Actuala organizare admi­nistrativ-teritorială şi-a atins limitele şi chiar este o frână majoră în dezvoltarea ţării, a declarat, la Buzău, vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal Victor Paul Dobre, deputat de Galaţi şi responsabil pentru Regiunea de Sud-Est. El a spus că subiectul unei noi organizări a administraţiei nu este validat încă la nivelul conducerii partidului, însă a făcut câteva observaţii legate de punctele slabe ale actualului sistem.

,,Din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte administraţia românească – mă refer în ge­ne­ral, atât locală cât şi centrală – este organizată la nivelul 1 ­ianu­arie 1968, organizarea dată de Nicolae Ceauşescu şi de Partidul Comunist. Timp de peste 27 de ani, după Revoluţie, nu au fost schimbări majore. Lucrul acesta a avut şi o conotaţie politică, pentru că interesul Partidului Social Democrat a fost să nu se schimbe, pentru că, în fapt, din punct de vedere politic, Partidul Social Democrat controlează administraţia ţării, de la nivel de bază până la eşaloanele superioare, dar în primul rând eşaloanele de bază – municipii, oraşe, comune şi judeţe – şi nu a avut niciun interes să o schimbe. Dar, pe de altă parte, actuala administraţie şi-a atins limitele, şi eu cred că este o frână majoră în dezvoltarea unei Românii la nivelul standardelor europene. Suntem singura ţară a Uniunii Europene care, de 60 de ani, nu a modificat organizarea admi­nistrativ-teritorială, organizarea administraţiei în general”, a spus Dobre la Buzău, unde a participat la o conferinţă de presă alături de conducerea organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal.

Deputatul liberal a arătat şi care ar fi principalele domenii în care ar trebui să se facă schimbări, precum numărul mi­nim de locuitori ai comunelor, reducerea numărului de judeţe, înglobarea unor structuri deconcentrate ale ministerelor în instituţii ale administraţiei publice locale: ,,Cred că a venit momentul unei abordări majore, în sensul în care să nu mai permitem să fie comune sub 1.500 de locuitori – pentru că nu au cun să-şi susţină cheltuielile, serviciile pentru cetăţeni -, cred că este timpul să se reducă numărul de judeţe, fără a avea neapărat nevoie de introducerea în Constituţie a termenului de <regiune>, putem face judeţe mai mari, un model pe care l-au utilizat foarte bine polonezii. Mai este o chestiune: în momentul de faţă, la nivelul fiecărui judeţ funcţionează circa 50 de structuri deconcentrate, terminale ale guvernului, ale ministerelor de la Bucureşti, structuri care, multe dintre ele, nu mai sunt necesare şi, în acelaşi timp, sunt o povară pentru sistemul bugetar, pentru administraţie. Mai mult, o serie întreagă dintre ele trebuie să treacă la nivelul consiliilor judeţene sau consiliilor locale. Cred, în continuare, că trebuie să revenim la sistemul de alegere a primarilor în două tururi, cred că putem avea în vedere şi o mărire a mandatului aleşilor locali astfel încât să poată duce proiectele la capăt, să acceseze fonduri europene. V-am schiţat câteva idei; bineînţeles, un proiect de acest tip este mult mai amplu, complex şi necesită o anume abordare dar, la un moment dat, va trebui să stabilim nişte principii de la care să plecăm. Trebuie să facem ceva să schimbăm, altfel dezvoltarea României este ţinută în frâu chiar de noi”, a mai spus, la Buzău, deputatul Victor Paul Dobre.

DISTRIBUIȚI
loading...

1 COMENTARIU

  1. Este foarte bine să se pună în discuție un proiect cu opt perimetre treitoriale care să cuprindă mai multe județe numite ZONE, TERITORII, ȚINUTURI, DEPARTAMENTE ȘI , DE CE NU CHIAR REGIUNI, după o largă consultare publică, pornind de la următorul exemplu: județele: Covasna, Vrancea, Buzău, Prahova, Brașov = Ținutul Mioriței, cu reședința la Brașov. E doar o propunere! Dacă se lansează ideia vor fi mii de propuneri.

Comments are closed.