Viorica Dăncilă a avut în spatele său, în momentul declaraţiilor de după anunţarea rezultatelor exit-poll din alegerile prezidenţiale, pe o fostă membră a Marii Adunări Naţionale, „parlamentul” din regimul comunist, şi membru al Comitetului Central al PCR, scrie „Newsweek România”.

Maria Lazăr (79 de ani) este în prezent unul dintre cei nouă membri cu rang de secretar de stat ai Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) care sancţionează faptele de discriminare. Ea a votat, în luna mai 2018, pentru sancţionarea cu amendă a preşedintelui Klaus Iohannis, pentru folosirea sintagmei „penali”. Într-o declaraţie pe care a acordat-o pentru „Newsweek România”, Lazăr explica atunci faptul că a votat pentru amendarea preşedintelui Iohannis pentru că acesta a folosit „un ton instigator”. Reamintim că în luna mai 2018, preşedintele Klaus Iohannis a fost amendat cu 2.000 lei de către CNCD, pentru încălcarea libertăţii de exprimare, după ce a folosit sintagma „penali” într-o declaraţie de presă din luna februarie a aceluiaşi an: „Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA şi conducerea acestei instituţii. După părerea mea DNA şi condu­cerea fac o treabă foarte bună, iar acest atac din partea unor penali este de natură să-mi confirme că DNA-ul face o treabă bună”.

Maria Lazăr este nimeni alta decât fostul secretar cu propaganda a Comitetului Judeţean de Partid Buzău, ale cărei calităţi care au condus către ascensiunea sa politică au fost sintetizate, la vremea respectivă, prin alintul „Maria c…r de fier”. Ea a început „de jos“: în liceu, ca secretar pe clasă al organizaţiei Uniunea Tineretului Muncitor (UTM) – precursoarea Uniunii Tineretului Comunist (UTC) -; în 1956, era propagandist şi se­cretar al Comitetului UTM din comuna natală, Făurei, iar nouă ani mai târziu, în 1965, îşi lua şi carnetul de membră a Partidului Comunist.

Maria Lazăr este la bază muncitoare textilistă, promovată, în perioada comunistă, în diverse funcţii de partid şi de stat după ce a absolvit cursurile politice ale Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Ea a fost secretar cu propaganda a Comitetului Judeţean de Partid Buzău, dar şi vicepreşedinte, respectiv prim-vicepreşedinte, al Consiliului Popular Judeţean Buzău. Imediat după evenimentele din decembrie 1989 dispare pentru puţin timp din viaţa publică, pentru a reapărea odată cu înfiinţarea, de către un fost prim-ministru al regimului comunist, Ilie Verdeţ, a Partidului Socialist al Muncii, ca vicepreşedinte naţional, în perioada 1991-1995. Părăseşte PSM pentru a se înscrie în Partidul Socialist, condus de Tudor Mohora, unde devine tot vicepreşedinte naţional, între anii 1995 şi 2000. Ajunge în Partidul Democraţiei Sociale din România (actualul Partid Social Democrat) în urma fuziunii prin absorbţie PDSR-PS, iar în legislatura 2000-2004 este deputat PDSR/PSD de Galaţi.

Realizările ei politice din vechiul regim sunt, însă, „camuflate“ în CV-ul public: Academia de partid „Ştefan ­Ghe­orghiu“ devine „Facultatea de Studii Social-Politice“, iar funcţiile în Consiliul Popular Judeţean Buzău sunt trecute sub titulatura „vicepreşedinte al Consiliului municipal şi judeţean“.

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

Comments are closed.