Camera Deputaţilor a adoptat, luni, cu 175 de voturi pentru, 33 împotrivă şi 15 abţineri proiectul de lege care schimbă Codul Administrativ. Printre principalele modificări aduse se numără introducerea unor indemnizaţii speciale pentru aleşii locali şi posibilitatea ca aceştia să deţină calitatea de persoana fizică autorizată. Proiectul de lege urmează să meargă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Iniţial, proiectul privind Codul administrativ al României a fost la vot final în şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie, dar a fost retri­mis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, Comisia de Cod administrativ, condusă de către deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu, a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare. Deputaţii au amânat un vot asupra iniţiativei legislative şi în plenul din 5 iulie.

Printre prevederile controversate al proiectului legislativ adoptate se află aceea care instituie pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat. Conform articolului 248, ,,persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensio­nare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Alte modificări prevăd:

  • este necesară majoritatea absolută, şi nu cu majoritatea calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine
  • acordarea rangului de mi­nistru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.
  • serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019;
  • reintroducerea cuvântului ,,etnic” în definiţia judeţului;
  • intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial;
  • interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi ­co­merciale, precum şi în scopuri electorale;

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestei iniţiative, astfel încât proiectul de lege va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare.

Ce spune preşedintele Comisiei de Cod administrativ

Preşedintele Comisiei de Cod administrativ, deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu, a scris, pe pagina sa oficială de Facebook, că noul act normativ – care va da administraţiei publice ,,toate instrumentele necesare pentru a oferi un serviciu public de calitate cetăţenilor” – a primit susţine­rea unanimă a structurilor asociative ale unităţilor administrativ-teritoriale din ţară: ,,Codul Administrativ a fost astăzi votat în Camera Deputaţilor! Este un mare pas înainte pentru autonomia reală a administraţiei publice faţă de administraţia publică centrală. De acum înainte, administraţia publică va avea toate instrumentele necesare pentru a oferi un serviciu public de calitate cetăţenilor acestei ţări. În calitate de preşedinte al Comisiei speciale care s-a ocupat de elaborarea acestui Cod, mi-am dorit să avem o dezbatere autentică lipsită de dispute politice, în care să se audă în primul rând vocea aleşilor locali, pentru că ei ştiu cel mai bine care sunt soluţiile la problemele cu care se confruntă în comunităţile lor. Este prima dată când reuşim să facem o lege care să primească susţinerea unanimă a Asociaţiei Comunelor, Asociaţiei Oraşelor, Asociaţiei Municipiilor şi Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. De asemenea, doresc să mulţumesc reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice pentru munca extraordinară şi implicarea de care au dat dovadă în această perioadă”, spune Marcel Ciolacu într-o postare pe Facebook.

El afirmă că prin adoptarea noului Cod administrativ s-au creat condiţiile descentralizării şi reorganizării administrativ-teritoriale: ,,Mă bucur că PSD şi-a asumat acest proiect esenţial, care va schimba definitiv faţa administraţiei publice din România, făcând-o mai eficientă şi mai apropiată de oameni! Totodată, este important de menţionat faptul că prin acest Cod administrativ s-au creat premisele viitoarelor legi ale descentralizării şi ale reorganizării administrativ-teritoriale”, a mai scris, pe pagina sa oficială de Facebook, deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu.

,,Sper ca, pe viitor, cei care au încercat să inflameze spiritele între români şi maghiari să îşi dea seama cât de mult rău fac şi să renunţe la această retorică retrogradă şi păguboasă. Pragul de 20% privind utilizarea limbii materne în administraţia publică locală rămâne în vigoare, aşa cum a fost întotdeauna!“, mai susţine Ciolacu.

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Să le luăm pe rând: Mai întâi trebuie reținut faptul că nimeni nu „inflamează”spiritele între români și celelalte naționalități ci doar liderii politici. Unii cer, alții dau sau refuză apoi urmează cearta lor. Cunosc prietenii solide între români și alte etnii. Eu însumi am avut prieteni și am și azi între alte enii(țigani, căldărari, maghiari, etc.), nu știu de ce ni se tot amintește că suntem aici diferite etnii. Dă cineva roata vieții înapoi și poate să-mi spună de ce etnie era mă-sa acum opt sute de ani. Cei care suntem pe teritoriul acesta (din păcate nu în granițile pentru care au luptat strămoșii noștri)suntem cetățeni români. A doua problemă care decurge de aici este cea a privitoare la „județe etnice”. Hai să fim serioși, ne întoarcem la fascism, la Hitler, facem purificare etnică??? Măi fraților eu mi-am găsit strămoșii până la a treia generație în urmă, mai înapoi nu reușesc să ajung. Ei bine știți ce am găsit??Pe line maternă vin din Macedonia grecească, apoi din Muntenia (Vrancea, Râmnic) iar pe linie patrenă antepenultimul strămoș a fost un român din Ardeal căsătorit cu o unguroaică. Cum vreți să-mi curăț geneza și să devin ETNIC PURSÂNGE MAGHIAR, sau grec ??? Terminați cu bazaconiile astea. Și o ultimă problemă CEA MA GRAVĂ:cum își permite actualul parlament să treacă o lege care va schimba configurația administrativă, fără să consulte mai întîi poporul??? Îl depășim pe Ceaușescu , nene! În 1967 când s-a făcut reorganizarea administrativă, un an de zile s-a cerut și s-a ascultat părerea cetățenilor, a unei majorități, căci tot au mai rămas mulți nemulțumiți. Nu cred că președintele v-a promulga așa ceva!!!

Comments are closed.