Patru comune din judeţul Buzău nu mai au în funcţie primarii aleşi la alegerile locale din 2016. În trei cazuri, localităţile sunt acum conduse de admi­nistratori publici – sau „city-manageri”, cum le place unora să li se spună -, aceasta fiind funcţia inventată pentru aleşii locali care, din cauza unor pro­bleme, penale sau administrative, nu mai pot ocupa fotoliul de edil la care au râvnit ani de zile. Şi pentru că unii s-au obişnuit atât de mult cu primăria, nici că vor să mai plece şi chiar se identifică cu funcţia. Nu o spunem doar noi, ci chiar ei dovedesc aceasta.

Spre exemplu, la Săpoca, fostul primar al comunei, acum „city-manager” în urma unui concurs la care a fost, normal, singurul candidat, a ţinut ca locuitorii comunei şi nu numai, să ştie cine conduce şi a actualizat întocmai site-ul primăriei comunei Săpoca: Manea Laurenţiu Iulian – primar şi Iulian Manea – City manager. Una şi aceeaşi persoană, de altfel, care ar putea fi victima unei scăpări a administratorior site-ului primăriei.

Iulian Laurenţiu Manea este unul dintre cei patru primari lăsaţi fără mandat de Agenţia Naţională de Integritate ori de instanţă. Comuna Săpoca este condusă în acest moment, cel puţin teoretic, prin ordin al Prefectului, de viceprimar, dar administrată de fostul primar Iulian Manea, care a fost declarat în conflict de interese şi a pierdut definitiv procesul cu ANI. Prefectul judeţului a emis ulterior ordinul de încetare a mandatului lui Manea, însă, la fel ca şi ceilalţi în aceeaşi situaţie, Manea a contestat actul administrativ şi a chemat în Tribunal reprezentantul Guvernului în teritoriu, scopul fiind unul singur: amânarea alegerilor anticipate pentru funcţia de primar. Manea a pierdut procesul cu prefectul judeţului, dar a apelat la căi extraordinare de atac, iar la începutul acestui an a atacat la Curtea de Apel Bucureşti raportul Agenţiei Naţionale de Integritate care a stat la baza ordinului prefectului prin care fostul primar de la Săpoca şi-a pierdut mandatul înainte de termen. Deşi i s-a respins o dată cererea de anulare a ordinului emis de prefect, Manea a mai depus o cerere similară la Tribunalul Buzău, însă o soluţie în acest sens depinde de soluţia din dosarul de la CA Bucureşti.

Ordinul privind încetarea mandatului lui Iulian Manea înainte de termen a fost semnat de prefect încă din luna ianuarie 2017, după ce acesta a pierdut definitiv procesul cu ANI. De atunci, procesele cu Prefectura se ţin lanţ. În primăvara anului 2014, primarul comunei Săpoca, Iulian Manea, a fost declarat incompatibil de către ANI, deoarece, de câţiva ani, se ocupa de treburile comunei, în ­ca­litate de primar, dar în acelaşi timp era şi membru în Consi­liul de Administraţie al Spitalului Săpoca.  Inspectorii ANI au precizat, în martie 2014, că Manea se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât deţinea, simultan, atât funcţia de primar al comunei Săpoca, cât şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Săpoca, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003. Primarul comunei Săpoca spunea că a renunţat însă la această ­ca­litate încă din decembrie 2013 şi a depus un punct de vedere după ce a fost informat despre declanşarea procedurii de ­eva­luare. La scurt timp după pri­mirea deciziei, Iulian Manea a contestat-o în instanţă, însă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti i-au respins ­ce­rerea de anulare a actului administrativ. Manea a mers mai departe şi a făcut recurs, care a fost judecat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la mai bine de un an de la încheierea procesului pe fond.

Să se ştie cine conduce Verneştiul!

O altă unitate administrativ-teritorială conduse de viceprimar, dar în care adevărata pu­tere o are administratorul pu­blic, este Verneşti. Fostul primar din Verneşti Daniel Năstase a izbutit, în luna septembrie 2017, să amâne organizarea alegerilor anticipate în comuna pe care a condus-o până în momentul în care Instituţia Prefectului a emis ordinul de încetare a mandatului său înainte de termen, după ce acesta a epuizat toate căile de atac ale deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate, care l-a declarat incompatibil.

El a atacat în instanţă, pe 18 septembrie, ordinul prefectului care constata încetarea ­ma­ndatului înainte de termen, la patru zile după ce Guvernul a emis o hotărâre care stabilea organizarea de alegeri anticipate de primar la Verneşti pe 5 noiembrie. Aceasta în condiţiile în care ordinul prefectului privind încetarea mandatului său era emis încă din data de 5 mai, iar în data de 3 iulie Prefectura dăduse aviz pentru încadrarea lui Năstase pe funcţia de administrator public. Contestaţia în instanţă a amânat, astfel, scrutinul, până la soluţionarea de către judecători a acţiunii lui Daniel Năstase. Cererea lui a fost respinsă definitiv la Tribunalul Buzău dar, cu toate acestea stabilirea datei alegerilor anticipate este încă departe, din cauză că nimeni nu se grăbeşte, fiind aşteptată o nouă mutare a lui Năstase care încă mai speră să se întoarcă pe funcţie, dovadă fiind site-ul Primăriei Verneşti.

Trimis acasă de ANI, susţinut de prefect

În luna aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate a constatat faptul că fostul primar al comunei Verneşti, Daniel Năstase, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 martie 2008-7 aprilie 2010, întrucât a deţinut, simultan, atât funcţia de viceprimar, cât şi pe cea de administrator al S.C. Angelli Deea S.R.L., contrar prevederilor art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în ­exer­citarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Năstase a atacat decizia Agenţiei Naţionale de Integritate în luna august 2014, iar Curtea de Apel Ploieşti i-a respins contestaţia ca fiind formulată prea târziu.

În aceeaşi lună, ANI a somat Instituţia Prefectului să-l revoce din funcţie pe Daniel Năstase. Conform unui comunicat postat pe site-ul Agenţiei la acea dată, „solicitarea se bazează pe faptul că mai multe autorităţi locale refuză în mod nejustificat destituirea din funcţii a persoanelor care se fac vinovate de încălcarea regimului juridic privind incompatibilităţile sau conflictul de interese“. Însă, prefectul de atu­nci al judeţului Buzău, juristul Maria Buleandră, care a fost, până la numirea sa în funcţie, şef al Serviciului Juridic al Instituţiei Prefectului, declara că nu împărtăşeşte, sub nicio formă, punctul de vedere al Agenţiei Naţionale de Integritate. „S-a constatat că, în perioada cât a fost viceprimar al comunei Verneşti, domnul primar Daniel Năstase a fost administratorul unei societăţi comerciale fără profit. El nici măcar nu a atacat în instanţă decizia ANI, întrucât dispoziţiile legale aplicabile viceprimarilor nu sunt aceleaşi cu cele aplicabile primarilor. Mai precis, viceprimarii sunt trataţi conform Legii 393/2004, privind statutul aleşilor locali, în timp ce primarii, conform Legii organice 215/2001 privind administraţia publică locală. Instituţia Prefectului a primit, încă de anul trecut, o somaţie de la Agenţia Naţională de Integritate, prin care cerea prefectului să emită un ordin care să constate încetarea înainte de termen a mandatului de primar al domnului Năstase. Ca şef al Serviciului Juridic, am prezentat Ministerului Administraţiei şi Internelor un punct de vedere privind acest caz, împărtăşit sută la sută de acesta. Pe scurt, susţineam, şi susţin şi acum, că emiterea unui asemenea ordin ar fi un abuz. Este posibil ca Agenţia Naţio­nală de Integritate să mă şi amendeze dacă nu răspund favorabil solicitării ei, dar prefer aşa decât să comit un abuz“, susţinea prefectul Maria Buleandră.

Şi fostul primar de la Săgeata Sorin Tănase a aplicat aceeaşi tactică. El a depus la instanţă mai multe cereri de anulare sau suspendare a ordinului prefectului privind în­cetarea mandatului său înainte de termen ca urmare a incompatibilităţii constatate de ANI, dar şi un recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la dosarul de incompatibilitate, care nu a primit încă o soluţie. Fostul primar de la Săgeata Sorin Tănase a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate în 2014, după aproape doi ani de exercitare a mandatului. Reprezentanţii ANI au spus că Sorin Tănase s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 19 iunie 2012, întrucât a deţinut, simultan cu funcţia de primar, şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul TĂNASE P. SORIN PERSOANĂ ­FI­ZICĂ AUTORIZATĂ, încăl­când, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003. Cu alte cuvinte, primarul comunei Săgeata s-a aflat în incompatibilitate încă de la preluarea mandatului, din vara lui 2012. Se pare că alesul local a ştiut, de la bun început, că se află în incompatibilitate, însă nu a putut renunţa la PFA-ul pe care l-a înfiinţat înainte de a deveni primar, întrucât ar fi beneficiat de o finanţare nerambursabilă pe care ar fi fost obligat să o restituie dacă ar fi închis PFA-ul respectiv.

Faţă de cele două cazuri anterioare, site-ul Primăriei Săgeata a fost actualizat la funcţia de administrator public, iar cea de primar nu apare ca fiind ocupată.

La Chiojdu, în schimb, situaţia este alta. Primarul ales la alegerile din 2016, Andrei Fătu, a fost condamnat definitiv într-un dosar de conflict de interese şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Şi manda­tul lui a încetat înainte de termen tot prin ordin al prefectului, ca urma a condamnării cu suspendare, dar şi Fătu a ales, inexplicabil legal, să atace ordinul prefectului în instanţă. A pierdut însă definitiv procesul, dar acum este consilier al viceprimarului cu atribuţii de primar.

DISTRIBUIȚI
loading...