27 de ani
de presa libera
Marti, Mai 30, 2017 01:50 AM
dragaica

Cultura

Șlefuitorii de cuvinte / Medalion literar Nicolae Gâlmeanu

de Stan BREBENEL
Cultura  |
06.01.2017, 00:00
561
   Valea Buzăului a dat lite­ra­turii române, de-a lungul timpului, numeroase perso­nalități. Două dintre ele strălucesc peste ani: Vasile Voiculescu și Ion Caraion. Dacă timpul s-ar fi oprit în loc acum vreo cinci decenii, tot ar fi fost suficient să ne mândrim cu aceste personalități. Dar timpul nu s-a oprit, așa cum este firesc, și mulți oameni în­cearcă, după propriile puteri, să le calce pe urme acestor mari înaintași. Unul dintre ei este Nicolae Gâlmeanu.
   Acesta s-a născut pe 9 august 1946 în satul Bărăști, comuna Cislău. Este absolvent al Universității București, Facultatea de Filologie, devenind profesor de Limba și Literatura Română și acti­vând, până la pensie, la școala din Cislău. Debutează în anul 1975 cu versuri, cumva nefiresc, în antologia „Cum trec prin lume. Caietul debutantului“ la Editura Albatros. Cu un volum de autor își face debutul în anul 1996 cu „Complotul vămilor“, versuri. De atunci a publicat mai multe volume de versuri, de proză scurtă și două romane: „Zodia fluturilor“ (2002) și „Egreta de pe malul celălalt“ (2005), toate bucurându-se de o pri­mi­re favorabilă din partea confraților literari. Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România a luat decizia, în anul 2007, de a-l primi în rândurile sale cu drepturi depline. Este o prezență de cele mai multe ori discretă în viața culturală a municipiului Buzău. Cu toate acestea este membru al cenaclurilor „Nicolae Tăutu“ (Cislău), „V. Voiculescu“ (Bu­zău) și „Al. Odobescu“ (Nehoiu).
    A fost director al revistei „Renașterea culturală“ cât timp aceasta a apărut, revistă fondată de fiul său, Raul Gâl­meanu. De altfel, în familia sa literatura este la loc de cinste. Nora sa, Nicoleta Gâlmeanu, are certe calități poetice aceasta publicând în anul 2009 volumul de versuri „Din nou în zid“. De curând am aflat că și nepoata sa, Anastasia Gâl­meanu, cochetează cu poezia și nu oricum. Și pe ea o aștept să-mi trimită un grupaj de versuri pentru această ru­brică. Însă, până atunci, să citim câteva poeme de-ale bunicului.

 

Ieșirea I

 

Din mâinile mele văd că iese ceva, văd

degetul mare opozant și flegmatic, ca o bubă lasă o

parte de lume a mâinii cum iese, iese inelarul subțiat ca

dintr-o coroană a libertății concentrice, iese arătătorul și

nu mai are cine să arate nimic, mi se smulge unghia coaptă

de căutările tactile ale cunoașterii, până când,

celelalte degete, singure, și văd că îmi rămâne

mâna fără de mână, aud cum o suflă sufletul

răsufletului, cum o scoate din mine ca pe o naștere

zgârcită, îmi văd pașii cum ies din picioare, cum trupul

adoarme fără să mai aibă trup, aud văzul cum nu mai

aude freamătul naturii mele umane, văd auzul că nu

mai vede nimic, iar mama rămâne din nou pe ceruri borțoasă.

 

Epitaf

Mă desfigurez, Doamne, astfel

sunt cel mai frumos, cel mai bogat de pământ, mormântule,

cimitir de o cosmetică vitri­nă suntem noi, travestiți

adânciții, bolnavi de aceeași surpabilă bubă…

N-am cui să strig, n-am doctori, n-am farisei și

biserici-ndeajuns pentru rugă, oasele mele sunt

prea sărace pentru acest cimitir mirositor.

 

Mă uit în jur

Nu mai aud muzica, firele de păr, păstrând raze de grâu

mă picură fără nicio clopotniță, uscându-mi ultima prescură,

așa îți scriu, ca un derviș cămilei care mă clatină      și-mi dă

să beau apă fierbinte, chiar dacă nu mi-e sete, așadar

printre atâtea fenomene naturale și clinice, eu nu voi mai auzi

niciodată parabola că atunci când am fost moșit mi s-a

schimbat identitatea, de aceea vin să reclam că  mi-au fost

tulburi valurile în christelniță, să fiu copilul de dinainte

de identitate, la starea civilă se fac cercetări de malpraxis

pentru ocluzie spirituală, deci nu despre mațe e vorba,

ci că surzenia mea nu mai aude surzenia simfoniilor

din maternități, aud numai streșenile mamei cum plouă

și nu mă mai interesează acutele, să-mi sară timpanul,

decât cum țipă copiii când se nasc, hai să țipăm împreună

de ce a murit metafora, mă uit în jurul steril.

 

Pe semne

După frumusețea greierilor se aude cum vine toamna,

lumina bate în piuă ultimul grâu și începem să nu

ne mai găsim, corole de corole văd cum se clatină fără

arome, ce țipăt încarcă imensul năvod,

credința și demonizarea unei lumi în derivă, s-au năucit

singurătățile, din vecinăta­tea mea nu se mai vede casa vecinului

„hârșt“, taie coasa lunii ultimele stele de pe cer, parcă ieri, macul

alb se înroșise de patimi, cine scrisese: „la noi, nopțile

sunt așa de frumos de oarbe“, iar nourii negri, greierii negri

nechează venind în galop pe un horn, zburător,

crapă de fată mare o țiglă la sobă, perdeaua care-o

acoperă atârnă ca o pânză virginală și albă

am o noapte în față, târzie, cu capul pe o pernă murdară de riduri,

„tu ce faci, suflete, te-ai pregătit pentru chinuri?“

 

Fără rațiune

Nu, Doamne, eu nu te invoc, te glăsuiesc

din atâta inflație pământească de rugăciune, când

cade cerul peste noi, eu vreau să spun că nu mai am

decât o singură șansă de vindecare, pe care orice rațiune

mi-o ascunde de rațiune, să fiu operat pe suflet,

„râzi, de ce râzi, Părinte?“

Comentarii

Poet inegalabil (08 Jan, 12:59)
Aurel

Intr-adevar Nicolae Galmeanu este cel mai mare poet al Vaii Buzaului din ultimii 26 de ani. Bun simt, simplitate si talent binecuvantat de Dumnezeu, cat cuprinde. Pe Nicoleta am citit-o si pot spune ca e remarcabila, dar stiu ca vine tare din urma nepoata Anastasia care scrie poezie de rupe gura targului. Ii astept volumul de debut.

Raspunde
Respect (10 Jan, 09:49)
Leonard Oprea

Respect, domnule Nicolae Galmeanu !

Raspunde

Stiri Agerpres

Ministrul Muncii: Nu primarii sunt cei care stabilesc salariile, ci Consiliile Locale cu reprezentanții sindicatelor
Marti, Mai 30, 2017 01:11 AM

Salariile vor fi stabilite de Consiliile Locale și de cele Județene cu reprezentații sindicatelor și nu de primari sau de președinții de consilii, a precizat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Venezuela: Opoziția dorește să mărească presiunea străzii
Marti, Mai 30, 2017 00:52 AM

Opozanții președintelui venezuelan, Nicolas Maduro, au defilat cu miile luni cu ambiția de a accentua presiunea asupra șefului statului și a proiectului său de revizuire a Constituției, transmite AFP.

Tenis de masă: Victorii pe linie pentru români, în preliminarii, la Mondialele din Germania
Marti, Mai 30, 2017 00:38 AM

Jucătorii români au obținut victorii în fazele preliminare, luni, în prima zi a Campionatelor Mondiale individuale de tenis de masă de la Dusseldorf (Germania).

Vasilescu: Bugetarii nu trebuie să fie speriați; ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020
Marti, Mai 30, 2017 00:29 AM

Bugetarii nu trebuie să fie speriați, pentru că ne vom încadra în anvelopa salarială de 32 de miliarde de lei până în 2020 sau de 43 de miliarde de lei până în 2022, a declarat, luni, ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, după dezbaterile pe proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Alba Carolina, înconjurată de 100 de ori cu bicicleta de "omul cu cel mai bun job din lume"
Marti, Mai 30, 2017 00:04 AM

Britanicul Ben Southall, ajuns celebru în 2009 după ce a câștigat concursul pentru ocuparea ''celui mai bun job din lume'', organizat de Oficiul de Turism din Queensland (Australia), a înconjurat luni cu bicicleta de 100 de ori fortificația medievală din Alba Iulia, mai exact a făcut 100 de tururi ale Șanțurilor Cetății Alba Carolina, străbătând în total 270 de kilometri.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
29 May, 18:07 Profesori în stradă
Flory a comentat pentru articolul Profesorii buzoieni ies luni în stradă:
Cred că ar fi mai bine să mai muncească la clasă, că au niște salarii uriașe pt munca pe care o prestează. Unora dacă le ei manualul din față întră în panică și nu mai știu să predea!
29 May, 16:03 În memoriam Alexandru Oproescu
Ludmila Ungureanu a comentat pentru articolul In memoriam Alexandru Oproescu:
Suntem profund îndurerați la vestea de trecere la cele veșnice a celui care a fost Alexandru Oproescu , Om al cărții, un mare intelectual, scriitor, specialist de înaltă ținută profesională în biblioteconomie, fost director al Bibliotecii Județene ,,V.Voiculescu”, inițiatorul și fondatorul Biliotecii ,,Basarabia” din orașul Soroca. Merită cu prisosință gratitudinea noastră pentru realizarea proiectului - Biblioteca ,,Basarabia” , a fost și a rămas până la urmă cu sufletul alături de noi , cu idei îndrumătoare și cu un mare interes față de evaluarea bibliotecii, fiind ca o făclie în drumul pe care l-am parcurs împreună. A plecat la cer, lăsându-ne fără unul dintre cei mai iubiți și competenți îndrumători pe care i-am avut, apreciem și prețuim contribuția valoroasă a Domnului Alexandru Oproescu în susținerea activității Bibliotecii ,,Basarabia”, filială a Biliotecii Județene ,,V.Voiculescu” din Buzău și îi vom păstra mereu vie amintirea. Sincere condoleanțe. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul bibliotecii ,,Basarabia”: Ludmila Ungureanu, Eleonora Sochirca, Silvia Dabija.
29 May, 15:36 Am mai spus-o dar se potrivește și aici!
Pixelu și analogia a comentat pentru articolul Insolvență sub semnul întrebării la producătorul de sticlă Gerom, după o privatizare lăsată cu condamnarea unui acționar al societății:
Este ca şi cum s-ar fi furat de la o fermă de stat o turmă de oi, să zicem! Se fac anchete peste anchete şi se condamnă vinovaţii: doi ciobani români care au furat, puşi de cineva, oile pe timp de noapte, cum altfel, de-a rămas ţarcul gol! Dar culmea, că oile, în loc să fie găsite la ei, sunt bine merçi la nişte păstori străini, care au pus deja alţi ciobani, tot români, care să le mulgă mai departe, de data asta doar în folosul lor! Curat murdar, cum ar spune nenea ăla, dar doar curat, spune justiţia română, care n-are treabă cu noii proprietari, nici cu recuperarea oilor, ci cu hoţii noştri, cărora nici nu mai are ce le confisca, deoarece bruma de bani pe care-i luaseră au băut-o într-o seară, dar şi-o iau cu suspendare! Ai lor, în schimb, sunt bine merçi! Dacă mai dispare o oaie, tot statul român le-o plăteşte, căci ei sunt asiguraţi! Justiţie românească, sau prostie omenească?!
Google PageRank Checker