Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, consideră că o interdicţie în ceea ce priveşte activitatea căutătorilor de comori cu detectorul de metale poate avea, la un moment dat, şi mai multe puncte rele decât o permisiune controlată, menţionând că la nivelul ministerului se lucrează pentru găsirea variantei optime pentru protejarea tezaurelor ­des­coperite.

   ,,Avem un grup de lucru care va găsi cea mai bună variantă pentru protejarea tezaurelor ­des­coperite. Important este să găsim calea prin care statul să beneficieze de activitatea acestor domni (căutătorii de comori cu detectorul de metale, n.r.) şi să nu-i lăsăm sub nicio formă să distrugă ce se poate găsi. E o discuţie lungă. Nicio interdicţie nu a oprit pe cineva să facă ceva. Important este să înţelegem că o interdicţie de genul ăsta poate avea, la un moment dat, şi mai multe puncte rele decât o permisiune controlată. Pentru că poţi să găseşti un tezaur, să-l topeşti şi să-l faci lingou şi s-a ales praful şi de tezaur, şi de tot”, a declarat, vineri, Romaşcanu, pentru ,,Agerpres”.

   Ministrul Culturii afirmă că ,,instrucţiunea emisă de mi­nistrul Culturii pe vremuri este însă fundamental ilegală, deci ea trebuie retrasă la un moment dat (…) Numai că nu trebuie retrasă acum, ci trebuie înlocuită cu ceva care să funcţioneze”, a mai precizat Lucian Romaşcanu.

   Declaraţia lui Romaşcanu survine în contextul în care un grup de 26 de specialişti din Muzeul Naţional de Istorie a României i-au cerut să ia atitudine cu privire la acţiunile şi afirmaţiile managerului instituţiei, Ernest Oberländer-Târnoveanu, despre care spun că ar promova ,,o imagine pozitivă a cetăţeanului ce deţine legal un detector de metale şi îşi merită pe deplin recompensa patriotică”: ,,Concepţia răspândită de către acesta în spaţiul public, potrivit căreia patrimoniul naţional fuge peste graniţă dacă aducătorul nu este recompensat, a provocat în ultimii ani un adevărat dezastru arheologic la nivel naţional şi în Muzeul Naţional de Istorie a României. În ciuda memoriilor înaintate domnului Ernest Oberländer-Târnoveanu şi către Ministerul Culturii de către corpul de profesionişti ai Muzeul Naţional de Istorie a României, mii de piese au fost cumpărate printr-o procedură care a eludat legea şi instituţiile abilitate pentru protecţia patrimoniului arheologic”, afirmă semnatarii scrisorii.

   Aceştia susţin că Târnoveanu ,,anunţă că a solicitat Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale abrogarea Instrucţiunii 2/2016 care, din punctul nostru de vedere, a reinstaurat bunul simţ la nivel moral şi aplicarea corectă a legii la nivel practic: între detector şi descoperi­rile arheologice întâmplătoare nu se poate pune semnul egal”.

   ,,În consecinţă, solicităm domnului Lucian Romaşcanu, ­mi­nistrul Culturii şi Identităţii Naţionale, să ia măsurile admi­nistrative adecvate în ceea ce îl priveşte pe domnul Ernest Oberländer-Târnoveanu şi în ceea ce priveşte viitorul Muzeului Naţional de Istorie a României. Mai solicităm urgentarea ­modi­ficărilor legislative care să consfinţească şi mai clar faptul că rezultatul muncii căutătorilor de comori cu detectorul de metale nu poate purta numele de des­coperire arheologică întâmplă­toare”, se mai arată în scrisoarea semnată de cei 26 de specialişti din MNIR.

   De cealaltă parte, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României spune că recompensarea căutătorilor de comori cu detectorul reprezintă o soluţie ca patrimoniul naţional să nu ia calea străinătăţii: ,,Aceşti domni (semnatarii scrisorii, n.r.), practic, nu fac decât să încurajeze piaţa neagră, şi asta s-a şi văzut după apariţia celebrei instrucţiuni dată de celebrul ministru Alexandrescu (Vlad Alexandrescu, din guvernul Cioloş, n.r.), că niciun bun n-a mai fost adus la muzee. Credeţi că nu s-au mai folosit detectoarele pe teritoriul României? Credeţi că avem resurse admi­nistrative să controlăm mii de oameni şi să punem poliţişti în spatele lor? Nu credeţi că este mai logic ca statul să folosească, într-o combinaţie pe care o consideră potrivită, coerciţia cu cointeresarea, pentru că interesul nostru ca societate şi ca instituţii este ca patrimoniul să rămână în ţară?”, a spus directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.    

DISTRIBUIȚI