Mai e mult până departe! Cam aşa se poate spune despre depozitele de deşeuri neconforme din judeţul Buzău care, alături de alte cîteva zeci din toată ţara, au fost cauza trimiterii României de Comisia Europeană, în faţa Curţii Europene de Justiţie, pentru neîndeplinirea obliga­ţiilor ce le avea cu privire la respectarea angajamentelor de mediu. Din cele 68 depozite de deşeuri neconforme identificate la nivel naţional, doar 14 au fost închise în ultimul an. În judeţul Buzău s-a reuşit desfiinţarea gropii de gunoi de la Nehoiu şi s-a lucrat pentru închiderea depozitului de deşeuri aparţinând SC FERMIT SA Râmnicu Sărat, amplasat pe malul stâng al râului Râmnic, pe un teren al Primăriei municipiului Râmnicu Sărat, şi care deţine deşeuri industriale cu conţinut de azbest. Închi­derea depozitului era prevăzută a se finaliza la 31 decembrie 2019, conform proiectului tehnic, însă autorităţile judeţului au cerut urgentarea lucrărilor.

Proprietarul actual al terenului este Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, iar SC Fermit SA deţine deşeul de azbest. Primăria Râmnicu Sărat a încercat accesarea de fonduri UE prin Asociaţia de Dezvoltare Regională Sud-Est  Brăila, dar proiectul a fost considerat neeligibil. În toamna anului trecut, autorităţile râmnicene şi reprezentanţii firmei Fermit au ajuns la un acord şi au demarat lucrările de închidere a depozitului de deşeuri periculoase. Fondurile necesare continuării lucrărilor s-au terminat, însă, la scurt timp, astfel că s-a sistat intervenţia.

Probleme sunt însă la fosta rafinărie Venus Oil Reg, unde lucrurile sunt mult mai complicate. Proprietarul iniţial al ­re­zervoarelor de deşeuri petroliere, SC VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat, societate aflată în faliment, are activitatea sistată din anul 2002. În 2011 a fost elaborat un proiect tehnic pentru închiderea şi ecologizarea depozitului, efectuat de SC ENVIROSET SRL Brăila, termenul estimat pentru închiderea depozitului fiind 31 decembrie 2023, iar în 2014 Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a stabilit obligaţiile de mediu ce revin SC Rafinăria  VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat.

Depozitul neconform pentru deşeuri industriale periculoase se întinde pe o suprafaţă de 6,2 ha, iar proprietarul actual al rezervoarelor este SC REMAT METAL MASTER SRL, care a cumpărat, în data de 20.11.2015, de la SC Rafinăria VENUS OILREG SA, prin lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă – avocat Pătru Ion Cristian, parte din active, deşeurile periculoase ajungând în proprietatea societăţii Albina Carpatica.

La finalizarea contractului de vânzare-cumpărare a activelor, APM Buzău a stabilit, încă de la sfârşitul lui 2015, obligaţiile de mediu pentru noul proprietar, dar acestea nu au fost respectate, motiv pentru care SC REMAT METAL MASTER SRL a fost sancţionată de mai multe ori cu amendă contravenţională, conform legislaţiei în vigoare, pentru că nu a efectuat monitorizarea factorilor de mediu (apelor de suprafaţă şi  a apelor subterane) la termenele impuse, conform obligaţiilor de mediu avute. În urma de­versărilor recente de deşeuri pe terenul fostei rafinării, cei res­ponsabili au fost iar sancţionaţi pentru neîndeplinirea obliga­ţiilor de mediu şi asigurarea pazei zonei.

Anul trecut, dintr-un ­re­zervor dezmembrat de căută­torii de fier vechi, s-au scurs cantităţi importante de reziduuri petroliere, iar autorităţile au intrat în alertă după ce curtea fostei rafinării a fost practic ­inun­dată de substanţe periculoase. S-au luat măsurile necesare pentru igienizarea zonei însă situaţia este departe de a fi rezolvată.

La sfârşitul anului trecut, Primăria Rm. Sărat a fost la un pas să se pricopsească cu 6 hectare de teren îmbibat cu deşeuri petroliere. După patru ani de proces, la Tribunalul Buzău s-a decis închiderea procedurii insolvenţei şi radierea societăţii Rafinăria Venus Oilreg din Registrul Comerţului, iar bunurile acesteia cu privire la care nu s-a reuşit lichidarea  să treacă în proprietatea Municipiului Rîmnicu Sărat. Decizia a fost atacată de creditori, astfel că judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au decis luna trecută să retrimită la Tribunalul Buzău cauza pentru rejudecarea cererii de închidere a procedurii insolvenţei.

La cele trei depozite din judeţul Buzău, comisarii de mediu au efectuat mai multe verificări de-a lungul timpului, iar, în unele cazuri, amenzile aplicate au fost cele maxime, de 100.000 lei. Cu toate acestea, lucrurile nu s-au mişcat în unele cazuri decât de firma sancţiunilor anunţate de Comisia Europeană.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, me­tal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţio­nală. De asemenea, ţara noastră va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.   România a negociat 36 de condiţionalităţi ex-ante, acceptate de Guvern în anul 2014. Întârzierea îndeplinirii condiţionalităţilor poate duce la suspendarea integrală sau parţială a plăţilor aferente Programelor Opera­ţionale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul-limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiţionalităţi. Comisia Europeană a decis, în data de 15 februarie 2017, să acţioneze în judecată România la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), pentru că autorităţile nu au reuşit să închidă 68 de depozite municipale de deşeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor şi mediu.   Ulterior, în data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a revizui şi adopta Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi programul de prevenire a generării de deşeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE) şi ale economiei circulare.   Conform forului european, autorităţile române trebuiau să revizuiască şi să actualizeze acest Plan, cel târziu în 2013. Comisia a iniţiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în septembrie 2015 şi a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităţilor să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislaţia în materie de deşeuri.

DISTRIBUIȚI
loading...