26 de ani
de presa libera
Sambata, Februarie 25, 2017 17:51 PM

Cultura

Șlefuitorii de cuvinte / Medalion literar Nicolae Gâlmeanu

de Stan BREBENEL
Cultura  |
06.01.2017, 00:00
455
   Valea Buzăului a dat lite­ra­turii române, de-a lungul timpului, numeroase perso­nalități. Două dintre ele strălucesc peste ani: Vasile Voiculescu și Ion Caraion. Dacă timpul s-ar fi oprit în loc acum vreo cinci decenii, tot ar fi fost suficient să ne mândrim cu aceste personalități. Dar timpul nu s-a oprit, așa cum este firesc, și mulți oameni în­cearcă, după propriile puteri, să le calce pe urme acestor mari înaintași. Unul dintre ei este Nicolae Gâlmeanu.
   Acesta s-a născut pe 9 august 1946 în satul Bărăști, comuna Cislău. Este absolvent al Universității București, Facultatea de Filologie, devenind profesor de Limba și Literatura Română și acti­vând, până la pensie, la școala din Cislău. Debutează în anul 1975 cu versuri, cumva nefiresc, în antologia „Cum trec prin lume. Caietul debutantului“ la Editura Albatros. Cu un volum de autor își face debutul în anul 1996 cu „Complotul vămilor“, versuri. De atunci a publicat mai multe volume de versuri, de proză scurtă și două romane: „Zodia fluturilor“ (2002) și „Egreta de pe malul celălalt“ (2005), toate bucurându-se de o pri­mi­re favorabilă din partea confraților literari. Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România a luat decizia, în anul 2007, de a-l primi în rândurile sale cu drepturi depline. Este o prezență de cele mai multe ori discretă în viața culturală a municipiului Buzău. Cu toate acestea este membru al cenaclurilor „Nicolae Tăutu“ (Cislău), „V. Voiculescu“ (Bu­zău) și „Al. Odobescu“ (Nehoiu).
    A fost director al revistei „Renașterea culturală“ cât timp aceasta a apărut, revistă fondată de fiul său, Raul Gâl­meanu. De altfel, în familia sa literatura este la loc de cinste. Nora sa, Nicoleta Gâlmeanu, are certe calități poetice aceasta publicând în anul 2009 volumul de versuri „Din nou în zid“. De curând am aflat că și nepoata sa, Anastasia Gâl­meanu, cochetează cu poezia și nu oricum. Și pe ea o aștept să-mi trimită un grupaj de versuri pentru această ru­brică. Însă, până atunci, să citim câteva poeme de-ale bunicului.

 

Ieșirea I

 

Din mâinile mele văd că iese ceva, văd

degetul mare opozant și flegmatic, ca o bubă lasă o

parte de lume a mâinii cum iese, iese inelarul subțiat ca

dintr-o coroană a libertății concentrice, iese arătătorul și

nu mai are cine să arate nimic, mi se smulge unghia coaptă

de căutările tactile ale cunoașterii, până când,

celelalte degete, singure, și văd că îmi rămâne

mâna fără de mână, aud cum o suflă sufletul

răsufletului, cum o scoate din mine ca pe o naștere

zgârcită, îmi văd pașii cum ies din picioare, cum trupul

adoarme fără să mai aibă trup, aud văzul cum nu mai

aude freamătul naturii mele umane, văd auzul că nu

mai vede nimic, iar mama rămâne din nou pe ceruri borțoasă.

 

Epitaf

Mă desfigurez, Doamne, astfel

sunt cel mai frumos, cel mai bogat de pământ, mormântule,

cimitir de o cosmetică vitri­nă suntem noi, travestiți

adânciții, bolnavi de aceeași surpabilă bubă…

N-am cui să strig, n-am doctori, n-am farisei și

biserici-ndeajuns pentru rugă, oasele mele sunt

prea sărace pentru acest cimitir mirositor.

 

Mă uit în jur

Nu mai aud muzica, firele de păr, păstrând raze de grâu

mă picură fără nicio clopotniță, uscându-mi ultima prescură,

așa îți scriu, ca un derviș cămilei care mă clatină      și-mi dă

să beau apă fierbinte, chiar dacă nu mi-e sete, așadar

printre atâtea fenomene naturale și clinice, eu nu voi mai auzi

niciodată parabola că atunci când am fost moșit mi s-a

schimbat identitatea, de aceea vin să reclam că  mi-au fost

tulburi valurile în christelniță, să fiu copilul de dinainte

de identitate, la starea civilă se fac cercetări de malpraxis

pentru ocluzie spirituală, deci nu despre mațe e vorba,

ci că surzenia mea nu mai aude surzenia simfoniilor

din maternități, aud numai streșenile mamei cum plouă

și nu mă mai interesează acutele, să-mi sară timpanul,

decât cum țipă copiii când se nasc, hai să țipăm împreună

de ce a murit metafora, mă uit în jurul steril.

 

Pe semne

După frumusețea greierilor se aude cum vine toamna,

lumina bate în piuă ultimul grâu și începem să nu

ne mai găsim, corole de corole văd cum se clatină fără

arome, ce țipăt încarcă imensul năvod,

credința și demonizarea unei lumi în derivă, s-au năucit

singurătățile, din vecinăta­tea mea nu se mai vede casa vecinului

„hârșt“, taie coasa lunii ultimele stele de pe cer, parcă ieri, macul

alb se înroșise de patimi, cine scrisese: „la noi, nopțile

sunt așa de frumos de oarbe“, iar nourii negri, greierii negri

nechează venind în galop pe un horn, zburător,

crapă de fată mare o țiglă la sobă, perdeaua care-o

acoperă atârnă ca o pânză virginală și albă

am o noapte în față, târzie, cu capul pe o pernă murdară de riduri,

„tu ce faci, suflete, te-ai pregătit pentru chinuri?“

 

Fără rațiune

Nu, Doamne, eu nu te invoc, te glăsuiesc

din atâta inflație pământească de rugăciune, când

cade cerul peste noi, eu vreau să spun că nu mai am

decât o singură șansă de vindecare, pe care orice rațiune

mi-o ascunde de rațiune, să fiu operat pe suflet,

„râzi, de ce râzi, Părinte?“

Comentarii

Poet inegalabil (08 Jan, 12:59)
Aurel

Intr-adevar Nicolae Galmeanu este cel mai mare poet al Vaii Buzaului din ultimii 26 de ani. Bun simt, simplitate si talent binecuvantat de Dumnezeu, cat cuprinde. Pe Nicoleta am citit-o si pot spune ca e remarcabila, dar stiu ca vine tare din urma nepoata Anastasia care scrie poezie de rupe gura targului. Ii astept volumul de debut.

Raspunde
Respect (10 Jan, 09:49)
Leonard Oprea

Respect, domnule Nicolae Galmeanu !

Raspunde

Stiri Agerpres

Viktor Orban: Mulți în Occident găsesc încă scuze pentru crimele comunismului
Sambata, Februarie 25, 2017 17:46 PM

Mulți oameni în Occident mai găsesc scuze chiar și în zilele noastre pentru crimele comunismului, în timp ce Uniunea Europeană ezită să le condamne explicit, a declarat sâmbătă prim-ministrul ungar Viktor Orban cu prilejul unei comemorări care a marcat Ziua victimelor comunismului, transmite MTI.

Compania de transport poloneză care deținea camionul folosit în atentatul din Berlin, în pragul falimentului
Sambata, Februarie 25, 2017 17:40 PM

Compania de transport al cărei camion a fost folosit în decembrie 2016 în atentatul asupra unui târg de Crăciun din Berlin se confruntă cu probleme economice serioase, în condițiile în care marfa pe care o transporta camionul respectiv, reținut de autoritățile germane, s-a deteriorat, iar destinatarii încărcăturii solicită compensații, transmite sâmbătă EFE.

Fotbal - Liga I: FC Viitorul - ACS Poli Timișoara 5-0
Sambata, Februarie 25, 2017 17:10 PM

FC Viitorul Constanța a surclasat-o pe ACS Poli Timișoara cu scorul de 5-0 (4-0), sâmbătă, la Ovidiu, într-un meci din etapa a 25-a a Ligii I de fotbal.

Angela Merkel, desemnată cap de listă a CDU la scrutinul din 24 septembrie
Sambata, Februarie 25, 2017 17:05 PM

Cancelarul german Angela Merkel a fost desemnată sâmbătă, cu 95% din voturi, drept cap de listă al formațiunii sale, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), la alegerile generale din 24 septembrie, transmite DPA.

Schi fond: Marit Bjoergen, campioană mondială pentru a 15-a oară
Sambata, Februarie 25, 2017 17:03 PM

Norvegianca Marit Bjoergen a câștigat cel de-al 15-lea titlu de campioană a lumii din cariera sa, după ce a reușit să se impună în proba de schiatlon (7,5 km stil clasic și 7,5 km stil liber) din cadrul ediției 2017 a Mondialelor de schi fond, sâmbătă la Lahti (Finlanda).

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
25 Feb, 16:07 Comp de apa
Ilie m a comentat pentru articolul Toma: ,,Compania de Apă este un centru de putere aproape malefic, care controlează viaţa întregului oraş şi judeţ“:
Aveţi dvs dl Toma vre-un om mai bun decât dl Tescaru,nu cred.Sau daca aveti înseamnă ca este promisiune electorala.
25 Feb, 14:49 Concurs
Director a comentat pentru articolul Ministerul Educaţiei vrea un nou concurs pentru directorii de şcoli în vară:
Felicitari celor care au luat concursul, dar care se si ocupa de scoli. Asta se vede cu ochiul liber. Pentru ca acest concurs nu a testat cunoasterea legislatiei din domeniu, a metodologiilor sau a rezolvarii unor situatii specifice domeniului. Pana si cei care au promovat concursul stiu si recunosc lipsa relevantei. Dar e bine ca a fost. Data viitoare poate e si mai bine.
25 Feb, 14:21 Fara ironie
Ironie a comentat pentru articolul Ministrul Educaţiei a trimis Corpul de Control la Inspectoratul Şcolar Buzău:
Nu e membru de partid. E de ajuns sa fie sotul. Doar a facut campanie in judet pentru PNL. Vedeti pozele din perioada respectiva. Deranjant e ca desconsidera pe cei cu afinitati politice cand persoana insasi este acolo (si) datorita sustinerii politice.
Google PageRank Checker