Personalități buzoiene s-au reunit acasă, la Zilele Alexandru Marghiloman

La împlinirea a 94 de ani de la moartea lui Alexandru Marghiloman, Primăria Buzău a organizat săptămâna trecută, pe 9 și 10 mai, „Zilele Alexandru Marghiloman”, eveniment dedicat evocării marelui om politic, personalitate pe nedrept marginalizată de-a lungul timpului.

Seria evenimentelor a debutat joi, cu un concert caritabil de muzică românească și poezie, banii strânși pe bilete fiind destinați de Asociația „Al. Marghiloman”, condusă de strănepoata omului politic, Irina Vlăduca Marghiloman,  pentru realizarea unui centru de recuperare pentru copii. La Vila Albatros, fostă proprietate a lui Marghiloman, au concertat Maria Mădălina Constantin de la Filarmonica „George Enescu” și Luminița Berariu de la Opera Națională București. Momentele de poezie au fost interpretate de actorul Marius Bodochi.

Cea de-a doua zi dedicată memoriei lui Marghiloman a adus laolaltă, vineri, buzoieni care s-au afirmat în diverse domenii: istorici, cadre militare, cadre universitare, oameni politici, artiști, sportivi, jurnaliști. Prezența acestora a fost legată de lansarea volumului „500 pentru România – personalități buzoiene 1918-2018”.

„Putea să își petreacă viața la Paris, dar a ales să se jertfească pentru o idee”

Ziua a debutat cu un ceremonial militar și unul religios desfășurate în fața statuii lui Marghiloman, din parcul Vilei Albatros, moment la care au luat parte oficialitățile locale și mai mulți parlamentari. Apoi, invitații au intrat în sala mare a fostului conac al marelui om politic pentru a lua parte la o masă rotundă cu titlul „Opera și personalitatea lui Alexandru Marghiloman”. Au vorbit despre copilăria, familia și evoluția politică a celebrului buzoian istoricii Luminița Giurgiu, din partea Serviciului Istoric al Armatei, istoricul militar Jipa Rotaru, istoricii Valeriu Avram și Valeriu Nicolescu, comandor Marius Nicoară etc. Un discurs mai atipic, dar aplaudat de public, a avut istoricul și publicistul Florian Bichir.

„Eu după mama sunt buzoian și am venit să văd și eu mormintele familiei și fosta vilă a lui Marghiloman. Am auzit aici ce făcea Marghiloman când era mic și altele. Nu mă interesează asta! Cât a fost ­mi­nistru de Externe a fost zero. El rămâne în istorie pentru că a adus Basarabia acasă. Despre Marghiloman vorbim că a fost unul dintre singurii care a înțeles să se jertfească pentru această țară. A dat bani de la el. Pierdusem războiul, regele pleacă și a spus că a vorbit cu Majestatea Sa care i-a spus că trebuie să se sacrifice. Scrie în memoriile sale pe care liberalii le-au furat din tipografie și mai sunt și câteva pagini rupte din ele. El nu a fost filogerman cum se spune, dar a înțeles jertfa. Nu a înțeles niciodată de ce apoi toți laurii victoriei i-a luat Brătianu. L-a durut că a fost numit trădător. Să fim corecți, am pierdut războiul și negocierile au fost purtate de guvernul Averescu, nu Marghiloman. Țara era prăbușită și Marghiloman și-a asumat sacrificiul și îl trimite pe Argetoianu, care mai târ­ziu spunea că nu se poate schimba guvernul că <nu găsește Măria Sa escroci mai mari ca noi>. Toți vorbim de Centenar, dar parcă avem o frică organică să spunem de ruși. România Mare s-a făcut datorită lui Marghiloman. Nu mă interesează câte neveste a avut, câți bani… am avut oameni cu mai mulți bani ca el, dar el și-a jertfit tot. Toată averea, și a fost unul dintre cei mai bogați oameni din România. Putea să își petreacă viața la Paris ca frate-su care și-a pierdut viața de la gagici și zaruri. El a ales să se jertfească pentru o idee”, a spus Florian Bichir.

Evenimentul a continuat cu lansarea reeditării „Notelor politice 1897-1924” ale lui Al. Marghiloman și a volumului „Personalități buzoiene 1918-2018”. Printre buzoienii prezenți la eveniment s-au aflat și acad. Marius Andruh, generalul Vasile Toader (locțiitor pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării), generalul Stan Petrescu (aflat mulți ani la comanda Contraspionajului Militar).

„Această comemorare este un eveniment deosebit. Ne aflăm în locul unde Marghiloman s-a născut, a trăit și a murit. Avem această moștenire materială, dar mai avem și o alta mult mai importantă, mesajul dat de el peste timp: că suntem români, că trebuie să ne iubim țara și că trebuie să facem mai mult pentru ea decât face actuala generație acum. Marghiloman este un exe­mplu. (…) Ediția anastatică a notelor sale politice, publicate la doi ani de la moartea sa, și reeditate de noi acum va ajunge în cele mai importante biblioteci din țară și Basarabia. Am vorbit deja cu Răzvan Theodorescu și cei de la Academia Română ne așteaptă cu ele. Sunt note confiscate de puterea politică de atunci. S-au vândut doar 100 de bucăți. Este o onoare pentru mine să lansăm astăzi aceste note politice într-o ediție de lux în română și franceză. Sunt niște informații emoționante care ne arată un om care a trăit pentru țară”, a declarat primarul Constantin Toma.

„Vă mulțumesc că sunteți astăzi aici. Despre Alexandru Marghiloman s-au spus multe. Eu aș vrea să citesc ceva apărut în presă la moartea sa. <Lovit de boală, Alexandru Marghiloman nu dădea nimănui impresia că se simte răpus. Până acum patru-cinci săptămâni mai credea că va scăpa. De atunci, în fața efectelor distrugătoare ale bolii a început să își dea seama că moartea se apropie. Unui prieten venit la acea vreme la Albatros, cu care s-a plimbat prin parc, Marghiloman i-a spus: „Acum, când se apropie timpul să trec dincolo, privesc cu mulțumire la acest Albatros. Fiecare fir de iarbă, fiecare rămurică au luat ființa prin mine”. A închis ochii pe veci și întreaga țară îl jelește. Acoperit de flori albe naturale, el pornește de la Albatrosul divin care rămâne în urmă, pentru a coborî în cavoul rece al Cimitirului Bellu, fără pompă, fără cortegiu oficial>”, au fost cuvintele rostite de strănepoata omului politic, Irina Vlăduca Marghiloman.