• Cercetătorul Costel Vânătoru le-a vorbit elevilor buzoieni despre Traian Săvulescu

În anul Centenarului, Primăria Buzău continuă seria conferinţelor din ciclul „Personalităţi buzoiene de ieri şi de azi”. După un prim eveniment dedicat omului politic Alexandru Marghiloman, ieri a avut loc, la Vila Albatros, conferinţa „Viaţa şi activitatea lui Traian Săvulescu”, susţinută de cercetătorul Costel Vânătoru de la  Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură, un nume cu notorietate printre cercetătorii din domeniu.

La eveniment au fost prezenţi elevi, cadre didactice, publicişti şi primarul Constantin Toma, iniţiatorul acestui proiect de promovare a personalităţilor locale în rândul tinerilor.

„Am rămas şocat să constat că primarul se afla pe primul loc în topul personalităţilor buzoiene“

„Vreau să vă explic cum am ajuns la această idee. În 2016, am vrut să aflu cum stă Buzăul şi am făcut o analiză diagnostic pe domeniile economic, educaţional, social şi cultural, apoi am făcut o analiză sociologică pentru a afla care sunt valorile buzoiene, ce doresc buzoienii să se întâmple în viitor… Una dintre întrebările sondajului, făcut pe o mie şi ceva de oameni, a fost <Care sunt primele 10 personalităţi ale Buzăului?>. Răspunsurile m-au şocat. Pe locul şase era viceprimarul, pe locul întâi, primarul, pe locul doi, Benone Sinulescu şi pe ceilalţi nu îi mai spun. Am spus, dacă asta e percepţia oamenilor, e jale mare! Buzăul are o istorie extraordinară, cu oameni nemaipomeniţi, din păcate necunoscuţi. Aşa că am început o acţiune serioasă şi a ajuns în toate şcolile din Buzău un calendar cu 12 mari personalităţi şi viaţa lor (n.r., Alexandru Marghiloman, Traian Săvulescu, Constantin Garoflid, Pamfil Şeicaru, Nicu Constantinescu, Petre Antonescu, Irineu Mihălcescu, Constantin Giurescu, Mircea T. Bădulescu, Vasile Voiculescu, George Emil Palade, Margareta Sterian). Toţi au ceva în comun: înalta educaţie şi viziunea şi acţiunea de care au dat dovadă. Încercăm ca, pentru tânăra generaţie, să oferim modele adevărate care să o conducă în viaţă”, a declarat primarul Constantin Toma.

„Ştim prea puţin despre eroii ştiinţei şi culturii“

„Sunt onorat să susţin această conferinţă. Nu ştiu dacă eu sunt persoana potrivită să vorbesc despre marea personalitate Traian Săvulescu. Aşa cum comemorăm eroii care ne-au apărat ţara, tot aşa trebuie să ne gândim şi la eroii ştiinţei, care au luptat pentru a face România cunoscută pe plan ştiinţific şi cultural. Despre aceşti eroi ai Buzăului noi ştim prea puţin. Au trecut aproape 100 de ani de când Ciprian Porumbescu a compus <Pe-al nostru steag e scris Unire>, care acum a devenit imnul de stat al Albaniei. Din păcate, când vorbim despre personalităţile noastre, începem să le şi murdărim, să nu le dăm cinstea cuvenită. Sigur că în viaţa unui om poţi găsi şi pete, dar noi ar trebui să luăm drept modele lucrurile bune ale marilor personalităţi. O astfel de personalitate este şi Traian Săvulescu, născut la Rm. Sărat”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru.

Cine a fost Traian Savulescu

Traian Savulescu (1889 – 1973) este considerat întemeietorul şcolii de fitopatologie, cunoscută specialiştilor din întreaga lume. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii Bucureşti, Săvulescu a fost admis la Institutul Botanic din Bucureşti, unde, teza sa de doctorat, „Studiul asupra speciilor de Campanula L. din secţia Heterophyllae ce cresc în România“, a fost apreciată şi notată cu „magna cum laudae“ în 1916, fiind primul doctor în botanică al Universităţii Bucureşti.
Întreaga activitate a lui Traian Săvulescu – didactică, de cercetare fundamentală şi aplicativă – a fost îndreptată spre ingineria agronomică, el fiind considerat, alături de Sandu Aldea şi G. Ionescu Siseşti, ca unul dintre cei mai importanţi ingineri agronomi ai României.
Cercetările sale au condus la dezvoltarea agriculturii româneşti şi mondiale. Şcoala românească de fitopatologie (bolile plantelor) a fost recunoscută în toată lumea. Pentru combaterea manei viţei de vie a dezvoltat o reţea de staţii de avertizare pe tot cuprinsul ţării. La ICAR (Institutul de Cercetări Agronomice al României, înfiinţat în 1929) a înfiinţat un laborator (în 1929) pentru studiul substanţelor insecto-fungicide, devenit ulterior Serviciul de Protecţia Plantelor.
Bun cunoscător al limbilor franceză şi germană, întreţinea o corespondenţa bogată cu specialişti din Franţa şi Germania, cu care avea şi contacte directe la Bucureşti, Paris, Berlin.
Recunoscându-i-se meritele ştiinţifice, a fost ales membru al mai multor societăţi savante din ţară şi străinătate: Societatea Linnéana din Lyon (1929); Societatea Botanică din Geneva (1926); Societatea Naturaliştilor din Elveţia; Societatea Austriacă de Micologie; Societatea Franceză de Micologie (1934); Societatea Americană de Micologie (1935); Societatea Torrey Botanical Club din New York; Societatea Naturaliştilor din Moscova şi altele.
A devenit membru corespondent al Academiei Române la 25 mai 1936.
A deţinut funcţii importante în stat, ca subsecretar de stat şi ministrul al Agriculturii (1946-1948) şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. A fost deputat în Marea Adunare Naţională.

DISTRIBUIȚI
loading...