Dumitru Spiță, Nicu Bardaș, George Spiță, Nicu Smochină, Dumitru Vîlcu, Niță Botea, Paraschiv Surdu, Daniel Holban, Georgeta Penciu, Liviu Bărăgan, Aurel Stănciuc sunt o parte dintre cei care, pe parcursul a 15 ani, ar fi fost părtași la ilegalitățile cu terenuri de pe raza comunei Vâlcelele. Primii patru sunt actualul primar al comunei, viceprimarul, secretarul, fostul primar și actual consilier local. Un fost director al Direcției Silvice, actualmente șef de ocol silvic, Aurel Stănciuc, și mai mulți fermieri, administratori de societăți ori persoane fizice autorizate în domeniul agricol, unul dintre ei fiind candidat la primărie la alegerile din 2016 din partea UNPR, Liviu Bărăgan, se numără printre cei despre care responsabilii Prefecturii Buzău spun că nu sunt străini de împărțirea discreționară a terenurilor comunei în scop personal.

Cum au ajuns aceștia pe lista celor responsabili de un prejudiciu adus statului de aproape 300.000 lei prin refuzul, ani la rând, de a împroprietări o localnică, trebuie să hotărască judecă­torii de la Rm. Sărat. La termenul de ieri însă, instanța a decis amânarea cauzei după ce a sesizat că adresele a trei angajați ai Direcției Silvice care ar fi făcut parte în perioada de 15 ani din Comisia Locală de Fond Funciar Vâlcelele nu sunt corecte.

Un număr de 17 membri dintre cei care au făcut parte de-a lungul timpului din Comisia Locală de Fond Funciar Vâlcelele s-ar face părtași la ilegalitățile cu terenuri de pe raza comunei săvârșite timp de 15 ani. Ca urmare a demersurilor Prefecturii – după ce reprezentanții Primăriei au susținut că nu au reușit, timp de patru luni, să-i identifice și să trimită numele acestora instanței – au fost identificați și comunicați instanței 17 membri ai CLFF Vâlcelele din perioada 2002-2017. Dintre aceștia, trei sunt decedați, iar alți trei au fost angajați ai Ocolului Silvic, motiv pentru care instanța a solicitat de acolo informații cu privire la domiciliul lor. Toți cei 14 vor fi citați și audiați în instanță.

Reprezentanții Prefecturii îi consideră responsabili pe membrii Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele de crearea unui prejudiciu de aproape 3 miliarde lei vechi pentru refuzul punerii în aplicare a unei hotărâri judecătorești de reconstituire a deptului de proprietate pentru o suprafață de 40 hectare de teren, în cazul mediatizat drept ,,Paraschiva Marius”.

De ce a ,,întârziat” lista

Funcționarii Primăriei Vâlcelele au ,,încercat”, timp de patru luni, să identifice componența Comisiei locale de fond funciar care a funcționat din 2002 până în 2017, perioadă în care terenurile comunei au fost împărțite fără un temei legal, în timp ce instanțele de judecată și Comisia județeană de fond funciar au fost induse în eroare, aflând că nu există fizic suprafețe pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Lista cu membrii comisiei trebuia transmisă încă din 5 martie 2019 Judecătoriei Râmnicu Sărat, acolo unde se judecă contestația Instituției Prefectului la soluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat de neurmărire /netrimitere în judecată, dispusă în luna octombrie 2018, față de reprezentanții comisiei locale Vâlcelele și de alte persoane pe care reprezentanții Prefecturii îi consideră vinovați de împărțirea discreționară a terenurilor.  Judecătorul de caz a decis ca toți membrii comisiei locale din această perioadă de 15 ani să fie chemați să dea explicații în fața instanței, iar procurorul de ședință a fost de acord. Cum de la primăria Vâlcelele lista s-a lăsat așteptată, tot reprezentanții Instituției Prefectului au făcut lumină în acest caz.

,,Paraschiva Marius” este unul dintre cazurile care i-au ținut ocupați pe juriștii Prefecturii ani de zile. Timp de 15 ani, membrii Comisiei Locale de Fond Funciar au ascuns și Comisiei Județene de Fond Funciar și instanțelor de judecată faptul că există teren disponibil în rezerva comisiei locale pentru retrocedare în fizic către Paraschiva Marius, căreia Instituția Prefectului a fost obligată, în 2016, de instanță, să-i plătească despăgubiri de aproape 300.000 de lei tocmai pentru întârzierea punerii în posesie. Suprafața de 40 de hectare de teren arabil necesară punerii în posesie a fost identificată în 2017 în rezerva comunei Vâlcelele, urmare diligențelor depuse, ulterior sancționării Comisiei Județene de Fond Funciar și validării propririi asupra conturilor Prefecturii, astfel că s-a emis titlul de proprietate. În urma verificărilor efectuate de reprezentanții Prefecturii, s-a constatat că terenul pe care s-a făcut retrocedarea nu avea proprietari din 1991 și a fost stăpânit de aceeași persoană sau grup de persoane care a(u) și încasat subvenții de la APIA din 2007 până în 2018, inclusiv după punerea în posesie a petentei Paraschiva Marius, fapt dovedit prin cele trei adrese primite de Instituția Prefectului de la APIA Buzău. Toate aceste aspecte au fost aduse în atenția procurorilor. Procurorul de caz și prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecă­to­ria Râmnicu Sărat au concluzionat însă că faptele s-au prescris și au respins sesizarea Instituției Prefectului împotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar Vâlcelele, motiv pentru care împotriva ordonanței de respingere a fost formulată plângere la Jude­cătoria Râmnicu Sărat.

Vizați de acuzații în dosar sunt atât fostul primar al comunei, Nicu Smochină, în prezent consilier local, dar și foștii membri ai Comisiei locale Vâlcelele, precum și un arendaș din zonă. Printre intimați apar acum și actualii aleși de la vârful Primăriei Vâlcelele, dar și secretarul comunei. La mijloc este vorba chiar despre suma de 280.780 lei, plătită de Prefectură în contul unei sentințe civile a Judecătoriei Râmnicu Sărat din 2009, constituită ca ­pre­judiciu la bugetul Ministerului Administrației și Internelor și, implicit, al ­Sta­tului Român.

Decizie judecătorească ignorată șapte ani

În 2009, petenta Paras­chiva Marius obținea în instanță o decizie de punere în  posesie cu 40 de hectare de teren la Boldu. Ani la rând, responsabilitatea punerii în legalitate a fost pasată de la o instituție la alta, de la un factor responsabil la altul, astfel că femeia a deschis proces după proces, atât Comisiei Județene de stabilire a dreptului de proprietate de pe lângă Prefectura Buzău, cât și Primăriei Boldu și Comisiei locale de fond funciar care, în lipsa terenului respectiv pe raza acestei comune, a propus în 2016 împroprietărirea petentului cu pământ pe raza comunei Vâlcelele.

În noiembrie, Comisia Județeană de Fond Funciar a validat, la propunerea Comisiei locale de fond funciar Boldu, anexa nr. 2 pentru titularul Paraschiva Marius cu suprafața de 40 de hectare, decizând transfe­rul anexei respective către Comisia locală de fond funciar Vâlcelele. Lucrurile au fost destul de încurcate în acest caz, astfel că petenta a cerut unui executor poprirea conturilor Comisiei Județene și a Instituției Prefectului ca terț poprit pentru sumele datorate sau care urmau a fi datorate în temeiul unor raporturi juridice existente, debitoarei Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, până la concurența sumei totale de 280.780 lei. Banii au fost dați, până la urmă, apoi s-a căutat vinovatul pentru întârzierea care a lăsat sta­tul fără aproape trei miliarde de lei vechi.

Atenția s-a îndreptat către Comisia locală de fond funciar Vâlcelele, despre care se bănuia că nu ar fi deloc străină de tergiversarea executării unor decizii judecătorești pe fond funciar. După identificarea vinovaților, Instituția Prefectului a înaintat plângere penală pentru nepunerea la dispoziție a terenului care, potrivit inventarierii din 2012, s-a dovedit a fi liber și nepus în posesie solicitanților de drept. Mai mult, decidenții Prefecturii au vrut să afle cine a încasat subvenții pentru aceste suprafețe de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, iar documentele au ajuns de asemenea în atenția procurorilor.

DISTRIBUIȚI
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.