Spectacol pe cinste, marţi, la şedinţa extraordinară a Consiliului Local, oferit gratuit de veşnicul opozant al municipalităţii, consilierul local Silviu Roşioru. De această dată la proiectul de hotărâre care prevedea finanţarea ediţiei din acest an a festivalului Top T cu suma de 60.000 lei, sumă care, în opinia lui Roşioru, este prea mare pentru cel mai vechi festival de rock din ţară, aflat la treizeci şi patra ediţie, şi care, ne place sau nu, este un adevărat brand al Buzăului.

În avântul său de opozant de serviciu, Silviu Roşioru a pătruns pe un teren deosebit de alunecos pentru el, susţinând în faţa colegilor săi consilieri că suma în cauză ar fi fost mai potri­vită premierii olimpicilor sau a şefilor de promoţie din municipiu: ,,Cred că suma de 600 de milioane este o sumă cam mare pentru astfel de spectacol; ştim că an de an finanţăm acest spectacol (sic!), am început cu o sumă mică, mai mare, mai mare, şi mai mare, şi din ce în ce mai mare. Cred că de bun simţ este să finanţăm dar, ştiu eu?, cu 10.000 de lei, 20.000 de lei, nicidecum 600 de milioane, ţinând cont că niciodată nu am premiat olimpici, n-am premiat şefi de promoţie, nu am făcut pentru persoane care fac ceva în activitatea lor de învăţă­mânt. Şi avem multe de făcut cu banii de la buget; eu cred că pe viitor aceste sume să fie bine gândite şi să nu mai aruncăm cu aşa mulţi bani pe diferite spectacole organizate de anumite ONG-uri”, a spus Roşioru care, în candoarea sa, nu fost capabil să sesizeze faptul că majoritatea consumatorilor de rock face parte dintr-o categorie extrem de apropiată inte­lectual de cea a olimpicilor şi a şefilor de promoţie.

,,Domnul Roşioru, care este fost olimpic, ştie mai bine”

Chestiune subliniată imediat de consilierul Florin Artene – unul dintre organizatorii acestui festival încă de la prima sa ediţie -, care i-a explicat lui Silviu Roşioru că tocmai faptul că muzica se adresează unui anumit public determină şi valoarea onorariilor percepute de trupe: ,,Festivalul acesta, având în vedere că se adresează unui anumit public, este un festival care poate fi considerat un premiu pentru olimpicii şi pentru şefii de promoţie, pentru că marea majoritate a publicului care participă la acest festival este format din astfel de elevi. Marea lor majoritate sunt participanţi la olimpiade, unii sunt doctoranzi, unii studiază prin străinătate şi cred că, având în vedere multitudinea de altfel de evenimente culturale finanţate de Primărie pe bună dreptate, având în vedere că acesta este un public de nişă, şi se întâmplă o singură dată pe an şi nu solicită nicio altă finanţare, este cât se poate de justificată. Iar suma dumneavoastră spuneţi că este mare; după cum aţi văzut, în proiectul de finanţare, în solicitarea de finanţare, în proiectul de hotărâre ­exi­stă şi o defalcare a cheltuielilor, şi v-aş putea da exemple cât costă o formaţie ca şi Cargo, să zicem, care solicită un onorariu destul de consistent, care înseamnă, eu ştiu?, aproape 20 la sută din acest buget”, a precizat Artene.

Zadarnic, însă. ,,Dacă tot există un public atât de select, poate plăti un bilet de intrare şi atunci să achite onorariul oricărei formaţii, nu asta este problema; iar cei care sunt olimpici nu cred că vin, nu au timp să vină la spectacole, ei fiind plecaţi majoritatea în străină­tate şi ştim foarte bine, în marile oraşe ale…”, a replicat Roşioru, căruia Florin Artene a mai încercat să îi dea câteva explicaţii suplimentare: ,,Este a treizeci şi patra ediţie; este festivalul cu cea mai mare tradiţie din România în zona aceasta, la un moment dat a fost considerat şi cel mai mare de gen din ţară şi unul dintre marile festivaluri de gen din Europa, dar între timp au apărut şi alte festivaluri cu finanţări mult mai mari. De exemplu, festivalul de la Posada, care a avut loc în urmă cu două luni, un festival de acelaşi gen, a avut o finanţare din partea guvernului şi a autorităţilor locale de 400.000 de euro”.

Lovitura de graţie a venit, însă, din partea primarului Constantin Toma: ,,Acest festival, aşa cum spunea şi domnul consilier (Artene, n.r.), este cel mai vechi festival de muzică rock din România, în planul strategic de dezvoltare a Buzăului până în 2030 este unul dintre brandurile pe care ne vom axa, întrucât creşte prestigiul municipiului Buzău, şi sunt onorat că îl putem finanţa cu bani puţini; este adevărat, domnul Roşioru, care este fost olimpic, ştie mai bine, dar vom avea grijă şi de ei, pe el l-am făcut consilier local, Buzăul l-a ales, este o treabă serioasă…”.

Nu ştim cât a priceput consilierul Silviu Roşioru din explicaţiile oferite de cei doi vorbitori, însă sperăm că a băgat la cap măcar un lucru. Acela că trupele rock nu cântă pe versuri gen ,,Foaie verde şi-o sarma/Hai s-o punem de-o manea/Şi un psalm de vom cânta/Doamne-Doamne ne-o ierta”.

DISTRIBUIȚI
loading...

4 COMENTARII

  1. Raman surprins de comentariile anterioare. Nu a incercat nimeni sa inteleaga ce inseamna un festival Rock si cu atat mai putin sa inteleaga ce a vrut sa spuna domnul Artene si domnul primar prin „brand de oras”. Daca o parte din comentatori ar fi fost la editiile de anvergura ale acestui festival (anii 88-95′) ar fi inteles cu ce se „mananca” politica de brand. De localitatea Posada …nu a auzit lumea ..decat dupa ce festivalul a luat amploare..localnicii solicita in fiecare an reluarea festivalului pentru ca ..fac incasari de la cazare/masa…atat pe perioada festivalului cat si in afara lui din turism (cei care vin prima data la festival vad ce zona superba este si revin ca turisti). Pana la TopT..orasul Buzau avea o „cota ” de cunoastere slaba in Romania. Multi considerand localitatea (din auzite) ca un fel de Faurei. Cei ce au fost la festival (din alte localitati sau din strainatate) au dus mai departe „vorba” ca Buzaul e un oras infloritor..cu obiective turistice importante ….etc. Buzaul a avut de castigat atat in plan turistic cat si in plan financiar. Odata cu dezvoltarea festivalului Top T, buzoienii au fost altfel vazuti. Si o spun ca membru in cluburile de turism montan. Eram intrebati in toata tara…de obiective turistice si date despre frumusetile Buzaului ..aflate de multi cu ocazia participarii la acest festival. Domnul Rosiorul …nu intelege ce este un „brand”. Daca aveam „mintea de pe urma” si finantam festivalul in anii 2006-2016 la un nivel corespunzator incat sa ramana un festival de amploare la nivel national..acum nu se punea problema de „brand” si domnu Rosioru putea intelege ce efecte are un astfel de festival in dezvoltarea orasului si a judetului. Un sfat pentru domnul Rosioru: Ganditi in viitor …si invatati din trecut!

  2. Il ironizati degeaba. E chiar un mare om..Rosioru. A avut si are dreptate in tot ce spune.Sau, poate, e un articol comandat la cald, fara sa se anticipeze consecinta.. Cum s-a facut de altfel cu n proiecte..

  3. stiri scrise in aceeasi nota de Bostan: antiromanesti, anticultura, care promoveaza globalismul multicultural – un fel de portavoce a stapanilor lumii.
    ne-am obisnuit cu clatitul ochilor si spalatul pe creier…

  4. Are dreptate d-l Rosioru în privința olimpicilor, d-l primar se lăuda l-a incveput de mandat, cât de prioritar este pentru dânsul performanța în învătământ. În primul an au fost băgați în seamă olimpicii, probabil deja erau alocate sumele de Boșcodeală. Pe urmă la premiat numai pe Beni!

Comments are closed.