La 1 ianuarie 2019, România va prelua, pentru următoarele şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, una dintre cele mai importante sarcini care ne revin de la momentul aderării la UE. Cu toate acestea, echipa care se va ocupa de acest mandat, în frunte cu membrii guvernului condus de Viorica Dăncilă, s-a remarcat până acum numai prin prisma gafelor şi sinecurilor primite. În calitate de premier al României, Viorica Dăncilă va juca, în primele şase luni ale anului viitor, unul dintre cele mai importante roluri de la nivel european, Consi­liul Uniunii Europene fiind forul care reprezintă guvernele statelor membre UE şi care se compune din miniştrii fiecărei ţări.

Cum funcţionează instituţia? Şefii ministerelor din statele membre UE se reunesc în cadrul Consiliului pentru a discuta, modifica şi adopta acte legislative, dar şi pentru a coordona politici la nivel european. Astfel, actualii miniştri ai României vor lucra sub coordonarea Vioricăi Dăncilă pentru ­înde­plinirea activităţilor de specialitate convenite la nivel european, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru dezvoltarea celorlalte state membre.

Membrii guvernului încurcă instituţiile

La sfârşitul lunii iunie, când încerca să răspundă acuzaţiilor aduse de Opoziţie prin moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, premierul Viorica Dăncilă a vorbit, însă, despre importanţa preluării preşedinţiei Consi­liului European, încurcând astfel două instituţii europene diferite. În ciuda experienţei sale de peste nouă ani la Bruxelles, Dăncilă a fost ironizată la pupitrul Parlamentului de fostul preşe­dinte Traian Băsescu, acesta explicându-i gafa comisă într-un mod acid. „România este reprezentată la Consiliul UE de preşedinte. Greşit, doamna premier, preşedintele ne reprezintă în Consiliul European, iar în Consiliul UE ne reprezintă Guvernul. Plecaţi măcar cu această informaţie din Parlament”, a replicat Băsescu atunci.

Un alt membru important al Guvernului în preluarea preşedinţiei Consiliului UE este şi ministrul Afacerilor Europene, Victor Neg­rescu. Proaspăt întors din Parlamentul European, Negrescu este recunoscut pe scena politică pentru ­pro­punerea lansată de acesta în pragul candidaturii pentru un loc în Parlamentul României. Negrescu cerea atunci o lege prin care să se reducă TVA la prezervative. Din postura de ministru în Guvernul Dăncilă, Victor Negrescu a gafat şi el, vorbind într-o emisiune televizată ­des­pre faptul că diplomatul Grigore Gafencu a abordat tema construcţiei europene în anii ‘80-‘90. Grigore Gafencu, om politic şi diplomat român, de două ori ministru de Externe, şi apoi ambasador al României la Moscova până la începutul războiului împotriva Uniunii Sovietice, a murit însă în 1957, cu mai bine de treizeci de ani înainte de data la care se referea ministrul Afacerilor Europene când l-a evocat. „Dorinţa mea a fost să spun că Grigore Gafencu a fost readus în atenţia publică în anii ‘80-‘90.  Mai exact, pentru cei interesaţi de subiect, mesajele fostului mi­nistru de Externe au fost reluate cu o frecvenţă sporită în anii ’80 de către radiourile şi publicaţiile europene, pentru a evoca posibilitatea clădirii unei Europe unite şi demo­cratice”, a explicat Victor Negrescu.

Recent, pe site-ul oficial dedicat preşedinţiei române a Consiliului UE, site gestio­nat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, Consiliul UE a fost confundat cu Consiliul European. Acesta a explicat eroarea invocând „atacuri informatice” şi greşeli de traducere. „Ministerul Afacerilor Externe a întâmpinat dificultăţi în afişarea anumitor texte, site-urile sale, gestio­nate de către direcţiile de specialitate ale instituţiei, fiind supuse sistematic unor atacuri informatice menite să discrediteze aceste platforme online. Acest lucru a condus la afişări parţiale de text, motiv pentru care ne cerem scuze pentru aceste inconveniente“, a precizat Ministerul Aface­rilor Europene.

MAE, împânzit de tineri fără experienţă

Pe agenda Uniunii Europene din primele şase luni ale lui 2019 se regăseşte, printre altele, gestionarea Brexit-ului şi implementarea politicilor europene în noul context internaţional. Din partea Executivului român, de problema Brexit-ului şi a românilor afectaţi de ieşirea Marii Britanii din UE se va ocupa Cristian Winzer, se­cretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene. Potrivit unor surse din PSD, tânărul Winzer a ajuns în Guvern, la mijlocul anului trecut, fiind sprijinit direct de Liviu Dragnea, la recomandarea tinerilor social-democraţi. Cristian Winzer a obţinut diploma de Drept la Universitatea din Bucureşti, urmând apoi un master în „Ştiinţe penale“ la Universitatea privată Nicolae Titulescu. A trecut şi pe la Colegiul Naţional de Apărare, fabrica de diplome frecventată de politicienii interesaţi să-şi „fardeze“ CV-urile subţiri. În toamnă, Winzer a fost filmat într-un club de fiţe din Capitală când arăta degetul mijlociu unor tineri care îl priveau. A refuzat să ofere apoi vreo explicaţie.

Un alt secretar de stat din MAE, angajat recent fără semnătura ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, dar la intervenţia europarlamentarului PSD Victor Boştinaru, a Olguţei Vasilescu şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, este Costin Radu Canţăr. Fost şef de cabinet al baronului PSD Ion Prioteasa, Canţăr este acum noul agent guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). În 2016, Costin Canţăr a picat un examen de intrare în MAE, după cum arată site-ul instituţiei. A intrat acum, prin semnătura premierului. Surse guvernamentale au declarat pentru „Adevărul“ că ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost pus în faţa faptului împlinit de către premierul Viorica Dăncilă. În declaraţia de avere din 2017, Costin-Radu Canţăr menţionează că a câştigat aproximativ 3.000 de lei din pariuri sportive. Costin Canţăr a jucat la pariuri în timp ce era angajat în funcţia de inspector la Consiliul Concurenţei.

Diplomaţi după numele tatălui

De când au preluat ­pu­terea, liderii PSD-ALDE le-au oferit copiilor diverse cadouri pe bani publici. Şi-au instalat odraslele în Parlament, în ministere, dar şi în fruntea unor consulate. Astfel, guvernul condus de Viorica Dăncilă a validat, la sfârşitul lunii iunie, un nou val de nepotism în diplomaţie, care nu este doar imoral, ci şi la limita legalităţii.

Astfel, Sorin Pârvulescu, fiul celei de-a doua soţii a ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost numit consul la Strasbourg. Mutarea emană un vădit conflict de interese, în condiţiile în care ministrul de Externe a contrasemnat instalarea în funcţie a fiului său vitreg. Guvernul Dăncilă i-a oferit o poziţie de consul şi lui Anton Emanuel Barbu, fiul fostului ministru al Culturii, Daniel Barbu, în prezent şef al Autorităţii Electorale Permanente, unul dintre apropiaţii lui Călin Popescu Tăriceanu. Anton Barbu va reprezenta România la Edinburgh. Şi fiul lui Mihai Stănişoară, fost ministru al Apărării în guvernarea PDL, a schimbat o sinecură ­naţio­nală pe una internaţională: Andrei Stăni­şoară a lăsat baltă funcţia de subprefect al judeţului Mehedinţi, în care fusese instalat în 2015, şi a plecat consul la Salonic.

Ioana Gheorghiaş, fiica râmniceanului Mugurel Gheorghiaş, zis „Melcul“, fost coleg de facultate şi de trupă rock cu liderul PSD Liviu Dragnea şi, ulterior, unul dintre acţionarii companiei TelDrum, va fi trimisă consul al României la Torino. Ioana Gheorghiaş a fost consilieră la cabinetul lui George Ciamba, secretar de stat în MAE. Tatăl Ioanei Gheorghiaş a fost unul dintre acţionarii Tel Drum SA. O anchetă a Riseproject.ro a scos la iveală că Mugurel Gheorghiaş a înfiinţat în Brazilia o firmă, M&J Investimentos Turísticos, pentru investiţii în hoteluri, restaurante şi alte imobiliare, încă din 2010. Timp de un an, Gheorghiaş a introdus de cel puţin şase ori în Brazilia importante sume de bani descrise drept „investiţii directe din România“.

Traseul Ioanei Gheorghiaş

 

La fel de discretă ca şi tatăl său, râmniceanca Ioana Gheorghiaş lucrează în Ministerul  Afacerilor Externe din anul 2015, devenind membru al Corpului Diplomatic. Înaninte de a penetra această lume, ea a fost subalterna lui Emil Boc, Traian Băsescu, Victor Ponta şi Dacian Cioloş, conform cotidianului “România Liberă”.

Cariera Ioanei Gheorghiaş în administraţia publică începe în 2011. În şase ani, ea a fost angajată a Palatului Cotroceni, pe vremea când preşedinte era Traian Băsescu, dar a ocupat şi funcţii publice şi în guvernările Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Victor Ponta şi Dacian Cioloş. În ciuda perioadelor lungi în care a lucrat la stat, fiica acţionarului râmnicean al Tel Drum – firma de casă a lui Liviu Dragnea cât acesta a condus Prefectura şi Consiliul Judeţean Teleorman – a reuşit să se ţină departe de ochiul indiscret al presei. Până când „Rise Project” a publicat primul episod al anchetei „Dragnea, fortăreaţa din Brazilia”, în care apar informaţii detaliate despre afacerile acestuia cu Mugurel Gheorghiaş. La scurt timp, fiica sa, Ioana, şi-a sters pagina de Facebook. De altfel, ea a refuzat să intre în dialog cu „România liberă”, mailul trimis de reporterul acestui cotidian pe adresa sa de serviciu rămânând fără răspuns.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a dat curs parţial solicitării „României Libere” de a furniza informaţii despre activitatea Ioanei Gheorghiaş, pe motiv că unele nu sunt de interes public: „Structura de încadrare, sarcinile de serviciu reprezintă elemente ale dosarului profesional ale salariatului şi nu reprezintă o informaţie de interes public în sensul Legii nr. 544/2001 (…) Potrivit art. 5 alin. (5) lit. l) din HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici, dosarul profesional al salariatului este confidenţial, la acesta având acces persoanele şi autorităţile expres menţionate de dispoziţiile art. 11 şi art. 12 din actul normativ pre-citat”. Singura informaţie concretă furnizată de MAE este aceea că Ioana Gheorghiaş „este angajată în Ministerul Afacerilor Externe pe o funcţie diplomatică, ca – urmare a promovării concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular al – României (2014-2015)”.   

„România Liberă“ a reuşit, însă, să refacă traseul profesional al fiicei acţionarului râmnicean al Tel Drum consultând declaraţiile de avere şi de interese depuse de-a lungul timpului. Primele documente de acest tip sunt datate 1 iulie 2011. În acel an, Ioana Gheorghiaş s-a angajat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), organism în structura Guvernului Emil Boc, pe funcţia de „consilier la cabinetul ministrului”. La acea vreme, DAE era condus de Bogdan Mănoiu, care avea rang de ministru. În septembrie 2011, Departamentul s-a transformat în Ministerul Afacerilor Europene, conducerea instituţiei fiind preluată de Leonard Orban, actual consilier prezidenţial.

La scurt timp, ea s-a angajat la Palatul Cotroceni, în mandatul lui Traian Băsescu. În aprilie 2012, a depus declaraţii de avere şi de interese în calitate de consilier în cadrul Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, unde şef i-a fost tot Bogdan Mănoiu. Potrivit unor surse din mediul politic, Ioana Gheorghiaş a lucrat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale până în septembrie 2012, când Traian Băsescu a revenit în funcţia de şef al statului, după suspendarea sa în Parlament, din luna iulie a aceluiaşi an.

La începutul lui 2015, intră prin concurs în Corpul Diplomatic şi se angajează în Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Direcţiei de Armonizare Legislativă, ea fiind de formaţie jurist. Potrivit unui articol publicat de gazetaromaneasca.com, a participat la „Diaspora Estival”, eveniment desfăşurat la Eforie Nord, în cadrul căruia a prezentat Serviciul SOLVIT, „un serviciu de asistenţă juridică gratuită pus la dispoziţia românilor din zona UE”.

În 21 decembrie 2015, Ioana Gheorghiaş depune primele declaraţii de avere şi interese ca angajat MAE în calitate de secretar III, însă în cadrul Direcţiei Europa Occidentală şi Europa Centrală (DEOEC).

 

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Din câte am auzit, Tel Drum, Titan Mar au fost niște anomalii ale legii 31/1990, legea societăților comerciale, fiind societăți comerciale pe acțiuni, cu acțiuni la purtător adică nenominale, acțiunile putând fi vândute și cumpărate fără să se mai treacă pe la Registrul Comerțului. De aici imposibilitatea de-al agăța procurorii, legal, pe Liviu. Cu certitudine că Liviu a fost proprietarul de facto al mașinii de făcut bani numită Tel Drum, dar nu a semnat nicio hârtie care să-l lege de faptul că el ar fi proprietarul. S-a încercat doar intimidarea administratorului societății să-l denunțe pe Liviu. Ideea de bază este că din Tel Drum multe persoane au acumulat averi iar printre acestea se află și câțiva intangibili, altfel nu se poate explica de ce toate poveștile vehiculate prin presă nu s-au materializat într-un dosar beton de cercetare penală și s-a pus batista pe țambal!

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.