Autorităţile vor să monteze separatoare de sens, anul viitor, pe Drumul European E85 (Drumul Naţional 2 – DN2) sau ,,Drumul Morţii”, cel care face legătura între Bucureşti şi Moldova, traversând şi judeţul Buzău.

Acum, şoseaua are o bandă şi jumătate pe sens, drept urmare şoferii sunt nevoiţi să intre pe contrasens pentru a face o depăşire. Aşa s-a întâmplat şi duminică, 24 septembrie, atunci când patru oameni şi-au pierdut viaţa în urma unui accident groaznic.

Aşadar, din 2019, ar urma să fie montate aşadar separatoare de sens pe tot drumul, aşa cum există deja şi pe mai celebrul Drum Naţional 1 (DN1).

De asemenea, planul prevede ca drumul să aibă, alternativ, pe fiecare sens, câte două benzi, pentru a se putea face depăşiri.

Această soluţie a fost oferită şi de Asociaţia Pro Infrastructură (API), pentru ca accidente frontale să nu mai aibă loc.

„Soluţia pentru DN2 este simplă, relativ ieftină şi uşor de pus în aplicare: transformarea în profil 2+1 alternativ, aşa cum a demonstrat cu succes liderul european în siguranţă rutieră, Suedia. În această ţară scandinavă există aproximativ 3.000 de km de drumuri 2+1 alternativ, cu lăţimea de 13 metri (platforma DN2/E85 între Bucureşti şi Roman este la fel de lată)”, potrivit API.

Asociaţia Pro Infrastructură mai arată că VTI, institutul suedez de cerce­tări rutiere, a evaluat mai mult de 2.000 de kilometri de tronsoane 2+1 alternativ timp de zece ani şi concluzia este că „acest standard oferă siguranţă la nivel de autostradă deoarece numărul de victime raportat la numărul de vehicule este aproximativ acelaşi ca pe autostradă”.

,,Comparativ cu o şosea de aceeaşi lăţime, care însă permite intrarea pe contrasens (fără parapet), s-au constatat de cinci ori mai puţine victime! Un drum 2+1 alternativ are în total trei benzi de circulaţie, iar banda din mijloc este folosită pentru depăşire, alternativ, la fiecare 1,2-3 km în funcţie de situaţia din teren”, arată sursa citată.

API precizează că, în Suedia, sensurile de mers sunt separate prin parapet care, pe cele mai multe sectoare, este din cabluri elastice subţiri dar foarte rezistente, fiind vorba despre tehnologia Wire Rope Safety Barrier, iar în caz de impact parapetul nu permite ca vehiculul să intre pe contrasens.

Aceeaşi tehnologie a fost folosită pe DN2, însă numai pe o porţiune scurtă, în localitatea Afumaţi.

În fiecare an, aproximativ 70 de persoane mor în accidente pe DN2 (E85), ţara noastră fiind o adevărată campioană, în sensul negativ, în Europa, după numărul de decese cauzate de accidentele rutiere: 1.951 persoane şi-au pierdut viaţa pe şoselele din ţară, doar în 2017.

Drumul în cauză, DN2, simbolizat şi E 85, are o lungime de 333 kilometri şi leagă localităţile Bucureşti, Urziceni, Buzău, Focşani, Bacău şi Roman, judeţul Neamţ.

Circulaţia pe acesta se face inclusiv pe acostamentul drumului, în afara părţii carosabile, şoferii fiind convinşi, de la caz la caz, că şo­seaua are fie bandă de urgenţă fie că are un standard numit de ei ”o bandă şi jumătate”.

Marginea din dreapta a drumui naţional are o laţime de doar 2,5 metri, fix cât lăţimea unui camion, cu un metru mai puţin decât lăţimea unei benzi de drum naţional şi cu 1,25 metri sub lăţimea unei benzi de autostradă.

Convingerea fermă că drumul are două benzi face ca cei care circulă cu viteză să pună presiune pe cei care sunt în faţa lor, cerându-le acestora să se retragă spre acostament.

Ce spun IGPR şi CNAIR despre drum

Atât reprezentanţii IGPR, cât şi cei ai Companiei Naţionale de Admi­nistrare a Infrastructurii Rutiere afirmă că DN 2 are o singură bandă pe sens şi că în dreapta benzii se găseşte doar acostamentul (porţiune ce nu este inclusă în carosabil). ,,Drumul naţional DN2 are o platformă de 13 metri şi este prevăzut cu două benzi circulaţie în lăţime de 3,5 metri (una pe sens) şi două acostamente în lăţime de 3 metri fiecare (unul pe sens) (…) Această bandă consolidată de 2,5 metri din cadrul acostamentului nu este o bandă destinată rulării, ea fiind prevăzută pentru staţionarea în caz de urgenţă”, afirma conducerea CNAIR într-un răspuns adresat unui utilizator al drumului.

Şoferii care circulă pe acostament trebuie să facă faţă la două riscuri majore. Primul este cel de fi amendaţi, al doilea de a accidenta pietoni sau biciclişti care circulă legal pe acostament. ,,Pietonii trebuie să se deplaseze pe partea dreaptă a trotuarelor, pistelor pentru pietoni sau pe potecile alăturate drumului public, iar în lipsa acestora – pe acostament”, spune legislaţia rutieră la capitolul privind circulaţia vehiculelor, secţiunea ,,Circulaţia pietonilor”. Acosta­mentul poate fi folosit şi de biciclişti sau conducătorii altor vehicule fără motor.

Ordonanţa 43 din august 1997, privind regimul drumurilor, spune că ,,este interzisă circulaţia autovehiculelor pe acostamente, şanţuri, trotuare, pe spaţii de siguranţă ale drumurilor şi podurilor, precum şi pe banda de urgenţă sau mediană a autostrăzilor”. Încălcarea acestei prevederi se sancţio­nează cu amenzi de câteva mii de lei.

În situaţia în care, circulând pe acostament, automobilistul va lovi un pieton sau un biciclist, iar acesta se află în afara localităţii şi nu există trotuar, automobi­lstul poate fi considerat vinovat de decesul sau rănirea pietonului, potrivit ­preve­derilor menţionate.

DISTRIBUIȚI
loading...