27 de ani
de presa libera
Luni, Octombrie 23, 2017 11:11 AM

Cultura

Şlefuitorii de cuvinte / Medalion literar - Marius C. Nica

de Stan BREBENEL
Cultura  |
06.10.2017, 00:00
513

   A văzut lumina zilei la data de 15 iulie 1943 în comuna Florica, judeţul  Buzău. După ce a absolvit Liceul de filologie-istorie „Matei Basarab” din Bucureşti, a urmat cursurile Şcolii Militare de Muzică „Iacob Mureşianu”. A debutat cu versuri în anul 1969, în revista Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara. Debutul în volum a avut loc în anul 1979, la Editura Facla, din oraşul de pe Bega, cu volumul de versuri „Ofranda vocalei”.

   Au urmat alte 17 volume de versuri şi proză, ultima apariţie fiind din acest an, 2017, prin volumul de versuri „Şi vântul sufletul mi-l ară”, la Editura Semne din Bucureşti. A apărut, de asemenea, în cinci antologii de versuri. Ca orice creator, are deschidere pentru a publica în paginile de literatură ale unor ziare şi în revistele de specialitate: Orizont, Viaţa Militară, Luceafărul, Forum, Agraria, Tribuna, Tinerama, Renaşterea culturală, Agora, Cenaclul de la Păltiniş, Naţional, 7 plus, Libertatea, Lumea militară, Viaţa Buzăului, Opinia ş.a. Despre cărţile sale s-au pronunţat, printre alţii, Damian Ureche, Pompiliu Marcea, Nicolae Ciobanu, Laurenţiu Ulici, Nicolae Dan Fruntelată, Florin Iaru, Radu Voinescu, Marin Ifrim, Nicolae Boghian, Octavian Mihalcea şi Liviu Vişan. A călătorit prin mai multe ţări europene, cum ar fi  Belgia, Franţa, Ungaria, Germania, Bulgaria, Austria, Grecia, Italia.

   A mai călătorit şi în Statele Unite, în Miami, Florida, unde lansează volumul de versuri „Poeme prin ordonanţe”. Tot acolo a oferit cărţile unor autori români: Liviu Vişan, Marin Ifrim, Nicolae Boghian, Emil Niculescu, Octavian Mihalcea, Nicolae Gâlmeanu, Constantin Ardeleanu, Dumitru Istrate Ruşeţeanu şi ale subsemnatului. A obţinut numeroase premii şi a primit mai multe distincţii. Chiar dacă a trăit departe de comuna natală (Timişoara, Bucureşti şi iarăşi Timişoara) rădăcinile îl cheamă mereu în satul natal. Aşa se face că a primit cea mai valoroasă distincţie, aceea de cetăţean de onoare, din partea Consiliului Local al comunei Florica.

   Mai trebuie menţionat faptul că Marius C. Nica este membru al Uniunii de Creaţie Interpretativă al Muzicienilor din România, al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România şi al Societăţii Scriitorilor Militari. Versurile care urmează sunt cuprinse în volumul „Şi vântul sufletul mi-l ară”.

Elegie I

Când recit din nou Petrarca,

limpezime-n zarea slută

clocoteşte iar vocala

ce prin timp mereu cuvântă.

Nu-i trădare, e totem,

e grandoare şi lumină

ce purifică smaralde,

cuibărite în retină,

a înnobilat destinul,

dezlegând pe veci misterul,

gânditor precum Vezuviul,

a sfidat chiar şi blestemul…

Umbletul a nins cărarea

dinspre marea-nvolburată

şi-nnoptează lângă rana

ce prin secoli ne-nşoaptă.

Azi recit din nou Petrarca,

limpezime-n zarea mută,

clocoteşte iar vocala

ce prin noi mereu cuvântă.

Homeriană

Coborî-vor fulgere

din ochiul clepsidrei

tremurând teluric

pe-o geană de nufăr

de-a pururi etosul ciutei

freamătă unda

decapitând asfinţitul

contemplându-mi osânda…

Coborî-vor fulgere

scrumind icoana vârstei,

Homeriană trăire

cu zbor sideral

şi urcă spre mine

Elena din Troia,

când noaptea aceasta

se sparge de-un mal.

Ana lui Manole

Unde Cronos se revarsă

dinspre orele de lut

murmurând cântecul nopţii

doar de ciute cunoscut.

Unde rana e nobleţe

vânătoare făr’ de flinte,

se înnobila Agora

cu o lume de cuvinte;

Unde zidul e de aer –

nici durere, nici nervură,

e doar Ana lui Manole,

nu-i blestem, este făptură,

Ce înşoaptă Elegia

ca o piatră grăitoare,

unduind cărări spre astre

aripă strălucitoare.

Eminesciană

Urcă cetina moldavă

decantând eterna clipă,

pasărea cu ochi de rouă

din argilă se-nfiripă.

Iar de-atâta limpezime

în penaj se nasc izvoare –

pentru farmecul pădurii,

pentru aripa din soare.

Şi cântând precum zăpada

mersul bobului de grâu,

necuprinsa lui Zidire

poartă-n zare, Ram şi Râu.

…Urcă cetina moldavă

într-un zbor de floare nins;

pasărea cu ochi de rouă –

din milenii, arc destins,

Măria Sa, Poetul.

Doar luceafărul, prin veacuri,

mai cuvântă în cetate

suie codrii Bucovinei –

sfântă, grea eternitate…

Şi pe crugul stirpei noastre,

cu azurul împreună,

ca o Pasăre Măiastră,

lira lui prin secoli sună…

Voievoade, voievoade,

limpezi văi, Menumorute,

trec poeme în cascade

toga albă să-ţi sărute.

Bate vremea în retină

ca o marmură ornată,

Eminescu gravitează-n

irişi – stea neîntinată,

Iar pe tainica-i zidire

cu peceţi voievodale,

urcă timpu-n nemurire

gloria Măriei Sale

Eminescu e în toate

clopot, zbor, eternitate…!

Doamna cântării tăcerilor…

…Şi cântă şi arde, şi arde şi cântă –

uitare de sine a nopţii;

cascadă de flăcări – balsam –

anotimp de harfe strigam

şi-n depărtatele mări eram…

Prin iarbă – cruciade de fluturi

ca un torent ascundeam;

încoronată şi sfântă,

orga trupului tău

cântă şi arde, şi arde şi cântă…

Oglindă e mersul sfâşiat de pocale

prin lumea de nisip cu jocuri inegale,

joc inegal e viaţa, e moartea

şi mâna lui Hades îmi tremură noaptea,

Doamna cântării tăcerilor – Moartea…!

Predestinare

Dau vamă liniştii ipotecate,

sublimul desuet al fiecărei zi,

ridic o mână, semn al neputinţei,

când gloria întârzie prin bălării.

Din haos înfirip zvâcnirea,

clipelor inerte cu sclipiri perdante,

Doamne, mi-am ipotecat Destinul

prin trăirile galante.

Dau vamă tenebroasei forme,

şi mult prea idolatră e starea de a fi,

ridic o mână, semn al neputinţei

când gloria întârzie prin bălării.

Şi vântul sufletul mi-l ară

Ca un bob de nisip,

gândul uneori se destramă,

mă adaug prea ireversibil

şi vântul sufletul mi-l ară.

Uneori şi pietrele mai plâng

pe umbletul ce îl numim distanţă

apoi se avântă şi tresar

în flacăra din piept ca o speranţă.

Doar emisfera Sinelui durut

mă ceartă-n fiecare seară,

te regăsesc în crezul meu ştiut

şi vântul sufletul mi-l ară…

Comentarii

Acest articol nu are comentarii! Fii primul care comenteaza in legatura cu acest articol!

Stiri Agerpres

Muzicianul australian George Young, 'mentorul' trupei AC/DC, a murit la 70 de ani
Luni, Octombrie 23, 2017 11:02 AM

Muzicianul australian George Young, cunoscut ca 'mentor' trupei AC/DC, a murit la 70 de ani, potrivit unui anunț difuzat luni de legendara trupă de hard rock, citat luni de AFP.

MDRAPFE: AM POIM - proiecte de 69 milioane euro referitoare la ocrotirea ariilor naturale protejate
Luni, Octombrie 23, 2017 11:00 AM

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (AM POIM) a primit, până la 16 octombrie, 62 de proiecte, în valoare totală eligibilă de 69 milioane de euro, care vizează elaborarea planurilor de management, seturilor de măsuri de conservare, planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate, informează un comunicat al MDRAPFE transmis luni AGERPRES.

Tenis: Clasamentul ATP - Marius Copil a coborât pe locul 78
Luni, Octombrie 23, 2017 10:56 AM

Tenismanul român Marius Copil a coborât patru locuri și se află pe poziția a 78-a în clasamentul mondial al jucătorilor profesioniști de tenis (ATP), dat publicității luni.

PORTATIV ROMÂNESC: Bianca Ionescu
Luni, Octombrie 23, 2017 10:53 AM

Soprana Bianca Ionescu s-a născut la 20 mai 1961. A absolvit Liceul de muzică nr.1 din București în 1978, apoi a urmat cursurile Conservatorului de muzică "Ciprian Porumbescu", la clasa de canto a Artei Florescu, absolvind facultatea în 1983, potrivit site-ului www.opereta.ro.

Auto: Verstappen a calificat drept "stupide deciziile care ucid Formula 1" după penalizarea sa
Luni, Octombrie 23, 2017 10:53 AM

Pilotul olandez Max Verstappen (Red Bull) a denunțat, duminică, decizia juriului Marelui Premiu al Statelor Unite care l-a penalizat cu cinci secunde și a fost privat de locul al treilea pe podium, apreciind că "aceste decizii stupide ucid Formula 1", a spus el cu regret.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
23 Oct, 08:50 Scutirea populaţiei de la plata apei meteorice este „apă de ploaie”!
Pixelu cu prosteli a comentat pentru articolul Buzoienii, deschizători de drumuri? Scutirea populaţiei de la plata apei meteorice ar putea deveni lege:
UAT Municipiul Buzău (Primăria Municipiului Buzău), acționarul majoritar al Companiei de Apă Buzău S.A., dă dovadă de maximă ipocrizie. Dacă Toma ar dori ca buzoienii să beneficieze de tarife mai mici atunci ar renunța la redevența de 1% pe cifra de afaceri pe care trebuie să o plătească operatorul acționarilor și care este parte integrantă în algoritmul de calcul al tarifului perceput de operator. Peste tot, în țările suverane, se adoptă principiul non-profitului în administrarea utilităților publice. Doar în țări asociate neocolonialismului se mai întâlnesc contracte de parteneriat public privat sau contracte de concesiune. În cazul nostru, ca să nu bată la ochi, le-au botezat contracte de delegare.
În Contractul de Delegare la Art. 39-2. (pag.34) găsim un text legat de redevență. Ce caută redevența de 1% pe cifra de afaceri? Chipurile primăria se luptă pentru tarife mai mici pentru populație dar vrea o parte din profitul operatorului unde este acționară, profit care se obține tocmai de la populație. Ce dovadă mai clară de prosteală vreți!
23 Oct, 02:09 Actuala stagiune - revitalizare teatrală sau menţinerea aceluiasi fundal cenuşiu?
Nik Şimandan a comentat pentru articolul „Tele-Encounters”, proiectul Teatrului „G. Ciprian”, o premieră mondială lansată în prezenţa partenerilor din Spania şi Portugalia:
Dar mai mult teatru, la nivel de institutie profesionistă de spectacole, când o sa avem? Stie cineva, la aceasta oră , ce proiecte ne oferă Teatrul "George Ciprian"în actuala stagiune? Vom asista la vreo premieră...proprie? Când? Că doar stagiunea s-a deschis demult - cel puţin la celelalte teatre similare din ţară. Nu există niciun panou sau afişier care să menţioneze măcar un spectacol teatral pe săptămână, ca ofertă pentru marele public -aşa cum s-ar cuveni din partea acestei importante instituţii cu profil educaţional expres!
22 Oct, 16:24 Sigur
Eu a comentat pentru articolul Catedrala Arhiepiscopală, prădată de hoți. Ce sumă au sustras:
Sigur e unul școlit la pușcăriile țării, trăit în mizerie, eliberat înainte de termen și care are ceva habar de furtul bine acoperit...
Google PageRank Checker