Marin Anton, fost deputat al Partidului Naţional Liberal şi secretar de stat în Ministerul Transporturilor, şi Adrian Ionescu, ex-director în fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune. Marin Anton este acuzat că a primit mită aproximativ 5,3 milioane de euro de la compania care a realizat noul terminal al Aeroportului Otopeni.

Marin Anton, la data faptei secretar de stat şi vicepreşedinte al Consiliului Tehnico-Economic în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, care avea în coordonare activitatea Companiei Naţionale “Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Bucureşti” S.A. Otopeni, a fost trimis în judecată pentru luare de mită, iar Adrian Ionescu, la data faptei director general adjunct al Direcţiei de Coordonare şi Monitorizare Autostrăzi din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA şi fost consilier al ministrului Transporturilor, a fost trimis în judecată pentru complicitate la luare de mită.

Conform procurorilor, în anul 2009 se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în cadrul căruia începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul ţării noastre, de membru al Uniunii Europene, precum şi perspectiva aderării la spaţiul Schengen, impunea o reactualizare a obiectivului de investiţii, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor, a unor indicatori tehnico-economici actualizaţi. Compania internaţională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul şi întreaga documentaţie către beneficiar, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (C.N.A.I.B.), la finalul anului 2008 şi urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare demarării lucrărilor. Cu toate că C.N.A.I.B. a înaintat solicitarea de aprobare a noilor indicatori tehnico-economici încă de la începutul lunii februarie 2009, până în luna iunie 2009 la Ministerul Transporturilor nu se luase încă vreo decizie, iar din cauza lipsei de finanţare, lucrările pe şantierul Otopeni stagnau.

În acest context, în perioada iunie–noiembrie 2009, Marin Anton a acceptat promisiunea şi, ulterior, a primit, de la reprezentantul filialei din România a companiei internaţionale care avea în executare contractul de ­mo­dernizare la aeroportul Otopeni (martor în cauză), suma totală de 22.760.654 lei (aproximativ 5,3 milioane euro la cursul de schimb din acea perioadă), ce reprezenta un comision de 3,5% din ­va­loarea cu care urma să se suplimenteze contractul de execuţie a lucrărilor. Banii respectivi au fost primiţi de fostul secretar de stat pentru a aviza, în perioada 15 iunie-17 iulie 2009, documentaţia privind obiectivul de investiţii ,,Dezvoltare şi Moder­nizare Aeroport Internaţional Bucureşti–Otopeni“, nota de fundamentare şi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici reactualizaţi ai obiectivului de investiţii menţionat mai sus, precum şi aprobarea continuării lucrărilor şi a finanţării obiectivului respectiv.

Ca urmare a acestor demersuri, proiectul de hotărâre de guvern a fost adoptat, fiind emisă Hotărârea de Guvern nr. 852/2009, act administrativ necesar pentru încheierea actului adiţional nr. 10 din data de 21.08.2009 la contractul din data de 30.04.1992 pentru Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, având ca părţi Compania Naţională Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti şi societatea omului de afaceri. Banii au fost primiţi de Marin Anton prin intermediul unei societăţi comerciale unde acesta avea calitatea de asociat.

“Marin Anton a fost ajutat de Adrian Mihai Ionescu, care, în luna iunie 2009, cu ocazia unei întâlniri pe care acesta din urmă a avut-o cu reprezentantul companiei internaţionale, i-a specificat acestuia <pretenţiile> primului inculpat, precum şi modalitatea de remitere a banilor. Astfel, între compania internaţională şi societatea controlată de inculpatul Anton Marin a fost încheiat un contract de subantrepriză, suma de 22.760.654 lei fiind achitată prin transfer bancar, în perioada 23 iulie–20 noiembrie 2009, şi reprezenta contravaloarea unor lucrări de organizare şantier care nu au fost executate în realitate. Suma de bani obţinută în modalitatea de mai sus a fost folosită în interesul firmei unde inculpatul Anton Marin era asociat”, notează procurorii . DNA a dispus şi instituirea sechestrului asupra mai multor imobile ale fostului secretar de stat, iar  dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.

Lovit şi “înjurat de măicuţă”

Marin Anton, care este cunoscut printre buzoieni drept „latifundiarul din Cozieni”, a fost, nu cu mult timp în urmă, eroul unui episod controversat, când l-a acuzat pe social-democratul Ni­culae Bădălău, preşedintele executiv al PSD, că l-ar fi lovit când cei doi ar fi participat la o nuntă. Anton a declarat că Bădălău l-ar fi înjurat, ameninţat şi l-a lovit ,,cu un pod de palmă peste gură”: ,,Nu ştiu de la ce a pornit, nu ştiu ce a avut cu mine. Eu nu am zis nimic. Totul a durat trei minute. Eram la nuntă, s-a repezit la mine, m-a înjurat de măicuţa mea, m-a ameninţat şi a culminat venind la noi şi mi-a dat un pumn, aşa, un pod de palmă în gură”, a declarat pentru “­Media­fax” Marin Anton.

De cealalată parte, Niculae Bădălău, preşedintele executiv al PSD, neagă că l-ar fi lovit pe liberalul Anton Marin şi spune că a existat doar un schimb de replici între ei, motiv pentru care nu înţelege cum s-a ajuns la lovituri: “Aseară am participat la un eveniment fericit, la care băiatul meu a fost naş. Pur şi simplu, nu am avut decât un schimb de replici cu domnul Marin Anton. Nu înţeleg de unde Dumnezeu a ieşit toată povestea asta. Nu sunt de acord cu violenţa, detest violenţa, consider că dialogul e calea prin care se pot rezolva lucrurile şi sunt stupefiat de ce se spune. Erau 500 de martori, Dumnezeule, era o petrecere. Nu l-am lovit pe Marin Anton, nu sunt un om violent. Detest violenţa”,  a spus Niculae Bădălău la Antena 3.

Dosare intrumentate de procurorii anti-corupţie şi antimafia

Fostul deputat Marin Anton este un personaj politic controversat, el fiind cercetat în două dosare penale, instrumentate de către Direcţia Naţională Anticorupţie, respectiv direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Astfel, în iunie 2015, pro­curorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de senatorul Lucian Iliescu, primar al municipiului Giurgiu la data faptelor, şi faţă de deputatul Marin Anton într-un dosar privind fapte de corupţie. Potrivit unui comunicat al DNA, Lucian Iliescu este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată, conflict de interese, în formă continuată, şi instigare la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, iar Marin Anton, preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice la data faptei, de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

De asemenea, la jumătatea lunii octombrie 2016, Marin Anton, la acea dată deputat liberal, a fost chemat la DIICOT şi fost interogat mai bine de trei ore într-un dosar de evaziune fiscală, spălare de bani şi luare de mită, după cum preciza Digi24.ro.

Traseist incompatibil

Mai mult, Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în august 2014, că, ,,deputatul Marin Anton a fost în incompatibilitate timp de şapte luni, pentru că, de la preluarea mandatului şi până în iulie 2013, a deţinut şi calitatea de titular al unei întreprinderi individuale. Potrivit ANI, Marin Anton nu a respectat dispoziţiile articolului 82, alineatul 1, litera e) din Legea 161/2003, potrivit cărora <calitatea de deputat este incompatibilă cu (…) calitatea de comerciant persoană fizică”, el deţinând, simultan, atât funcţia de deputat, cât şi calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul „Anton D. Marin Întreprindere Individuală”.

Marin Anton a fost membru al Partidului Naţional Liberal până în 2007, când a plecat la Partidul Democrat Liberal, via Partidul Liberal Democrat, care a fuzio­nat prin absorbţie cu PDL. În aprilie 2012, el s-a întors în PNL, al cărui membru a fost până în luna martie 2014, când a trecut în Partidul Mişcarea Populară, de unde s-a întors, pentru a treia oară, în formaţiunea naţional-li­berală. Potrivit Forbes, deputatul Marin Anton are o avere estimată la aproape zece milioane de euro.

Marin Anton este cunoscut printre buzoieni drept „latifundiarul din Cozieni”, comuna natală a soţiei sale, unde acesta deţine o casă şi importante suprafeţe de teren agricol. De asemenea, el a fost implicat, în campania electorală pentru europarlamentarele din 25 mai, în scandalul de la Nana, dintre susţinătorii Elenei Udrea şi un grup de localnici.

Căpuşă pentru CORD Buzău

Numele lui Marin Anton este legat şi de privatizarea şi de căpuşarea unei importante societăţi comerciale buzoiene, CORD SA. În anul 2002, acesta, împreună cu echipa sa, înfiinţează firma Cord Commerce 2002 SRL, cu sediul într-un apartament din Bucureşti. Firma a fost gândită ca o căpuşă pentru societatea buzoiană CORD, profilată pe producţia de sârmă, cabluri, corduri metalice şi articole din fire ­me­talice folosite în industria de anvelope. Deputatul Marin Anton, ca manager la Danubiana, era în strânse relaţii de afaceri cu ­ma­nagerul general de la CORD Buzău, Gheorghe David. Relaţia celor doi, scria presa vremii, a fost atât de apropiată încât, conform unor surse, el ar fi intervenit chiar pentru muşamalizarea rezultatelor unui control făcut de Curtea de Conturi în 2001, în urma căruia s-a descoperit o pagubă de aproximativ 10 ­mi­liarde de lei vechi, pusă în sarcina managerului David.

Ulterior, Marin Anton s-a implicat în privatizarea societăţii buzoiene şi a reprezentat societatea bulgară EP Commerce, condusă de româno-bulgarul Cristian Popescu, în negocierile cu statul. După ce firma bulgară a preluat societatea, activitatea depusă de Marin Anton a fost ­ge­neros răsplătită: a fost numit preşedintele Consiliului de Administraţie de la CORD Buzău, iar Gheorghe David, director ­exe­cutiv. În plan financiar, această răsplată s-ar fi concretizat, conform unor informaţii de presă, în 11.000 de dolari lunar, incluzând aici şi consultanţa oferită printr-o altă firmă a lui Marin Anton, V&V Trading  Company.

Profiturile căpuşei Cord Commerce 2002, profilată pe co­merţul cu ridicata al altor produse, au fost de 196 milioane lei vechi în 2002, 9,5 miliarde lei vechi în 2003 şi 602 milioane de lei vechi în 2004. Vârful afacerilor a fost, evident, în perioada în care Marin Anton a condus societatea din Buzău. De altfel, conform unor informaţii ce provin din preajma lui Ioan Amărie, fostul şef al Parchetului Naţional Anticorupţie (actualmente DNA), Marin Anton s-a aflat, pentru o vreme, şi în atenţia procurorilor, fiind bănuit de administrarea cu rea-credinţă a activelor firmei. Ulterior însă, n-a existat vreo acuzaţie oficială, cazul fiind îngropat.

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Așa se întâmplă: cazurile se îngroapă înre hârtii iar cei care au fost acționari la Cord rămân cu buza umflată. Când vom auzi că i s-a confiscat averea pentru a plăti, la prețul inițial, acțiunile celor peste 6000 de acționari înșelați???

Comments are closed.