Sunt frumoase, atrag privirile, însă gustul lor lasă de dorit. Vorbim despre legumele care, în ultima perioadă, au umplut pieţele din judeţ şi din ţară, precum şi supermarketurile, însă diferenţa dintre aspect şi gust este evidentă. Specialiştii spun că acest lucru ar avea ca explicaţie faptul că majoritatea legumelor sunt produse din seminţe importate, în detrimentul celor autohtone. ,,Cred că 70-80% sunt produse din seminţe din import. Seminţe româneşti mai produc Fundulea – pe grâu, pe orz, pe porumb -, staţiunile legumicole, cât produc ele, şi butaşi de viţă de vie. Mai sunt staţiunile pomicole, iar restul, necesarul, vine de afară”, spune Cosmin Florea, şeful Direcţiei Agricole Buzău.

Să luăm, spre exemplu, tomatele. Se poate spune deja că, la Buzău, Programul ”Tomata 2018” câştigă tot mai mult teren. Numai în două luni ale acestui an, au fost înregistraţi în baza de date a Direcţiei Agricole Buzău aproximativ 450 de beneficiari ai acestui program, câţi au fost la nivelul întregului an 2017. Acesta poate şi datorită acelui ajutor minimis în cadrul Programului „Tomata 2018”, care este de 3.000 euro de beneficiar pe an. Acest lucru nu poate fi decât  îmbucurător, însă, potrivit specialiştilor, cei mai mulţi fermieri folosesc doar seminţe din import. Acesta ar fi, poate, şi explicaţia pentru care roşiile, deşi sunt arătoase, nu mai au gustul de demult. Acestea sunt, într-un procent îngrijorător, de peste 90 la sută, crescute din sămânţă adusă din străinătate.

,,Dacă vorbim de tomate, tot ceea ce pun legumicultorii sunt seminţe de afară. Foarte puţine sunt din Bulgaria şi cu mult mai puţine sunt din România, pentru că noi nu prea producem hibrizi, ci soiuri. Este adevărat că produce Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău şi hibrid, se vinde, dar nu într-atât de mult, deci nu are potenţialul de producţie. Aşa după cum se pune porumb de la o firmă de afară, faţă de un porumb de la Fundulea. E acelaşi lucru. Îl punem ca să  creştem, de exemplu, animalele din gospodăria proprie, sau punem să facem 12-15 tone, şi atunci luăm porumb de la o firmă din afară. Marea parte din ceea ce este aici, din ce pun legumicultorii din bazinele noastre, am văzut, sunt 99,99 la sută de afară”, a explicat Cosmin Florea.

Există, în mod evident, şi o diferenţă între seminţele româneşti şi cele de import, în afară de cea privind costul acestora. Spre exemplu, roşia produsă din sămânţa românească are o perioadă de coacere mai scurtă, astfel că rezistă puţin şi îşi pierde din calităţile comerciale, în timp ce tomata produsă din seminţe de import este mai rezistentă.