27 de ani
de presa libera
Sambata, August 19, 2017 23:19 PM

Cultura

Poveste de dragoste / Cum l-a „exterminat“ Gheorghe Gheorghiu-Dej pe amantul fiicei sale la Rm. Sărat

de Cristian IONESCU
Cultura  |
05.04.2017, 00:00
2061

   O poveste de dragoste de la al cărei final trist luna aceasta s-au împlinit 56 de ani. Arhivele comuniste și mărturiile unor oameni de cultură scot la iveală o poveste demnă de scenariul unui film; o poveste ce o are în centru pe fiica fostului dictator comunist ­Ghe­orghe Gheorghiu-Dej, Lica Gheorghiu. Ultimul act al celebrei povești de amor avea să se petreacă chiar la Buzău, în anul 1961.

   Câtă vreme tatăl ei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a aflat la putere, Lica Gheorghiu a trăit ca o vedetă hollywoodiană. Râvnind cu orice preț statutul de vedetă a filmului, ea s-a implicat și în luptele de culise, solicitând să fie inclusă în distribuția unor filme și cerând regizorilor să renunțe în schimb la alte prezențe feminine despre care credea că ar fi putut-o eclipsa. „Nu e talentată, dar e tare-n tată“. Asta se spunea în epocă - pe la colțuri, evident - despre Lica Gheorghiu, fata cea mare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

   „O femeie mărunțică, dolofană, cu figura de gospodină banală, cu o voce proastă, fără niciun un pic de talent. Făcea pe fecioara îndrăgostită. Nu avea ni­mic care s-o recomande pentru un rol în vreun film de pe lumea asta, dar ea voia să fie artistă, vedetă de cinema. Asta a fost marea ei ambiție. Era o veleitară, nu se școlise în domeniu, deși ar fi putut să absolve facultatea de teatru, fără probleme fiind protejată”, scrie publicistul Stelian Tănase despre cea care avea să apară în anii 60 în filme precum „Lupeni 29”, „Tudor”, „Avalanșa”, „Soldați fără uniformă”.

Se îndrăgostește și uită de soț și copii

   Lica Gheorghiu era măritată cu juristul Marcel Popescu, ­mi­nistru-adjunct al Comerțului în guvernul condus de Dej, și împreună aveau trei copii. În ciuda statutului ei, fiica preferată a dictatorului se îndrăgostește, la vârsta de 30 de ani, în anul 1958, de Gheorghe Plăcințeanu (34 de ani), medic la Spitalul de Chirurgie osoasă. Acesta avea însă un „dosar prost”, era de ,,origine burgheză” și divorțat.

   Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu era fiul profesorului universitar dr. Gheorghe Plăcințeanu și al Clemansei Barberis, compozitoare, cântăreață, violonistă și profesoară universitară de canto. Apropierea sa de lumea muzicală a făcut probabil ca doctorul Plăcințeanu să îl cunoască pe soțul celeilalte fiice a dictatorului, cântărețul Cezar Grigoriu (vestitul component al Trio-ului Grigoriu, cei care au compus piesa „Macarale“), cumnatul Licăi Gheorghiu.

   Într-o zi a anului 1958, sora Licăi Gheorghiu, Tanți, și soțul ei Cezar Grigoriu au intrat într-o braserie din centrul Bucureștiului, dar toate mesele erau ocupate. Un bărbat elegant le-a făcut semn să se apropie și i-a invitat să ia loc lângă el. Era Gheorghe Plăcințea­nu. Cei trei s-au împrietenit și au schimbat numere de telefon. Apoi au început să se viziteze. În apartamentul lui Tanți și Cezar Grigoriu, Plăcințeanu a întâlnit-o pe Lica Gheorghiu. Idila a început aproape imediat. Lica s-a îndrăgostit fulgerător de tânărul medic, cu patru ani mai mare decât ea și cu mare succes la femei. Deși, în mod evident, veneau din lumi complet diferite.

Securitatea intră pe fir, Lica amenință cu sinuciderea

   Securitatea i-a raportat lui Dej că Lica Gheorghiu nu doarme la adresa ei din strada Herăstrului 13, că are un amant, că cei doi amorezi se întâlneau în secret în garsoniera lui Plăcințeanu din Calea Victoriei nr. 2, et. 4. În ciuda presiunilor lui Dej, Lica nu a renunțat la amantul ei.

   Situația s-a înrăutățit după ce Lica Gheorghiu a plecat la Piatra Neamț, la turnarea filmului „Avalanșa“, însoțită de Ghe­orghe Plăcințeanu. Acesta a rămas cu ea timp de două săptămâni. Dej a fost imediat informat, deși se afla la mare, la Eforie Nord. Represaliile nu au întârziat.

   Documentele anchetei des­chise după moartea lui Dej arată că Securitatea a intrat pe firul „afacerii Plăcințeanu“ la câteva luni bune după ce Lica începuse să-și aducă amantul în vizite la rude. Din momentul în care „organele“ au raportat legătura „suspectă“, ordinul a fost clar: toată forța Securității s-a dezlănțuit împotriva nefericitului care îndrăznise să spere la mâna „Prințesei Roșii“.

   Amenințată de Gheorge ­Gheo­rghiu Dej, Lica amenință la rândul ei că se va sinucide dacă Securitatea nu îl lasă în pace pe Plăcințeanu.

Trimis în pușcărie pentru 50 de perechi de ciorapi

   În replică, Dej a dat ordin ca amantul să fie arestat. Apariția Licăi Gheorghiu, anunțată de Plăcințeanu despre ce se întâmplă, în locuința doctorului, nu a folosit la nimic. Judecat sub acuzația de speculă, a primit cinci ani de închisoare.

   Cum măsurile întreprinse de organele de securitate pentru verificarea lui Plăcințeanu și a familiei sale nu au reușit să scoată la iveală fapte infracționale, s-a fabricat un dosar în care medicul devenea complice la o contrabandă cu ciorapi. Mai exact, vânzarea a 50 de perechi de ciorapi nailon pentru care este condamnat la 5 ani. Era suficient pentru acea vremea. Gheorghe Plăcințeanu a fost reținut pe 1 august 1959, la ordinul lui Alexandru Drăghici.

   Lica i-a spus lui Dej că îl așteaptă: „Cinci ani trec repede!”. Dej a ordonat ministrului de Interne Alexandru Drăghici să-i instrumenteze un nou dosar, cu pedepse mari.

   În timp ce era închis, lui Plăcințeanu i s-a înscenat un proces cu nuanță politică. Cum nu s-a găsit nimic compromițător, s-a apelat la trecutul unchiului său, Ion, care înainte de 1944 publicase unele articole în presă cu caracter filogerman și deținuse funcția de decan al Facultății de Știință din Iași, iar ulterior își manifestase unele nemulțumiri de ordin economic și politic legate de țara noastră. Astfel, cei doi Plăcințeanu au fost judecați pentru uneltire contra ordinii sociale. Deși pedeapsa era cuprinsă între 5 și 10 ani, celor doi li s-a aplicat pedeapsa maximă. Astfel, ­Ghe­orghe Plăcințeanu a fost închis pentru ,,complot împotriva orânduirii de stat”, fiind condamnat în decembrie 1959, la 15 ani de muncă silnică.

Plăcințeanu, dat pe mâna lui Vișinescu la Rm. Sărat

   Gheorghe Plăcințeanu a fost dus la Penitenciarul Râmnicu Sărat, acolo unde erau încarcerați cei mai periculoși dușmani ai regimului.

   Într-o relatare a torționarului Alexandru Vișinescu, la acea vreme comandant al penitenciarului, se arată că tânărul medic și-a manifestat revolta față de încarcerare, considerându-se o victimă, afirmând tot timpul că este nevinovat. Nu a avut voie să fie vizitat de familie, i-au fost interzise pachetele și îngrijirile medicale.

   „La 1 mai 1961, Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu a murit în penitenciarul de la Râmnicu Sărat. Avea numai 36 de ani. Fusese un sportiv de clasă, practicase înotul, hocheiul și intrase în pușcărie sănătos. Cauza decesului, conform certificat de deces, «colaps cardio-vascular>. Nimeni nu a crezut că aceasta a fost cauza reală a morții. Iubitul fiicei lui Dej nu trebuia să se întoarcă viu de la închisoare. Moartea lui trebuia să o facă pe Lica să își ia gândul de la el”, mai scrie publicistul Stelian Tănase.

   Lica Gheorghiu a divorțat, în cele din urmă, de ministrul Marcel Popescu. S-a recăsătorit apoi cu Gheorghe Rădoi, directorul fabricii „Steagul Roșu“ din Brașov. Legenda spune că, până în ultima sa zi de viață (19 martie 1987), Lica a păstrat în portofel o fotografie a lui Gheorghe Plăcințeanu, marea iubire a vieții ei.

 

Reabilitat după moarte

   În 1968, după modelul raportului lui Hrușciov la Congresul al XX-lea al PCUS, Ceaușescu inițiază o acțiune de demascare a crimelor comise pe timpul lui Gheorghiu-Dej. Cazul Plăcințeanu este analizat de o comisie condusă de generalul Gr. Răduican și alcătuită din lt. colonel H. Hiera și maiorii L. Mateescu și Petcu.