O propunere legislativă aflată pe ultima sută de metri în Parlament, în comisia pentru industrii din Camera Deputaţilor, prevede prelungirea termenului de implementare pe scară largă a sistemelor de măsurare inteligentă a consumului de energie, până în 2032, scrie HotNews.ro. Potri­vit legislaţiei actuale, circa 80% dintre consumatori ar trebui să beneficieze de contorizare inteligentă până în 2020. Acum, doar 4,8% dintre consumatori au contoare inteligente. De altfel, implementarea la scară largă a sistemului este şi un obiectiv al Comisiei Europene. Ideea amânării măsurării inteligente a fost enunţată primă oară în noiembrie 2017 de Dumitru Chiriţă, actualul şef al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), fost deputat PSD şi preşedinte al unor sindicate care derulau afaceri în domeniul citirii clasice a contoarelor electrice, dar şi acţionar al unei firme din domeniu.

Prevederea privind prelungirea termenului a fost introdusă sub forma unui amendament într-o propunere legislativă pentru modificarea Legii energiei 123/2012 – promovat de senatorii PSD Gheorghe Marin, Ştefan-Radu Oprea, Liliana Sbîrnea (care este şi membru al Comisiei economice, industrii şi servicii),  Cristina-Mariana Stocheci, Şerban-Constantin Valeca, Ioan Vulpescu şi de către deputaţii social-democraţi Mircea-Gheorghe Drăghici, Nicolae Georgescu  şi Cătălin-Marian Rădulescu – propunere care a fost adoptată de Senat pe 22 mai 2018. Amendamentul a fost propus de comisii şi adoptat cu unanimitate de voturi. Acum, propunerea legislativă se află în comisia pentru industrii din Camera Deputaţilor.

Senatorii au motivat că termenul 2020 nu poate fi menţinut deoarece sistemul de conto­rizare inteligentă nu poate fi susţinut economic şi realizat fizic. Pe de altă parte, un raport privind contorizarea inteligentă în România arată că acest sistem are potenţialul de a fi o investiţie profitabilă, conduce la redu­cerea costurilor cu citirea contoarelor şi la reducerea pierderilor din reţea.

Contorizarea inteligentă este un sistem modern care perminte monitorizarea în timp real, de la distanţă, a consumului de ener­gie. La sfârşitul anului 2017 doar 4,8% dintre români beneficiau de sistemul de monitorizare inteligentă. Comisia Europeană a propus o ţintă de 80%.

Cum este justificată amânarea

Comisiile din Senat care au propus acest amendament susţin că trebuie modificat articolul 66 din Legea energiei care prevede implementarea sistemului de monitorizare inteligentă pe scară largă până în 2020, pe motiv că aplicarea lui nu poate fi susţinută economic şi realizată fizic. ,,Implementarea proiectelor pilot pentru sistemele de măsurare inteligentă la nivelul anilor 2015-2016 a dovedit faptul că mai multe ipoteze din evaluarea iniţială a acestor sisteme rea­lizată la nivelul anului 2012 s-au schimbat în ceea ce priveşte costurile investiţionale, be­neficiile măsurabile precum şi calendarul real de implementare. În aceste condiţii, aplicarea prevederilor actuale ale art. 66 alin. 2 conform cărora 80% din consumatori să fie integraţi în sisteme de măsurare inteligentă până la sfârşitul anului 2020 nu poate fi susţinută economic şi realizată fizic, efectele identificate fiind creşterea tarifelor de distribuţie şi, implicit, a preţului ­ener­giei electrice la consumator, dificultăţi de gestionare logistică a procesului, afectarea altor tipuri de investiţii în reţelele de distribuţie. Dacă analizele cost-beneficiu prezentate spre avizare iau în calcul doar ­be­neficii pentru operatorul de distribuţie concesionar, care vor determina o reducere a costurilor prin diverse aspecte ale acti­vităţii de distribuţie şi exploatare a reţelei, atunci investiţia în aceste sisteme se justifică chiar prin aceste beneficii, fără a mai fi nevoie să fie recunoscută şi aprobată de ANRE în cadrul programelor anuale de investiţii şi fără recunoaş­terea lor în tariful de distribuţie aprobat”, se arată într-un raport comun al comisiilor din Senat.

ANRE: În zonele în care s-a instalat măsurarea inteligentă, costurile cu citirea contoarelor au scăzut cu până la 97%

Potrivit unui raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în 2015 şi 2016 au fost realizate câteva proiecte-pilot pentru instalarea sistemului de monitorizare inteligentă. Conform unei analize privind privind rezultatele înregistrate la sfârşitul lui 2017 prin utilizarea sistemelor de măsurare inteligentă, s-a constatat că în zonele în care au fost implementate proiectele-pilot, costurile cu citirea contoarelor şi intervenţiile la locul de consum s-au redus foarte mult, cu până la 97%, respectiv 93%. De asemenea, au fost constatate economii în ceea ce priveşte consumul propriu tehnologic (CPT) de energie electrică în reţelele de distribuţie a energiei electrice de joasă tensiune. În ciuda acestor reduceri de costuri, ANRE consideră că este necesară modificarea prevederilor art. 66 din Legea energiei electrice în sensul amânării termenului în cauză.

Prelungirea termenului de implementare a sistemului a fost una dintre puţinele idei exprimate de actualul şef al ANRE. Dumitru Chiriţă a declarat, în noiembrie 2017, la doar o lună după ce a preluat mandatul de şef al ANRE, că ar trebui ,,revăzută“ problema contorizării inteligente. El este cunoscut ca fiind unul dintre cei care au controlat afaceri cu citirea contoarelor, în perioada în care a fost şeful unor sindicate în energie şi acţionar la o companie care avea contracte cu societăţile de distribuţie. În 2017, când a fost numit şef al ANRE, era deputat PSD.

În 2011, România Curată scria că deputatul PSD Dumitru Chiriţă era acţionar al SC Sindserv SA, societate controlată de Federaţia Energia Mileniului III, care se ocupă de citirea contoarelor de energie electrică şi care beneficia de contracte bănoase din partea Electrica SA. ,,Deputatul PSD este considerat <creierul> întregii afa­ceri derulate prin cele două societăţi. Era acţionar minoritar la Sindserv, preşedinte al Sindicatului Liber Independent Energia Bucureşti, care deţine acţiuni la firmă, preşedinte ­exe­cutiv al Federaţiei Univers, un alt acţionar al companiei şi fost membru în Consiliul de Administraţie al SC Electrică SA”, arăta România Curată.

Comisia Europeană a propus o ţintă de 80% până în 2020

Unul dintre obiectivele Comisiei Europene în domeniul energiei este introducerea, până în 2020, a sistemelor de conto­rizare inteligentă în cel puţin 80% din cazuri. Potrivit Energy Policy Group (EPG), un think-tank specializat în politici energetice, ,,aproximativ o treime din utilizatorii de electricitate ai EU28+2 deţin în prezent un contor inteligent, dintr-un total de 283 milioane puncte de livrare, iar aşteptările sunt ca penetrarea pieţei să atingă 60% până în 2020 – sub ţinta de 80% (potrivit ediţiei a 12-a a raportului <Contoare Inteligente în Europa>, publicat de Linker Report)”. În unele ţări, ca Italia şi Suedia, deja se lucrează la instalarea unor contoare inteligente de a doua generaţie, deoarece cele de primă ge­neraţie funcţionează încă de la începutul anilor 2000.

DISTRIBUIȚI
loading...

5 COMENTARII

  1. Nu știu de ce nu se prezintă un calcul corect, cinstit și pe înțelesul tuturor în legătură cu „contorizarea inteligentă”. E ușor să spui că ești contra dar aproape imposibil să argumentezi corect , de ce!!Mă așteptam la d-na Liliana S. la ceva mai multă pricepere explicativă . Dacă am obținut , sau dacă vom face o amânare, care va fi câștigul? Din punctul meu de vedere, după cât cunosc eu doctrina socialistă , nimic din acțiunile economice din ultimii ani nu dovedesc fatul că suntem conduși de un partid socialist. Prețurile cresc continuu și la energie, nu mai vorbesc la carburanți unde prețul e mai mare ca în multe țări europene. Greutatea statului birocratic mamut care apasă pe umerii noștri, instituții cu personal calificat în care apărarea de muște e singura ocupație, incompetența adusă la normă de promovare, iată numai câteva explicații sincere ale lipsei de EXPLICAȚII din partea doamnei S. Liliana.

    • Ce nu înțelegeți? Ce-i aia unanimitate de voturi! Nu mai aberați cu doctrina socialistă!
      Cereți lămuriri de la Președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, liberalul Florin Câțu, dacă tot vreți să luați lumină de la doctrina liberală! Repet. Unanimitate de voturi înseamnă toată comisia în frunte cu mândria liberală. Cu un simplu click aflați întreaga componență a comisiei. Sunt și useriști și udemeriști și neafiliați și liberali și desigur, doctrina socialistă!

  2. Să nu-mi spună cineva că distribuitorii străini de energie nu mai pot de grija consumatorilor, că-l scuip fără niciun pic de emoție! Poate să-l cheme și Damian! „Contorizarea inteligentă” nu este decât o modalitate de transfer a costurilor cu citirea de la distribuitori către consumatori. Dacă distribuitorii doresc să reducă din costuri atunci să suporte ei „contorizarea inteligentă”, nu să mă forțeze pe mine, consumatorul, să cheltuiesc mai mult ca el să aibă profituri mai mari!
    Râmniceanca noastră, chiar cu ștampila ciumei pe frunte, face un lucru pozitiv, în favoarea consumatorilor români, încercând să amâne 15 ani inevitabilul „contorizării inteligente”!

    • Liliana Sbîrnea este membru al Comisiei economice, industrii și servicii din Senat. Amendamentul propus a fost adoptat cu unanimitate, deci și de președintele grupului PNL din Senat al acestei comisii, domnul Cîțu Florin-Vasile.

Comments are closed.