27 de ani
de presa libera
Duminica, Septembrie 24, 2017 23:58 PM
toamna buzoiana

Cultura

Misterul perenităţii lui Eminescu

Cultura  |
11.01.2017, 00:00
410

Traian Gh. CRISTEA

   Nu fără emoţie şi sfială se poate scrie despre „sfântul preacurat al ghersului românesc”, aşa cum a fost numit Mihai Eminescu de un alt valoros poet al românilor. Şi credem că avea perfectă dreptate, pentru că ,,dimensiunile lui trec peste noi, sus şi peste văzduhuri.” 

   Când Tudor Arghezi ne sfătuia să pătrundem ,,cu grije tăcută în universul eternului poet“, împărtăşea  pe deplin credinţa în unicitatea lui, de vreme ce afirma că poetul ,,Şi-a înmuiat cuvântul de-a dreptul în luceafăr.” Temerea că  i-am putea tulbura ,,tăcerea”, grăind despre el este  justificată; mărturism că am simţit-o din plin, cu înţeleaptă sfială.

   Dar, în ciuda acestei atenţionări, s-a scris şi s-a vorbit  mult despre miracolul unei opere cu adevărat fascinante şi pururi deschise interpretării. Totuşi, scriem astăzi şi noi. Cu smerenie, cu respect dintr-un impuls al conştiinţei, plecându-ne în faţa unui titan. 

   Da, aşternem şi noi astăzi rânduri întru cinstire, celebrând un eveniment important, nu pentru gloria personală, nu cu pedanterie, ci din sincera convingere că aparţinem cu trup şi suflet fiinţei şi destinului acestui popor şi acestui grai. Fiindcă nu se poate trece uşor peste lumina rostirii de suflet care ne alină oftatul, ne exprimă năzuinţele de zbor şi frumuseţile unei naturi fără pereche.

   Ziua Naţională a Culturii Române nu putea fi decât  coincidentă cu data naşterii lui Mihai Eminescu, ZI în care este celebrată eminenţa acestui popor în toate domeniile culturii. Îndreptăţită coincidenţă, cum se poate înţelege şi din aserţiunea următoare: „Prin Eminescu şi moştenirea miraculos rămasă de la el, ni s-a făcut un dar de care n-au avut parte alte culturi, fie şi cele mari. La scara culturii noastre, funcţia lui Eminescu poate fi mai vie decât cea a lui Shakespeare în Anglia sau a lui Goethe în Germania, căci el nu e un simplu poet, niciun simplu suflet nenorocit, ci o conştiinţă de cultură completă, de la deschiderea către matematici, pe care abia le cunoştea, până la aceea către istorie”. (Constantin Noica)

   Patimă de cânt stelar, miruit cu nemurire, Eminescu vine  spre noi în fiecare miez de ianuarie să ne  amintească de incandescenţa verbului şi spiritului românesc, propulsat în universalitate. Numai cei care intră în sanctuarul operei eminesciene prin recitire pot simţi acest miracol. Demersul nu e deloc simplu. Fiindcă trebuie descoperit cifrul şopti­rilor de izvoare şi al licăririlor întrupate în versuri. Trebuie lepădate orgolii întunecate şi egocentriste. Apoi, este ştiut că,  fără lectura pătrunzătoare, aprofundată a creaţiilor semnate de Eminescu, nu e posibil accesul la tezaurul de gândire şi frumuseţe adăpostit în fondul simţirii genialului poet.  Mărturie stau numeroasele studii şi exegeze semnate de eminescologii din ţară şi de peste hotare.

   Oare deţin acest cifru şi cei care se simt obosiţi de continua sclipire a geniului? Vai celor îmbătaţi de aspiraţii, măriri efemere!!! Eminescu nu poate deranja, obosi, plictisi.  Vă jur! Nu poate agasa decât pe invidioşii veleitari! Opera lui are valoare permanentă prin  complexitatea ei uimitoare, fapt care nu se poate demonstra decât cu textele creaţiilor în faţă; exemplu elocvent l-ar oferi „Odă (în metru antic)”, piesă lirică, reunind magistral, prin sugestia metaforică, motive tulbură­toare dintre care amintim doar câteva: renaşterea (proprie condiţiei geniului), iubirea, cunoaşterea, autocunoaş­terea...:

,,De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,

Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...

Pot să mai re’nviu luminos din el ca

Pasărea Phoenix?

Piară-mi ochii turburători din cale,

Vino iar în sân, nepăsare tristă;

Ca să pot muri liniştit, pe mine

Mie redă-mă!”

   Nu ne propunem comentariu exhaustiv, pro domo, dar nu se poate să nu remarcăm şi noi profunda sugestie ideatică:  asumarea condiţiei geniului în tonalitate elegiacă, regăsirea propriei identităţi.

   Luând în seamă consi­deraţiile de până aici, putem spune că este îndreptăţită considerarea lui Eminescu drept Magister Perpetuus, deoarece altitudinea la care ajunge  „zborul gândului” poetic eminescian este unică şi nu suportă comparaţie. 

   Omagierea sinceră a poetului se cuvine făcută prin încercarea noastră, a tuturor, de a pătrunde în substanţa ­scrie­rilor eminesciene ca să ne convingem că spiritul lor face parte din fibra intimă a spritului românesc, a permanentei nevoi de conştientizare semantica a termenului (adverb) ,,acasă. ,,Este tocmai  ce spunea cândva Mircea Eliade: „Recitindu-l pe Eminescu, ne întoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă”.

   Scrisul eminescian ascunde  în sine taina de veşnicie a rostirii magice  pe altarul limbii române. Este mărturia de credinţă a respectului dus până la sacrificiu, faţă de creaţie. Iată confesiunea lirică a poetului, confesiune  având un mesaj clar şi respirând aleasă modestie:                   

,,Cu gânduri şi cu imagini         

Înnegrit-am multe pagini:

Ş-ale cărţii, ş-ale vieţii,

Chiar din zorii tinereţii.

Nu urmaţi gândirii mele:

Căci noianu-i de greşele,

Urmărind prin întuneric

Visul vieţii-mi cel himeric.”

(Cu gânduri şi imagini)

   Pe unii, ne-a lăsat Cel de Sus cu urechea simţirii la sunetul stihurilor misteriosului poet şi la extraordinara lor profunzime, nu la „noianu-i de greşele”; pe alţii însă (puţini la număr),  i-a incomodat gloria  operei lui Eminescu. A cui să fie vina?

   Nu s-a putut înţelege oare de către toţi cum, în afara exe­geţilor de specialitate, din ţară şi de peste hotare, au simţit atracţia magnetică a farmecului scrierilor  lui Eminescu chiar şi filozofi, muzicieni, eseişti, pictori şi sculptori, români şi din lume? Care a fost misterul atracţiei de-au poposit cu acribie pe paginile „înnegrite” de poet şi s-au lăstat cuceriţi de farmecul lor, unii inspirându-se în  crearea lucrărilor originale ori dedicându-i poezii, eseuri elogioase? Desigur, întrebările sunt retorice.  

   Naşterea lui Eminescu ne-a fost dăruită  ca răsplată pentru florile cereşti ale credinţei, de aceea noi o numim sărbătoarea de spirit scânteie­tor şi diamantin, de simţire şi grai înmiresmat a Culturii Române .

   Despre darul primit la 15 ianuarie 1850, cuvinte clare, persuasive şi adânci,  a scris Constantin Noica: „Darul ce ni s-a făcut prin Eminescu? A apărut în lumea noastră un om care a înţeles să fie un om deplin. Cineva care n-a voit să fie al doilea”. (CONSTANTIN NOICA: „Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii româneşti”)

  Da, pentru că Eminescu a  înflorit graiul românesc din eresuri şi doine,  din lacrimă şi dor, din iubire de arbori seculari şi  de izvoare cu apă vie. Toate  trăite, pătrunse, transfigurate artistic,  înstelate cu harul inegalabil al geniului în creaţii logodite cu eternitatea.

   Versurile lui, aforismele, proza ce-i poartă semnătura vădesc fantastica profunzime, neliniştile metafizice, unicitatea unui creator asimilat de universalitate.

   Trăim în prezent cunoaş­tem curente şi orientări moderne pătrunse în diverse scrieri. Nu le contestăm; sunt fireşti, dictate de cursul vremii; însă niciuna dintre acestea nu va putea umbri sau anula zestrea de spirit lăsată nouă de DOMNIA-SA, Mihai Eminescu. Să recunoaştem cu mâna pe suflet că un alt poet nemuritor, Nichita Stănescu, a intuit perfect secretul eternităţii operei eminesciene: „Adolescentul, bărbatul, bătrâ­nul, fiecare îşi ia din ­Emi­nescu partea lui. Întins de-a lungul atâtor vârste, Eminescu ni se relevă ca fiind cel mai înalt bărbat pe care l-a născut această ţară”.

   Aşadar, el va pulsa în pieptul fiecărei generaţii ca o INIMĂ trează.

Comentarii

sa nu-l uitam pe marele nostru poet . (11 Jan, 14:18)
georgeta stefan

articolul este foarte bun ,

Raspunde
Un gest prea rar (11 Jan, 18:53)
Mircea Costache

În întâmpinarea Zilei Culturii Naționale, sărbătorită nu întâmplător la 15 ianuarie când „Porni Luceafărul” să lumineze veacurile românității universale, profesorul-poet Traian Gh. Cristea ne-a dăruit un poematic memento la nemuritoarea operă a poetului nostru nepereche. Felicitări autorului și redacției Opinia.(O precizare: Termenul corect folosit de Eminescu este „gândiri”, nu „ „gânduri”, în poezia „Cu gândiri și cu imagini”. Poate fi o eroare de redactare sau un scuzabil „lapsus memoriae”).

Raspunde

Stiri Agerpres

Dragnea, întrebat dacă Shhaideh ar trebui să demisioneze: Situația va fi discutată în BPN al PSD, o să spun mâine
Duminica, Septembrie 24, 2017 23:31 PM

Președintele PSD, Liviu Dragnea, șeful Camerei Deputaților, a declarat că situația vicepremierului Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării, va fi discutată în cadrul Biroului Permanent Național al social-democraților de luni, refuzând să spună dacă aceasta ar trebui, sau nu, să-și dea demisia din Guvern.

Kurzii din Irak ignoră amenințările Bagdadului și vor organiza luni referendumul de independență
Duminica, Septembrie 24, 2017 23:19 PM

Kurzii irakieni vor organiza luni referendumul de independență "oricare ar fi riscul și prețul" și în ciuda amenințărilor cu represalii din partea guvernului irakian și a țărilor vecine, transmite AFP.

Box: România încheie Europenele de juniori cu trei medalii de bronz
Duminica, Septembrie 24, 2017 23:01 PM

România a încheiat Campionatele Europene de box pentru juniori de la Albena (Bulgaria) cu un bilanț de trei medalii de bronz, după ce pugiliștii care au urcat duminică în ring au pierdut meciurile susținute în semifinale.

Dragnea: Acțiunea DNA în dosarul "Belina" este un atac violent la adresa Guvernului și are ca miză distrugerea PSD
Duminica, Septembrie 24, 2017 22:48 PM

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, liderul PSD, a declarat, duminică seara, că acțiunea procurorilor DNA în dosarul "Belina" i se pare "un atac violent la Guvern", care are ca miză "distrugerea PSD".

Siria: Un general rus a fost ucis într-un bombardament al SI în apropiere de Deir Ezzor
Duminica, Septembrie 24, 2017 22:40 PM

Un general rus a fost ucis într-un bombardament al organizației jihadiste Stat Islamic (SI) în apropiere de Deir Ezzor, în estul Siriei, a anunțat duminică ministerul rus al Apărării, citat de agențiile de presă ruse, transmite AFP.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
24 Sep, 18:28 Ce bine ar fi
Calicul a comentat pentru articolul Investiţie de 60.000 lei pentru cei 125 de elevi de la clasele de step-by-step din Şcoala „Vasile Cristoforeanu”:
Ce bine ar fi dacă în loc să ne luăm la mișto sau să subestimăm o realizare, am încerca să găsim soluții pentru experiențe asemănătoare. Conflictele politice ne-a dezumnizat. În patru țări din occident-unde am intrat masiv, ca timp și calcule, în școli(Franța, Germania, Finlanda, Marea Britanie)-este o preocupare incomparabilă față de noi pentru viața cotidiană a elevilor și profesorilor. Nici elevii și nici profesorii nu duc grija mâncării și a zilei de mâine. De regulă toate școliel încep programul DIMINEAȚA, au pauză de masă, și-și termină ziua de școală după ora 15 sau 16. La fel și profesorii. TOȚI ÎNVAȚĂ, STUDIAZĂ, LUCREAZĂ, ETC. LA ȘCOALĂ . După program fiecare își vede de grijile lui. Nu se dau teme pentru acasă, nu se cară ghizdanele cu cărți, la clasele mici, de exemplu în M. Britanie, se face evaluare zilnică și se trimite părinților acasă. În școlile în care selecția copiilor se face printr-o evaluare inițială științifică, cam la vârsta de 3 ani, în primii ani de la vârsta de 5 ani împliniți, pentru 9(nouă) copii e un învățător. Clasa are 18 elevi doi învățători activi cu grupe de 9 elevi și un învățător evaluator.Sunt așa numitele școli de elită. Elevii intră la trei ani și ies la terminarea liceului. Evaluarea școlii se face în funcție de admiterea la primele trei universități din top 500.NU EXISTĂ NOTE CA LA NOI ȘI NICI CORIGENȚI SAU REPETENȚI AICI. Noi când vom acea complexe școlare de elită și școli în care nici elevii, profesorii și nici părinții să nu ducă grija hranei.
24 Sep, 18:04 În Cardiff
ionescu o. a comentat pentru articolul Primarul Toma, conferință de presă în autobuz:
În Cardiff șoferul face încasările, la Buzău nu se poate?Ca în exemplul pixelului comunitar/... Doar ai noștii sunt mai deștepți. Nu-mi convine că am cumpărat de la olandezi căci ei se opun ca să intrăm în Spațiul Schengen, dar nu ezită să ne ia banii.
24 Sep, 16:15 Educatie
Maria a comentat pentru articolul O bibliotecă de lucrări de medicină, donată de profesorul Ovidiu Ionescu buzoiencei care a intrat, anul acesta, prima la Medicină:
Felicitari domnule profesor Ionescu! Nu ne surprinde gestul dumneavoastra! Intotdeauna ati promovat principii ale unui invatamant de calitate,v- ati remarcat in invatamantul buzoian ca un dascal si inspector scolar de la care unii dintre noi trebuie sa primeasca lectii. Sunt surprinsa ca pentru acest articol nu exista comentarii! Avem in fata doua generatii care fac cinste invatamantului buzoian! Felicitari! Ne mandrim si sper ca pe viitor colegii nostri sa promoveze astfel de modele si sa evite comentariile denigratoare la adresa invatamantului buzoian!
Google PageRank Checker