Nu ştim să ne preţuim „comorile” pe care natura ni le oferă pe tavă şi, se pare, nici să le promovăm suficient, deşi judeţul nostru este un colţ desprins din Rai.

Anul acesta abia ne apropiem de pragul de 6.000 de turişti străini cazaţi pe raza judeţului nostru. O statistică în acest sens realizată de INS (Institutul Naţional de Statistică) arată că, în primele nouă luni din acest an, judeţul nostru a fost gazdă, cel puţin pentru o noapte, pentru 5.200 de turişti străini. Chiar şi aşa însă, judeţul nostru se menţine la coada clasamentului regional privind sosirile înregistrate ale turiştilor din afara graniţelor ţării noastre. Primul loc în topul aferent perioadei ianuarie – septembrie 2017 este ocupat de Constanţa, cu aproape 1,18 milioane de turişti, dintre care circa 56.000 străini, urmat de judeţul Tulcea, cu un total de 83.700 persoane, dintre care aproximativ 20.100 străini, şi de Galaţi cu 72.100 persoane, total din care 10.500 străini. Judeţul nostru se poziţionează pe locul IV, cu 69.700 de turişti care ne-au vizitat judeţul de la începutul anului, din care doar 5.200 au fost turişti străini. Clasamentul la nivel regional este închis de Brăila, pe locul V (sosiri turişti 61.500 persoane în total, dintre care 5.200 străini) şi judeţul Vrancea, cu 27.300 turişti cazaţi, dintre care aproximativ 1.500 din afara graniţelor ţării noastre.

Dacă ne raportăm la nivel naţional, pe primele locuri în clasament sunt Bucureştiul – 1,53 milioane turişti, urmat de Constanţa – 1,18 milioane, apoi Braşov – 0,95 milioane, Cluj – 0,48 milioane, Sibiu – 0,43 milioane, Prahova – 0,4 milioane, Bihor – 0,37 milioane, Timiş – 0,3 milioane şi Suceava – 0,29 milioane turişti. La polul opus, cele mai puţine cazări sunt raportate în judeţele Teleorman, cu nici 8.300 turişti, sau Călăraşi, cu aproximativ 16.200 turişti.

Frumuseţi ale naturii care ne reprezintă judeţul

Aflat în sud-estul României, judeţul Buzău se întinde pe aproape întreg bazinul râului Buzău şi reuneşte trei forme de relief: munţi la nord, câmpii la sud şi în rest zonă de dealuri subcarpatice.

Peisajele variate, în special în zona de munte şi deal, şi elementele populare, etnografice şi istorice oferă o atracţie specială pentru turişti. De la complexe brâncoveneşti, la lacuri de acumulare şi binecunoscuţii vulcani noroioşi, judeţul este perfect pentru cei care vor să se rela­xeze şi să se bucure frumuseţile României.

Vulcanii noroioşi

Situaţi în Subcarpaţii de Curbură, în localitatea Berca, vulcanii noroioşi sunt unul dintre cele mai frumoase locuri din Buzău. Ei au fost descoperiţi în anul 1867 de către H. Cognand, aflat în căutarea unor zăcăminte petroliere.  Au devenit un adevărat magnet pentru turişti, iar zeci de pensiuni din zonă profită de vizitatorii din ţară şi din străinătate.

Regiunea are un aspect selenar, fiind caracterizată de ari­ditate şi raritate a vegetaţiei, dar şi de conurile craterelor care sunt în continuă fierbere. Ea este împărţită în trei zone: Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Pâclele de la Beciu. Și să nu uităm de Focul Viu de la Lopătari ori de locuințele rupestre din zona Aluniș-Bozioru.

Barajul Siriu

Situat în localitatea buzoiană Siriu, barajul Siriu, unul dintre cele mai frumoase locuri din Buzău, este un baraj de 10 km creat în mod artificial.

Frumuseţea Barajului Siriu este una de-a dreptul surprinzătoare: dacă îl priveşti de la înălţime vei putea observa o mare de ape într-o mare de munţi. De asemenea, zona barajului Siriu este destul de cunoscută de către iubitorii de pescuit. Aici se poate pescui caras, păstrăv, crap sau scobar.

Cascada Pruncea

Cascada Pruncea (Caşoca) este unul între cele mai importante obiective turistice din Valea Buzăului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere. O găsim localizată în masivul Podu Calului, la vreo 5 km distanţă de barajul Siriu. Pe aceste meleaguri, se pare că s-au adunat cele mai frumoase şi mai pure peisaje. După barajul Siriu, pe partea dreapta a şoselei, se face un drum care duce spre Cabană 14 scaune. De aici mergem pe un drum sinuos către cascadă Casoca sau Pruncea (GPS: 45.526, 26.300), aflată la câţiva km distanţă.

Acesta are o cădere ce măsoară 5 – 6 m. De precizat este că în partea din stânga se află ascunzătoarea haiducului ­Ghe­orghelaş, fost pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu, ,,stăpân” al acestor locuri în anii 1821-1827. Acolo unde ochiul omului vede mai puţin, îşi “trăiesc“ în tihnă şi pace minunile naturii, peisajele uluitoare şi animalele sălbatice, care nu prea au luat contact cu oamenii. Zgomotul făcut de apă care cade în viteză, parcă are menirea de a relaxa auzul, de a-l face să perceapă zgomote plăcute, de a savura fiecare moment în pace; plăcerea de a asculta ciripitul păsărilor sălbatice care nu depind de frimiturile aruncate de om, singurătatea locului şi atmosfera detensionată, te duc cu gândul la strămoşii noştri care trăiau în perfectă armonie cu animalele şi cu natură, fără a avea vreo tentativă de a o transformă după bunul lor plac.

Muzeul Chihlimbarului

Muzeul de chihlimbar, contruit în 1973, este unul dintre cele mai frumoase locuri din Buzău şi una dintre cele mai însemnate colecţii din lume. În comuna Colţi, unde se află mina, au fost descoperite o bucată de de chihlimbar de 1.787 grame, alta de 1.500 grame, dar şi multe altele în culori destul de diverse, pornind de la galben, negru, verde. Clădirea în care sunt adăpositite astfel de piese de valoare este construită pe trei nivele, fiind asemenea unei case tărăneşti. Pe lângă colecţia însemnată de pietre de chihlimbar, putem adăuga o colecţie însemnată de icoane, fotografii, obiecte de ţesut, bijuterii, pietre semipreţioase, fosile, roci sau flori de mină.

Tabăra de la Măgura

Pe o suprafaţă de câteva hectare în zona adiacentă Mânăstirii Ciolanu, absolvenţi ai facultăţii de arte plastice au făcut ucenicie în această zonă, sculptând pietrele puse la dispoziţie de cunoscuţii cioplitori din Ciuta. Pe pajiştea care se întinde pe câteva hectare se află 256 de lucrări din piatră, rezultatul a 16 ediţii a câte 16 lucrări reprezentând cele 16 secole de ­ate­stare documentară a municipiului Buzău.

Complexul brâncovenesc din Râmnicu Sărat

Complexul brâncovenesc de la Râmnicu Sărat, unul dintre cele mai frumoase locuri din Buzău, este frumos structurat, fiind o clădire masivă, construită din piatră şi bine dantelată. Acest complex are în alcatuirea sa o mănăstire şi o curte în care se regăseşte administraţia acesteia.

Complexul a fost ridicat din ordinul unchiului domnitorului Constantin Brâncoveanu, Mihail Cantacuzino. Acesta a construit o mănăstire, un ansamblu de chilii şi o curte domnească în care puteau fi admirate numeroase opere de artă.

Platoul Meledic

Arie protejată, Platoul Meledic este unul dintre cele mai frumoase locuri din Buzău, în care carsticul capătă forme nemaivăzute, cu cea mai lungă peşteră din sare din lume şi cu lacul cu apă dulce, situat pe un masiv de sare. Este o zonă unică în Europa, datorită formaţiunilor saline de surpafaţă.

Rezervaţia se situează în Subcarpaţii de Curbură, în ­ba­zinul superior al râului Slănic, la 60 de km de municipiul Buzău. Este delimitată de râul Slănic la sud, râul Jgheab la est, râul Meledic la nord şi de Pârâul Sărat la vest. Platoul este situat între 424 şi 607 m altitudine.