Dosarul privind privatizarea fostei Întreprinderi de Piese Radio şi Semiconductori (IPRS) Băneasa, în care a fost vizat Omar Hayssam, a fost clasat, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, a precizat, pentru “Mediafax”, procurorul care a instrumentat dosarul, Mihaiela Iorga, cea care a obţinut performanţa de a tergiversa dosarul “Microsoft” până la prescrierea faptelor pentru şase foşti miniştri ai Educaţiei. „Termenul de prescriere era 2019. Dosarul s-a clasat pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală. A intervenit decizia Curţii Constituţionale şi pe acele fapte din privatizare nu exista corespondent al încălcării atribuţiilor de serviciu în lege”, a explicat, pentru ,,Mediafax”, procurorul Mihaiela Moraru Iorga, care a dispus clasarea, în luna iunie a anului 2017.

În dosarul privind privatizarea IPRS Băneasa, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut cercetări privind depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a unei firme reprezentate de Omar Hayssam, actele fiind necesare pentru a participa la privatizarea societăţii. IPRS Băneasa a fost înfiinţată în 1963. În septembrie 2003, pachetul majoritar, de 51,4, acţiuni al întreprinderii a fost cumpărat de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de omul de afaceri Omar Hayssam, iar ulterior IPRS Băneasa şi-a încetat activitatea.

Privatizare tipic românească

În anii, ‘60 Uzina Electro­nica din Bucureşti şi-a deschis o sucursală în pădurea Băneasa. Noua filială folosea tehnologie de mare precizie pentru a produce piese de radio şi semiconductori. La doi ani de la înfiinţare, în 1963, sucursala devine independentă şi primeşte numele de Intreprinderea de Piese Radio şi Semiconductori Băneasa – IPRS.

În 1991, prin hotărâre de Guvern, fabrica a devenit societate pe acţiuni, SC Băneasa SA. Mai avea 5.000 de angajaţi. Ultima modernizare a fost în 1992, când una dintre cele nouă secţii de producţie a fost reechipată. La zece ani distanţă, în 2002, IPRS avea datorii de peste patru milioane de euro. Tot atunci, acţionarul majoritar, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS) a decis privatizarea, în condiţiile în care, în doar un an, fabrica îşi triplase datoriile. În ianuarie 2003, APAPS avea primele negocieri cu singura firmă interesată, ELMEFA, din Olanda, care, în final, va fi respinsă. În septembrie 2003, IPRS a fost vândută firmei Ogharit, controlată de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, iar ceilalţi investitori au fost respinşi.

La două luni după ce reprezentanţii statului român îi vânduseră fabrica lui Omar Hayssam la preţul unei maşini de lux, investitorii olandezi au descoperit că firma sirianului a câştigat fabrica cu ajutorul unor acte false. Au depus plângere la Parchetul Naţio­nal Anticorupţie (actualul DNA). În 2004, Ministerul Afacerilor  Externe informa anchetatorii că Ogharit Trading Co, firma lui Omar Hayssam, nu avea dreptul să participe la licitaţie: nu avea obiectul de activitate potrivit şi nici experienţa necesară.

Un an mai târziu, datoriile fabricii se ridicau la 12 mi­lioane de euro. Cele două milioane şi jumătate de euro care trebuiau investiţi în IPRS nu au ajuns niciodată în fabrică. Din acest motiv, AVAS a anulat contractul de privatizare, dar sirienii au dat statul în judecată. Instanţele de judecată au anulat definitiv contractul abia în 2007. Plimbaţi un deceniu prin instanţele de judecată, olandezii au cerut 10 milioane de euro statului român la CEDO.

Încă de la început, Parchetul Naţional Anticorupţie a fost foarte zgârcit cu informaţiile despre acest dosar, emiţând un singur comunicat sărac în date, la solicitarea expresă a mass-media naţională: „Persoana la care faceţi referire în cerere este vizată într-o cauză penală având ca obiect privatizarea IPRS Băneasa. În cadrul procedurii de privatizare a acestui agent economic, au fost depuse mai multe înscrisuri false referitoare la experienţa şi capacitatea financiară a unei firme (reprezentată de Omar Hayssam), acte necesare pentru a participa la privatizarea IPRS Băneasa”.

Peste 23 de ani închisoare

Sirianul Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 23 ani şi 4 luni închisoare, prin contopirea pedepselor primite de acesta în trei dosare. El a fost condamnat definitiv de instanţele din România în trei dosare în care a fost trimis în judecată de DIICOT, el primind 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck” şi trei ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”.

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

  1. Ar fi tronat și azi, ar fi fost plimbat în avionul prezidențial ca om de afaceri de succes, ar fi finanțat partide, campanii și oameni politici, ar fi fost însoțit cu mândrie la vânători și chilabale, i s-ar fi atribuit cu prioritate obiective privatizabile, fabrici, păduri, izvoare de ape minerale, s-ar fi gudurat pe lângă el parveniții provinciali dar și elitele centrale, serviciile l-ar fi considerat în continuare unul de-al lor și un model de capitalist străin devenit mare patriot român. Undeva însă, cu certitudine, în afară, ceva s-a defectat. Undeva s-a luat hotărârea de a-l înlocui cu altul. Cu „prea cinstitul Yassin” de pildă. A venit chiar Bassar al Asad la București. Au fost discuții „ff transparente” inclusiv în mijlocul poporului, prin Centrul Vechi! Transferul averii lui Hayssam către Yassin s-a făcut rapid. Împărțeala cuvenită părților s-o fi făcut și ea tot ff operativ. Oricum, ce i se întâmplă lui Hayssam nu este din cauza românilor. Românii de zi sunt ff loiali tuturor intereselor antiromânești. El e pedepsit de alții. Justiția antiromână, doar execută o condamnare care nu îi aparține.

Comments are closed.