27 de ani
de presa libera
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:41 PM

Cultura

Șlefuitorii de cuvinte / Medalion literar Nicolae Gâlmeanu

de Stan BREBENEL
Cultura  |
06.01.2017, 00:00
646
   Valea Buzăului a dat lite­ra­turii române, de-a lungul timpului, numeroase perso­nalități. Două dintre ele strălucesc peste ani: Vasile Voiculescu și Ion Caraion. Dacă timpul s-ar fi oprit în loc acum vreo cinci decenii, tot ar fi fost suficient să ne mândrim cu aceste personalități. Dar timpul nu s-a oprit, așa cum este firesc, și mulți oameni în­cearcă, după propriile puteri, să le calce pe urme acestor mari înaintași. Unul dintre ei este Nicolae Gâlmeanu.
   Acesta s-a născut pe 9 august 1946 în satul Bărăști, comuna Cislău. Este absolvent al Universității București, Facultatea de Filologie, devenind profesor de Limba și Literatura Română și acti­vând, până la pensie, la școala din Cislău. Debutează în anul 1975 cu versuri, cumva nefiresc, în antologia „Cum trec prin lume. Caietul debutantului“ la Editura Albatros. Cu un volum de autor își face debutul în anul 1996 cu „Complotul vămilor“, versuri. De atunci a publicat mai multe volume de versuri, de proză scurtă și două romane: „Zodia fluturilor“ (2002) și „Egreta de pe malul celălalt“ (2005), toate bucurându-se de o pri­mi­re favorabilă din partea confraților literari. Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România a luat decizia, în anul 2007, de a-l primi în rândurile sale cu drepturi depline. Este o prezență de cele mai multe ori discretă în viața culturală a municipiului Buzău. Cu toate acestea este membru al cenaclurilor „Nicolae Tăutu“ (Cislău), „V. Voiculescu“ (Bu­zău) și „Al. Odobescu“ (Nehoiu).
    A fost director al revistei „Renașterea culturală“ cât timp aceasta a apărut, revistă fondată de fiul său, Raul Gâl­meanu. De altfel, în familia sa literatura este la loc de cinste. Nora sa, Nicoleta Gâlmeanu, are certe calități poetice aceasta publicând în anul 2009 volumul de versuri „Din nou în zid“. De curând am aflat că și nepoata sa, Anastasia Gâl­meanu, cochetează cu poezia și nu oricum. Și pe ea o aștept să-mi trimită un grupaj de versuri pentru această ru­brică. Însă, până atunci, să citim câteva poeme de-ale bunicului.

 

Ieșirea I

 

Din mâinile mele văd că iese ceva, văd

degetul mare opozant și flegmatic, ca o bubă lasă o

parte de lume a mâinii cum iese, iese inelarul subțiat ca

dintr-o coroană a libertății concentrice, iese arătătorul și

nu mai are cine să arate nimic, mi se smulge unghia coaptă

de căutările tactile ale cunoașterii, până când,

celelalte degete, singure, și văd că îmi rămâne

mâna fără de mână, aud cum o suflă sufletul

răsufletului, cum o scoate din mine ca pe o naștere

zgârcită, îmi văd pașii cum ies din picioare, cum trupul

adoarme fără să mai aibă trup, aud văzul cum nu mai

aude freamătul naturii mele umane, văd auzul că nu

mai vede nimic, iar mama rămâne din nou pe ceruri borțoasă.

 

Epitaf

Mă desfigurez, Doamne, astfel

sunt cel mai frumos, cel mai bogat de pământ, mormântule,

cimitir de o cosmetică vitri­nă suntem noi, travestiți

adânciții, bolnavi de aceeași surpabilă bubă…

N-am cui să strig, n-am doctori, n-am farisei și

biserici-ndeajuns pentru rugă, oasele mele sunt

prea sărace pentru acest cimitir mirositor.

 

Mă uit în jur

Nu mai aud muzica, firele de păr, păstrând raze de grâu

mă picură fără nicio clopotniță, uscându-mi ultima prescură,

așa îți scriu, ca un derviș cămilei care mă clatină      și-mi dă

să beau apă fierbinte, chiar dacă nu mi-e sete, așadar

printre atâtea fenomene naturale și clinice, eu nu voi mai auzi

niciodată parabola că atunci când am fost moșit mi s-a

schimbat identitatea, de aceea vin să reclam că  mi-au fost

tulburi valurile în christelniță, să fiu copilul de dinainte

de identitate, la starea civilă se fac cercetări de malpraxis

pentru ocluzie spirituală, deci nu despre mațe e vorba,

ci că surzenia mea nu mai aude surzenia simfoniilor

din maternități, aud numai streșenile mamei cum plouă

și nu mă mai interesează acutele, să-mi sară timpanul,

decât cum țipă copiii când se nasc, hai să țipăm împreună

de ce a murit metafora, mă uit în jurul steril.

 

Pe semne

După frumusețea greierilor se aude cum vine toamna,

lumina bate în piuă ultimul grâu și începem să nu

ne mai găsim, corole de corole văd cum se clatină fără

arome, ce țipăt încarcă imensul năvod,

credința și demonizarea unei lumi în derivă, s-au năucit

singurătățile, din vecinăta­tea mea nu se mai vede casa vecinului

„hârșt“, taie coasa lunii ultimele stele de pe cer, parcă ieri, macul

alb se înroșise de patimi, cine scrisese: „la noi, nopțile

sunt așa de frumos de oarbe“, iar nourii negri, greierii negri

nechează venind în galop pe un horn, zburător,

crapă de fată mare o țiglă la sobă, perdeaua care-o

acoperă atârnă ca o pânză virginală și albă

am o noapte în față, târzie, cu capul pe o pernă murdară de riduri,

„tu ce faci, suflete, te-ai pregătit pentru chinuri?“

 

Fără rațiune

Nu, Doamne, eu nu te invoc, te glăsuiesc

din atâta inflație pământească de rugăciune, când

cade cerul peste noi, eu vreau să spun că nu mai am

decât o singură șansă de vindecare, pe care orice rațiune

mi-o ascunde de rațiune, să fiu operat pe suflet,

„râzi, de ce râzi, Părinte?“

Comentarii

Poet inegalabil (08 Jan, 12:59)
Aurel

Intr-adevar Nicolae Galmeanu este cel mai mare poet al Vaii Buzaului din ultimii 26 de ani. Bun simt, simplitate si talent binecuvantat de Dumnezeu, cat cuprinde. Pe Nicoleta am citit-o si pot spune ca e remarcabila, dar stiu ca vine tare din urma nepoata Anastasia care scrie poezie de rupe gura targului. Ii astept volumul de debut.

Raspunde
Respect (10 Jan, 09:49)
Leonard Oprea

Respect, domnule Nicolae Galmeanu !

Raspunde

Stiri Agerpres

Țiriac critică proiectul "România în mișcare" și spune că Guvernul ar trebui să aloce sume mai mari sportului
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:37 PM

Fostul tenisman Ion Țiriac, în prezent om de afaceri, a criticat, joi, proiectul "România în mișcare", anunțat de ministrul Tineretului și Sportului, Marius Dunca, în cadrul Conferinței Naționale "Trecut, prezent și viitor în sportul românesc", precizând că suma alocată, 9 milioane de lei, este insuficientă și ar trebui mărită de Guvern.

Muzeul Național Cotroceni deschis publicului de Ziua Națională a României
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:37 PM

Muzeul Național Cotroceni sărbătorește pe 1 decembrie Ziua Națională a României printr-o incursiune fascinantă în istoria locului unde Regele Ferdinand a semnat "Proclamația către țară" (15 august 1916), prin care se afirma idealul național - unirea Transilvaniei și Bucovinei cu România, informează un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Actrița Stela Popescu a murit (fișă biografică)
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:35 PM

Actrița Stela Popescu a murit, la 23 noiembrie 2017, la vârsta de 81 de ani. Artista a fost găsită decedată la domiciliul său.

Hunedoara: Un nou telescaun a intrat în probe în stațiunea Straja
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:28 PM

Un nou telescaun a intrat joi în probe în stațiunea Straja, din Valea Jiului, instalația de transport pe cablu urmând să asigure legătura între cabana veche și Vârful Mutu (1.737 m), ceea ce va permite schiorilor să poată folosi trei dintre cele mai bune pârtii din zonă: Lupului, Canal și Mutu.

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni a vorbit cu ambasadorul Italiei despre cazul româncei sechestrate
Joi, Noiembrie 23, 2017 16:27 PM

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a vorbit, joi, cu ambasadorul Italiei, Marco Giungi, despre cazul româncei sechestrate timp de 10 ani în peninsulă, anunță un comunicat al ministerului, transmis AGERPRES.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
23 Nov, 11:46 si-a vazut sacii-ncaruta
Muzgoci fripturistul a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
Se vorbeste despre o euglena care s-a tarat toata viata sa-i fie cald lui si numai lui.A plecat sa distruga si Patarlagele precum a facut cu Nehoiu.Apropo;a inceput sa functioneze central din Nehoiu?
23 Nov, 11:28 De ce?
sorin a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
StimATA REDACTIE A ZIARULUI de ce nu mai postati comentariile la articolul de mai sus? A telefonat MUZGOCI sau dl.Ciolacu sa nu mai postati.Chiar daca nu mai postati,lumea stie cine este domnul Muzgoci.Dl Muzgoci=superficial,impostor .
23 Nov, 10:24 IMPOSTOR
NEHOIANUL a comentat pentru articolul Social-democratul Doru Muzgoci părăsește Consiliul Județean:
Da paraseste functia de consilier judetean,deoarece vrea sa ajunga dir.la ITM-BUZAU.Sa angajat la primarie la PATARLAGELE sa poata primi calitatea de functionar public.Referitor la spagile care le lua la PDL NEHOIU este perfect adevarat.
Google PageRank Checker