţă raportul dintre populaţia tânără şi cea vârstnică este cam să zic doi tineri la un vârstnic, la nivelul anului 2060, populaţia tânără şi vârstnică, ca şi pondere, în total va ajunge la o cifră egală şi mai mult decât atât, creşte ponderea populaţiei de peste 80 de ani. Sigur, este explicabil, pentru că a şi crescut durata medie a vieţii şi apoi tot ceea ce s-a întâmplat în lume în domeniul medicinii a contribuit, a crescut calitatea vieţii, chiar dacă nouă nu ni se pare acest lucru, dar s-au înregistrat creşteri semnificative în sensul acesta şi asta a dus la creşeterea duratei medii de viaţă”, a menţionat directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău.

Conform acestor variante, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,8 milioane persoane (varianta constantă). La nivel teritorial, în varianta medie, populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua în perioada 2015-2060-, cu excepţia judeţului Ilfov, care va înregistra o creştere a populaţiei-, în anul 2060 cu aproximativ 216.700 persoane (cu 49,5%).  Astfel, în varianta medie, în anul 2060, 18 judeţe vor înregistra ponderi de peste 40,0% ale populaţiei rezidente de 80 de ani şi peste, din populaţia vârstnică: Argeş, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vaslui şi Vâlcea.

La nivelul judeţului Buzău, la 1 iulie 2015 ponderea populaţiei cuprinse între 0 şi 14 ani era de 15,0%, populaţia de 15-64 ani reprezenta 64,7%, iar populaţia de 65 ani şi peste, 20,3%. La ­ori­zontul anului 2060, ponderile grupelor mari de vârstă suferă modificări, accentuându-se fenomenul de îmbătrânire demografică. Populaţia de 0-14 ani va reprezenta 12,4%, cea de 15-64 ani, 57,8%, iar cea de 65 ani şi peste va deţine 29,8% din totalul populaţiei judeţului. (Vezi tabelul 1)

Tabelul 1

,,Pentru judeţul Buzău, evident că lucrurile nu stau foarte bine, de foarte mulţi ani. Dacă vrem să ne legăm şi de fenomenele demografice din anul 2017, o să constatăm că, pe tot parcursul anului, sporul natural a fost negativ. Nu am avut nicio lună în care să avem spor natural pozitiv. Deci se nasc mai puţini copii în raport cu persoanele decedate şi, deşi nu avem încă datele definitive pentru sporul migratoriu, ne dăm şi noi seama…”, a adăugat Cornelia Geambaşu.

Comune cu mai puţin de 1.000 de locuitori

Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău, la data de 1 iulie 2017, aveam şapte comune din judeţ cu până în 1.000 de locuitori. Vorbim despre Pardoşi – 396, Chiliile – 532, Mărgăriteşti – 612, Valea Salciei – 722, Căneşti – 761, Odăile – 824 şi Murgeşti – 881.

Prima explicaţie a numărului tot mai redus de locuitori ar fi fenomenul migraţiei, care s-a accentuat puternic cu câţiva ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, dar şi după aderare. Al doilea motiv ar fi sporul natural negativ. Aceasta înseamnă că numărul persoanelor decedate într-o anumită perioadă de timp este mai mare decât numărul născuţilor. O altă explicaţie ar fi, după cum spun şi unii primari din localităţile în care s-a înregistrat o scădere a numărului de oameni, infrastructura precară.

Chiliile, potenţial turisitc mare, infrastructură aproape de zero

Să ne referim la comuna Chiliile, aflată în Munţii Buzăului, în zona izvoarelor şi cursului superior al râului Sărăţel şi al afluentului său, Fundata. Străbătută de şoseaua judeţeană DJ102F, care o leagă de-a lungul râului Sărăţel spre sud de Berca (DN10) şi mai departe de Buzău, iar spre nord prin dealuri împădurite de Mânzăleşti, loca­litatea număra, în vara anului trecut, peste 530 de suflete. Trei obiective din comuna Chiliile sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Buzău, toate ca monumente de arhitectură de interes local. Două se află în satul Budeşti – casa Nicolai Chioreanu, din 1860, şi biserica de lemn „Sfântul ­Ghe­orghe”, din 1884 -, iar un al treilea se află în satul Chiliile, casa Constantin Tănase, datând din secolul al XIX-lea.

Sorin Zaman

În urma discuţiilor purtate cu primarul comunei, Sorin Zaman, am aflat că lipsa unei infras­tructuri corespunzătoare ar putea duce la dispariţia satelor în doar câţiva ani. ,,Prima cauză este infrastructura, pentru că dacă nu umblăm la infrastructură, satul românesc o să dispară în totalitate, mai ales comunele care sunt îndepărtate de centrele urbane. A doua cauză, din punctul meu de vedere, ar fi lipsa locurilor de muncă şi a serviciilor din comunităţile mici din zona de munte. Degeaba avem apă curentă, energie, dacă nu avem infrastructură. Cine poate să vină pe un drum de piatră de 14 kilometri, până în comună? Consiliul Judeţean a făcut eforturi chiar foarte mari în ultimii ani. Mă refer la consolidarea în urma inundaţiilor din 2015, dar s-a oprit aici, pentru că sunt foarte multe de făcut în tot judeţul. Dacă s-ar şi astfalta, ori s-ar găsi şi o altă soluţie pentru a face acest drum, cu siguranţă se vor întoarce în comună mai mulţi locuitori. Dau numai un exemplu: cum se dezvoltă zona Mocearu, care este pe raza comunei, pe agroturism. Sunt atâtea pensiuni în zonă, un număr de trei, urmează să se mai facă încă două. Potenţial avem, dar trebuie să vrem şi să facem infrastructura, ce să ne mai dăm după degete! Asta e. Chiliile face parte din Geoparcul Ţinutul Buzăului cu multe zone de atracţie, şi enumăr aici biserica Sf. ­Ghe­orghe din satul Budeşti cu pictură tip Voroneţ, pictură deosebită, monument istoric, zona Lacul Mocearului, care este una splendidă, nu găseşti în tot judeţul aşa ceva. Sunt multe zone care s-ar putea dezvolta din punct de vedere turistic, dar dacă nu avem infrastructură, totul se rezumă la acest lucru. Au venit foarte mulţi şi m-au întrebat dacă să-şi facă o casă acolo, să-şi deschidă o pensiune agroturistică. <Drumul, cam în cât timp domnu’ primar ne promiteţi că ne faceţi ?> Ce promisiune pot să fac eu? Eu tot sper că domnul Neagu va face acest drum pentru că-l cunoaşte foarte bine, ştie şi zona, i-am şi smuls nişte promisiuni. Sper şi astept. Mai am un an de aşteptat. Comuna Chiliile este tranzitată dinspre Vulcanii Noroioşi, Focurile Vii şi Lacul Mocearu. Acest drum judeţean, 102F, este cel mai scurt care poate să plece de la Vulcanii Noroioşi, să ajungă la Lacul Mocearu, la Focurile Vii şi să treacă spre Gura Teghii şi toate zonele astea frumoase, să ajungă şi pe partea cealaltă cu Bozioru. Deci acest 102 F este de o mare importanţă turistică”, ne-a spus Sorin Zaman, primarul comunei Chiliile.

Aceeaşi problemă o întâlnim în comuna Pardoşi, acolo unde abia sunt circa 400 de suflete.

Marian Muşat

Nu este departe de această situaţie nici comuna Valea Salciei, care avea, la data de 1 iulie anul trecut, 722 de locuitori. Primarul Marian Muşat spune că pe lângă infrastructura precară, care este una generală, atât la nivelul judeţului nostru cât şi în ţară, îmbătrânirea este un al factor al reducerii numărului de locuitori. ,,Da, este ceva general valabil infrastructura, pentru că din acest motiv nu putem atrage investitori. Însă cred că cel mai important lucru este îmbătrânirea populaţiei, care este general valabilă şi la oraşe şi la sate, deci a început să fie o populaţie îmbătrânită. Cei care acum au în jur de 75-85 de ani au fost cei mai mulţi din generaţia lor. Din păcate, încep să dispară şi, nefiind în urma lor populaţie tânără, tineri care să rămână şi nu au motive să rămână neavând locuri de muncă şi aşa cum v-am spus, locuri de muncă nu apar, dacă nu avem o infrastructură bună. La Valea Salciei este o infras­tructură, mai ales pe drumul judeţean, la momentul ăsta destul de precară. Sperăm ca în viitor să fie mai bine. De ce vorbesc despre infrastructură? Cum s-a făcut un drum sau a început să se moder­nizeze între Valea Salciei şi Săruleşti, la Valea Salciei a apărut o pensiune turistică şi au fost cumpărate şi case de oameni din Bucureşti, din Ploieşti. Deci vedem că sunt legate de infrastructură aceste lucruri”, ne-a explicat Ma­rian Muşat, primarul comunei Valea Salciei.

Nevoie de bani pentru a atrage tineri la sate

Din cauză că bătrânii au murit, iar tinerii nu au revenit în locurile natale, multe dintre case sunt pustii, abandonate. Mulţi tineri au plecat de multă vreme să lucreze fie în oraşele din ţară sau chiar în ţările Uniunii Europene, şi-au luat familiile şi nu mai vor să se întoarcă la coarnele plugului sau la muncile istovitoare din miezul verii. Astfel, satele devin din ce în ce mai pustii şi mai îmbătrânite, iar unii primari din ţară au apelat la tot felul de soluţii pentru a atrage populaţia tânără şi a repopula zona. Şi comuna Valea Salciei are câteva case abandonate, iar primarul şi-ar dori să le cumpere şi să le dea apoi tinerilor interesaţi să locuiască în zonă. Există însă un impediment, nu sunt bani pentru a face acest lucru.

,,Sunt case care au fost abandonate. Vreau să le fac un inventar, să vorbesc cu moştenitorii, dacă mai vin sau nu, iar în cazul în care vor să vândă, vreau să public în mod organizat o chestie de promovare pentru vânzare. Dacă aveam bani, le cumpăram noi, să le mo­der­nizăm şi apoi să le punem în mod gratuit sau altfel la dispoziţie. Că sunt familii sărace sau familii fără locuinţe şi se putea face şi acest lucru. Este şi aceasta o idee, dar aici este problema că nu avem bani. Deci dacă s-ar face un program la nivel de ţară, să fie alocaţi de la Guvernul României bani pentru aşa ceva, ar fi foarte bine”, ne-a spus Marian Muşat.

Scădere dramatică a populaţiei cu vârsta şcolară

Potrivit Institutului Naţio­nal de Statistică (INS), capitalul educaţional, parte integrantă a capitalului uman, se prezintă sub două forme distincte. Pe de o parte sunt abilităţile dobândite în urma participării la sistemele educaţionale formale, cunoştinţe atestate prin diplome, iar pe de altă parte sunt toate celelalte cunoştinţe şi abilităţi dobândite pe parcursul vieţii, prin eforturi proprii sau prin participare la cursuri organizate cu experţi în diverse domenii, finalizate cu acumulare de cunoştinţe în urma informaţiilor primite prin interacţiunea cu aceştia. Calitatea resurselor umane se măsoară prin nivelul de pregătire educaţională, formare profesională şi prin starea de sănătate.

Capitalul educaţional, factor important în promovarea dezvoltării economice, trebuie pri­vit ca o investiţie în „cei care produc”. Dacă educaţia este un factor important în promovarea dezvol­tă­rii economice, funcţio­nează şi relaţia inversă: modernizarea economică înseamnă noi oportunităţi şi stimulări pentru achiziţionarea suplimentară de capital uman.

Un stoc de educaţie scăzut la nivelul comunităţii înseamnă un număr mare de adulţi cu un nivel de instruire şi calificare scăzut. Cum nivelul educaţio­nal este corelat cu nivelul veniturilor, rezultă că în comunitatea respectivă o parte importantă a locuitorilor este săracă, cu atât mai mult cu cât în mediul rural nivelul de instruire redus este asociat şi cu vârsta înaintată şi ocuparea în agricultură.

Populaţia rezidentă în România de 0-23 ani a scăzut atât pe total, cât şi la toate grupele de vârstă, cu excepţia copiilor din grupa de vârstă 6-10 ani. Pe sexe, atât populaţia masculină, cât şi populaţia ­fe­minină de 0-23 ani a înregistrat, în perioada 2011-2015, o scădere de circa 6,0%. Scăderea înre­gistrată în perioada 2011-2015 este în concordanţă cu tendinţa generală de scădere a populaţiei totale a ţării şi a fost de 6,1% la nivelul întregii ţări, judeţul Buzău înregistrând o scădere cu 5,0%. Proiectarea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară reprezintă o proiectare derivată a proiectării demografice a populaţiei. Pentru aceasta s-a utilizat varianta mediană a unei proiectări demografice a populaţiei rezidente pe vârste, sexe şi judeţe.

Din proiectarea populaţiei rezidente pe vârste, sexe şi judeţe la orizontul anului 2060, s-a selectat populaţia rezidentă de vârstă preşcolară şi şcolară (0-23 ani), repartizată pe grupe de vârstă, sexe şi judeţe. În varianta mediană, până în anul 2060, populaţia rezidentă de vârstă preşcolară şi şcolară de 0-23 ani se va reduce cu 41,9%, ajungând la aproximativ 2,9285 milioane persoane. Scăderea populaţiei rezidente de 0-23 ani va fi moderată până în anul 2030 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (anul 2060), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală a populaţiei. Cea mai mică reducere a populaţiei de 0-23 ani ar putea fi de 17,1% în varianta optimistă a proiectării populaţiei.

În profil teritorial, populaţia rezidentă de 0-23 ani ar înregistra o scădere în toate judeţele ţării. Până în anul 2060 este anticipată o diminuare medie la nivelul întregii ţări cu 41,9%, pentru judeţul Buzău scăderea fiind mai mare, res­pectiv cu 52,2%. (Vezi tabelul 2)

Tabelul 2

,,Nu suntem un judeţ care să fie un centru universitar care să aibă ca să zic o industrie sau un parc industrial foarte dezvoltat ca să astragem forţă de muncă din alte judeţe; şi atunci constatăm că, începând din momentul în care pleacă şi devin studenţi, locuitorii judeţului nostru se întorc într-o proporţie mult mai mică decât cea care pleacă. Pleacă la studii, îşi găsesc şi un job şi atunci se stabilesc în altă parte”, a adăugat Cornelia Geambaşu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Buzău.

Constantin Toma

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat că, în viitorul apropiat, intenţionează să înfiinţeze o Universitate Tehnologică în oraş, tocmai pentru a încuraja educaţia profesională: ,,Buzăul, până la urmă, este şi cel mai important centru economic al judeţului şi, în acelaşi timp, şi principalul formator de cadre dacă vreţi, chiar dacă această educaţie a scăzut foarte mult; dar mă implic personal, atât cât îmi permite legea, să ridic nivelul educaţiei, cel puţin edu­caţia profesională, astfel încât să avem muncitori mai buni şi, de ce nu, parte dintre ei să se întoarcă ingineri la Buzău după ce îşi vor face facultăţile afară. Am în vedere, în viitorul apropiat, să facem o facultate cu profil tehnic la Buzău. Nu ştiu ­exa­ct unde, nu locul este problema, ci să ne punem în gând acest lucru, pentru că dacă îţi propui ceva trebuie să şi realizezi”.        

Din datele Direcţiei Jude­ţene de Statistică Buzău, începând cu anul şcolar/universitar 2013/2014, grupele de vârstă ale populaţiei preşcolare şi şcolare s-au modificat, astfel, populaţia preşcolară este formată din grupele de vârstă 0-2 ani şi 3-5 ani, aferente educaţiei antepreşcolare şi preşcolare, iar populaţia şcolară este reprezentată de grupele de vârstă 6-10 ani (pentru educaţia primară), 11-14 ani (pentru educaţia gimnazială), 15-18 ani (pentru educaţia liceală şi respectiv profesională) şi 19-23 ani (pentru educaţia postliceală şi studii superioare). Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă numărul total al elevilor dintr-o anumită grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei rezidente din aceeaşi grupă de vârstă.

În anul şcolar/universitar 2014/2015, gradul de cuprindere şcolară pentru populaţia în vârstă de 0-23 ani a fost de 73,7% la nivelul întregii ţări, în timp ce la nivelul judeţului Buzău a fost de 65,3%. În anul şcolar 2014/2015, cel mai mare grad de cuprindere a fost înregistrat la ciclul primar, la grupa de vârstă 6-10 ani, de 91,4%. Cel mai mic grad de cuprindere a fost înregistrat în cazul grupei de vârstă 0-2 ani, din cadrul învăţământului antepreşcolar (6,7%). Pentru judeţul Buzău s-au înregistrat valori peste media de ţară la grupele de vârstă: 3-5 ani (88,7% faţă de 84,1% la nivelul întregii ţări); 6-10 ani (92,4% faţă de 91,4%); 11-14 ani (91,4%  faţă de 90,8%).

Cu mult sub nivelul mediu pe ţară este gradul de cuprindere la vârsta 19-23 ani respectiv 17,8% pentru judeţul Buzău faţă de 66,4%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.