27 de ani
de presa libera
Luni, Octombrie 23, 2017 11:18 AM

Cultura

„Lacul cu nuferi“ al lui Eminescu, de la Ipoteşti, o mistificare pusă la cale de unul dintre activiştii PCR de vârf ai Buzăului

de Cristian IONESCU
Cultura  |
12.10.2017, 00:00
1096

   Este considerat unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, care amintesc de viaţa poetului naţional, Mihai Eminescu. „Lacul cu nuferi” al lui Eminescu, de la Ipoteşti, este cel mai important loc de „pelerinaj” pentru iubitorii de literatură, şi, mai ales pentru cei îndrăgostiţi de creaţia eminesciană, mii de turişti venind aici în fiecare an să vadă lacul lângă care marele poet a copilărit, fiindu-i sursă de inspiraţie pentru mai multe poeme. În ciuda poveştilor pe care oficialităţile le prezintă turiştilor, se pare că celebrul „lac cu nuferi” din judeţul Botoşani nu are nicio legătură cu Mihai Eminescu şi asta pentru că ar fi fost o invenţie a unui lider comunist care s-a aflat mulţi ani şi la conducerea judeţului Buzău.

   Este vorba despre Lazăr Băciucu, fost vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Buzău şi secretar cu Propaganda. Omul de numele căruia se leagă multe realizări pe plan cultural, printre care şi Tabăra de ­Scu­lptură Măgura, a devenit, după plecarea de la Buzău, secretar de partid la Botoşani, însărcinat cu ideologia, adică „ideologul şef al judeţului”.

„Vezi ce scrie aici ? Lacul codrilor albastru. Trebuie să facem lacul ăsta al lui Eminescu”

   Potrivit mărturiilor actualului preşedinte al Consiliului Ju­deţean Botoşani, Costică Macaleţi, în anul 1988, pe când era inginerul şef al Oficiului de Gospodărire al Apelor, a fost chemat de urgenţă de Lazăr Băciucu. Pentru că în 1989 se implineau 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, Băciucu trebuia să organizeze la Ipoteşti ceva cu adevărat deosebit. Ceea ce s-a şi întâmplat: centenarul morţii poetului naţional avea să coincidă cu realizarea uneia dintre cele mai mari mistificări comuniste, care şi astăzi este crezută de miile de turişti care vin la Ipoteşti pe urmele „poetului nepereche”.

   „Eram tânăr, aveam 34 de ani şi eram inginer şef la OGA când m-a chemat Băciucu. Mi-a spus că vine centenarul şi trebuie să avem ceva ce nu a mai văzut lumea. Mi-a arătat o poezie şi mi-a spus: «Vezi ce scrie aici ? Lacul codrilor albastru. Trebuie să facem lacul ăsta al lui Eminescu în pădure la Ipoteşti>. Era o ştioalnă acolo, un fel de mlaştină şi mi-a spus că am la dispoziţie un an să o fac lac în toată regula. Zis şi făcut, ordinele nu se discutau atunci”, a declarat Costică Macaleţi pentru adevarul.ro.

   Şi aşa a început construcţia lacului, pe locul unei mlaştini, alimentate de un izvor subteran, din mijlocul pădurii Ipoteşti şi pe lângă care probabil Eminescu nu a trecut niciodată. Situat la patru kilometri de Casa memorială de la Ipoteşti, în Pădurea Baisa, „lacul cu nuferi” este inclus în patrimoniul Memorialului Ipoteşti, la un loc cu Casa Memorială Mihai Eminescu şi Bisericuţa familiei Eminovici. Lacul se întinde pe aproximativ un hectar.

   „Am luat o draglină şi un excavator de la Secţia de Utilaje şi Maşini. Nu exista drumul de astăzi. Era în pădure, un fel de mlaştină, am mers pe la Baisa ocolitor cu 14 muncitori şi am început treaba. Am colmatat toată mlaş­tina, am vorbit cu cei de la Silvic să facă nişte defrişări, că erau copaci în zona aia şi am lărgit albia şi am făcut lac. Un an de zile am tot curăţat la el şi până la urmă a ieşit senzaţional”, mai povesteşte Macaleţi pentru aceeaşi sursă.

Nuferi prinşi cu nailon de fundul lacului şi luceafăr cu becuri

  După ce a fost amenajat lacul, zona trebuia să devină atractivă, cu potenţial turistic, să fie mulţumiţi şefii de partid care veneau de la Bucureşti, mai ales Emil Bobu, care era mâna dreaptă a lui Ceauşescu şi se trăgea şi din Botoşani. Ordinele lui Băciucu au continuat, iar inginerul şef de la OGA le-a executat.

   „Lacul era gata, dar mi-a spus: «Vezi că în poezie sunt nuferi, fă rost de ei>. Şi am făcut rost. În mlaştina aia nu creşteau nuferi. I-am adus de la Vorona, de la 50 de kilometri, că făceam regularizarea unui curs de apă care avea nuferi. Erau şi albi şi galbeni. I-am adus pe lac, dar nu stăteau. Aşa că atunci când a fost centenarul, pe 15 iunie 1989, i-am ancorat de fundul lacului cu nailon să nu se scufunde. Am pus şi nuferi albi în continuarea lacului, mai era o baltă. Am ras tot stuful, şi am construit o insulă. Cea care se vede acum, nu este naturală, cum crede toată lumea. Am făcu­t-o cu muncitori, din nuiele şi umplută cu pietre şi pământ. Iar podul l-am adus din sat”, continuă destăinuirile actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.

   De asemenea, ideologul Bo­toşaniului, Băciucu, dorea ca locul să fie plin de încărcătură eminesciană. A fost amenajată o cărare cu dale de piatră şi banci până către lac, instalaţia electrică a fost trasă către nişte stâlpi, iar în pădure a fost amenajat chiar şi ­Lucea­fărul. „Lacul era luminat, fiindcă am ridicat stâlpi cu becuri şi într-adevăr era frumos. Era curat, luminat şi era o atracţie. În pădure am ridicat un observator, de aproape 12 metri, de unde se vedea tot peisajul, pădurea şi lacul de care am prins un «Luceafăr>, construit din metal şi tablă, iluminat cu neoane. Se vedea de la intrarea în pădure”, a mai declarat Macaleţi.

Iluzia vinde: lacul a ajuns în patrimoniul public în 2013

   În urmă cu patru ani, achiziţia „lacului cu nuferi” de la Ipoteşti a fost aprobată de consilierii ju­deţeni, după trei ani de negocieri cu proprietarul lacului, medicul veterinar Dorin Vasiliu.

   Interesant este că mitologia s-a impus şi lacul artificial a devenit unul din principalele obiective turistice ale judeţului. Astăzi, nici măcar locuitorii din zonă nu concep că lacul cu nuferi să fi fost creat artificial.

   Istoricii, printre care şi Gelu Dorian, angajat al Direcţiei de Cultură din Botoşani, au atras atenţia în zadar autorităţilor că lacul nu este cel eminescian.

   „Am menţionat foarte clar atunci că locul lacului nu este.... Şi I.D Marin, în cartea lui, la fel menţionează, că acel lac la care se presupune că mergea Eminescu, se întâlnea cu Casandra, cu iubita lui la 14 ani, era mai în colo, la 500 de metri”, spune Gelu Dorian.

   Cu toate acestea, reprezentanţii Memorialului Mihai Eminescu îl prezintă în continuare ca fiind lacul de inspiraţie al poetului.

   „Dacă sunt întrebată dacă acesta este lacul la care ajungea Mihai Eminescu eu le spun că da, pentru că aşa am primit şi eu informaţii şi am citit”, spune Oana Buzatu, muzeograf la Memorialul Mihai Eminescu, pentru presa locală.

Cine a fost Lazăr Băciucu
   Ziarist, editor şi publicist, membru al societăţii zia­riştilor români, s-a născut pe 24 februarie 1931 la Homorâciu (Cer­neşti), judeţul Prahova şi a murit pe 21 martie 2010 la Bucureşti.
   Vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean Bu­zău şi secretar cu Propaganda al Comitetului Judeţean PCR, Bă­ciucu este cel care a înfiinţat cotidianul „Viaţa Buzăului” (seria a II-a).
   Lazăr Băciucu a fost cel care a susţinut ideea organizării, în 1970, a primei ediţii a Taberei de sculptură de la Măgura, iniţia­tivă a conducerii filialei Uniunii Artiştilor Plastici Buzău. De asemenea, Băciucu este unul dintre oficialii buzoieni cărora li se datorează amplasarea mai multor statui în diverse puncte ale oraşului:  Vasile Cârlova (Crâng, autor Gheorghe Coman), George Enescu (parcul Tineretului, autor Oscar Han), bustul lui B. P. Hasdeu (scuarul din faţa colegiului naţional ce-i poartă numele, autor Oscar Han), bust Vasile Voiculescu (Pârscov, autor Oscar Han). 
   Lazăr Băciucu a absolvit Liceul Comercial din Vălenii de Munte, Academia de Studii Economice şi Şcoala Superioară de presă din Bucureşti, fiind doctor în economie.
   Activitate jurnalistică: redac­­tor, şef de secţie şi secretar de redacţie la co­tidianul „Flamura Praho­vei” (1955 -1968), redactor-şef la cotidi­nul „Viaţa Bu­zăului” (serie nouă, 1968-1972); a participat la înfiinţarea publicaţiilor „Neamul Românesc” (serie nouă, 1990), „Ari­el” (rev. pentru copii; 1993 -1995) şi a editurii „Orion” (director economic). A avut funcţii de conducere în domeniile învă­ţământului, ştiinţei şi culturii în capitală şi în mai multe judeţe ale ţării, . Membru în comitetul de conducere al Fundaţiei culturale „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, al Fundaţiei „Izvoare” – pentru protecţia naturii şi artelor şi al Fundaţiei „Episcop Grigorie Leu” din Bucureşti.
   A primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004) şi Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, pentru cartea „A doua înviere”. I s-au conferit numeroase diplome de onoare din partea unor instituţii şi fundaţii de prestigiu. A publicat sute de articole, eseuri, reportaje şi note de călătorie în numeroase ziare şi reviste, precum şi mai multe cărţi de publicistică.

 

Comentarii

Există și reversul, unu' Calcan, cadru didactic, de la care luam picioare în cur că nu mă îmbrăcam corespunzător, a zburat de la Cultură din cauza afirmațiilor: ce mare scofală cu bolovanii ăia de la Măgura! (12 Oct, 11:46)
Pixelu consumist

Și ce-i rău în asta! Turismul se bazează pe doi piloni. Poveștile și prostituția. Cum prostituția este teoretic interzisă, rămân legale poveștile. Asta cu lacul nu-i nimic, este griș cu lapte, pe lângă ce-ți povestesc grecii o jumătate de zi despre istoricul unui bolovan oarecare. Ne mirăm de falsul cu lacul dar nu ne deranjează invenții comerciale gen alintaroma, bifidus-esensis sau mai știu eu ce năzbâtie este asociată unui produs.

Raspunde
Eticheta (12 Oct, 14:58)
ionescu o.

Eticheta de comunist nu diminuiază cu nimic calitățile omului Băciucu Lazăr. Cam totți românii de vârsta lui, de la țăranul cooperator la academicienii români sau muncitorii fabricilor, erau comuniști. Era dictatură! Nu puteai deveni nimic fără să fii membru de partid. Mai mult de patru milioane . Băciucu a făcut pentru zona Buzăului mai mult decât toți prefecții și sprijinitorii lor în ultimii 27 de ani. Tabăra de sculptură de la Măgura este lăsată în paragină tot din cauza lui Băciucu care a inițiat-o! O, Doamne! Când ne va mai veni mintea la cap?

Raspunde
Ei au facut si ceva bun.Noi ce am facut de 27 de ani incoace? (12 Oct, 17:26)
Viespea buzoiana

Prin buzau au trecut multi activisti de partid cu contributii mai mari sau mai mici,cu merite sau sau doar simple "pasari calatoare",cu inttiative si contributii sau nu in viata economica,culturala si sociala a orasului si judetului Buzau.Mai mult sau mai putin comunisti,mai de isprava sau doar niste hahalere politice,mai bine sau mai putin pregatite.Iar Lazar Baciucu,a fost unul dintre cei care merita un gand curat si apreciat pentru ce a facut bun pentru Buzau.E de preferat brandul de tara cu Luceafarul eminescian,frunzei lui Udrea "contesa" de Plescoi sau oaia lui Daea "baciul" de la agricultura.Si apoi,desi comunismul a fost o nenorocire pe capul multora,a mai lasat si lucruri care sunt regretate azi.Tare as vrea sa se fi intamplat asa si in perioada post-revolutionara.Nu vi se pare ca e o mare diferenta intre a creea lucruri si valori si a distruge fara a pune nimic in loc?

Raspunde
De acord (12 Oct, 21:02)
ionescu o.

De acord în mare parte cu Viespea! Trebuie făcută o evaluare fără patimă. Fiecare știe ce a îndurat, cum s-a descurcat sau ce a realizat în anii comunismului. Anii de ocupație sovietică au fost groaznici, frica și supravegherea indivizilor „periculoși” a devenit grija zilnică de după 65. Am sperat în anii 1968-1972, odată cu reconsiderarea valorilor istoriei, cu reabilitarea unor oameni politic, cu înfiițarea mandatariatelor... Am sperat și atât.Diferențierile sociale, constrângerile și îngustarea perspectivelor au adus răsturnări în desfășurarea vieții economico sociale, cu toate rezultatele spectaculoase din industrie și agricultură. Paranoia conducerii dictatoriale a divizat societatea iar cei aflați în preajma liderilor naționali au pus la cale marea cotitură din istoria noastră din decembrie 89, numită revoluție, lovitură de stat, etc. Pentru că mâncătoriile, lipsa de fermitate și verticalitate, nebunia libertății greșit înțeleasă oau proliferat după aceea , acum ne mirăm că nu mai putem gândi cu capul nostru, că nu suntem în stare să filtrăm realitățile și să ne unim forțele pentru a crea o cale care să ne unească pe toți. Evocarea trecutului trebuie făcută fără patimă--căci nimic nu se mai poate repara--, în spirit cooperant, științific, adevărat. Apetitul pentru denigrarea semenilor este o prelungire a practicilor comuniste din anii cincizeci, a „luptei de clasă”. Groaznică perooadă!!!

Raspunde
Ce macane asta? (14 Oct, 14:43)
secuiu

Ce a facut Macaleti asta in viata lui de-si permite sa denigreze activitatea si viata unui OM de exceptie, Lazar Baciucu?

Raspunde

Stiri Agerpres

Muzicianul australian George Young, 'mentorul' trupei AC/DC, a murit la 70 de ani
Luni, Octombrie 23, 2017 11:02 AM

Muzicianul australian George Young, cunoscut ca 'mentor' trupei AC/DC, a murit la 70 de ani, potrivit unui anunț difuzat luni de legendara trupă de hard rock, citat luni de AFP.

MDRAPFE: AM POIM - proiecte de 69 milioane euro referitoare la ocrotirea ariilor naturale protejate
Luni, Octombrie 23, 2017 11:00 AM

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare (AM POIM) a primit, până la 16 octombrie, 62 de proiecte, în valoare totală eligibilă de 69 milioane de euro, care vizează elaborarea planurilor de management, seturilor de măsuri de conservare, planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate, informează un comunicat al MDRAPFE transmis luni AGERPRES.

Tenis: Clasamentul ATP - Marius Copil a coborât pe locul 78
Luni, Octombrie 23, 2017 10:56 AM

Tenismanul român Marius Copil a coborât patru locuri și se află pe poziția a 78-a în clasamentul mondial al jucătorilor profesioniști de tenis (ATP), dat publicității luni.

PORTATIV ROMÂNESC: Bianca Ionescu
Luni, Octombrie 23, 2017 10:53 AM

Soprana Bianca Ionescu s-a născut la 20 mai 1961. A absolvit Liceul de muzică nr.1 din București în 1978, apoi a urmat cursurile Conservatorului de muzică "Ciprian Porumbescu", la clasa de canto a Artei Florescu, absolvind facultatea în 1983, potrivit site-ului www.opereta.ro.

Auto: Verstappen a calificat drept "stupide deciziile care ucid Formula 1" după penalizarea sa
Luni, Octombrie 23, 2017 10:53 AM

Pilotul olandez Max Verstappen (Red Bull) a denunțat, duminică, decizia juriului Marelui Premiu al Statelor Unite care l-a penalizat cu cinci secunde și a fost privat de locul al treilea pe podium, apreciind că "aceste decizii stupide ucid Formula 1", a spus el cu regret.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
23 Oct, 08:50 Scutirea populaţiei de la plata apei meteorice este „apă de ploaie”!
Pixelu cu prosteli a comentat pentru articolul Buzoienii, deschizători de drumuri? Scutirea populaţiei de la plata apei meteorice ar putea deveni lege:
UAT Municipiul Buzău (Primăria Municipiului Buzău), acționarul majoritar al Companiei de Apă Buzău S.A., dă dovadă de maximă ipocrizie. Dacă Toma ar dori ca buzoienii să beneficieze de tarife mai mici atunci ar renunța la redevența de 1% pe cifra de afaceri pe care trebuie să o plătească operatorul acționarilor și care este parte integrantă în algoritmul de calcul al tarifului perceput de operator. Peste tot, în țările suverane, se adoptă principiul non-profitului în administrarea utilităților publice. Doar în țări asociate neocolonialismului se mai întâlnesc contracte de parteneriat public privat sau contracte de concesiune. În cazul nostru, ca să nu bată la ochi, le-au botezat contracte de delegare.
În Contractul de Delegare la Art. 39-2. (pag.34) găsim un text legat de redevență. Ce caută redevența de 1% pe cifra de afaceri? Chipurile primăria se luptă pentru tarife mai mici pentru populație dar vrea o parte din profitul operatorului unde este acționară, profit care se obține tocmai de la populație. Ce dovadă mai clară de prosteală vreți!
23 Oct, 02:09 Actuala stagiune - revitalizare teatrală sau menţinerea aceluiasi fundal cenuşiu?
Nik Şimandan a comentat pentru articolul „Tele-Encounters”, proiectul Teatrului „G. Ciprian”, o premieră mondială lansată în prezenţa partenerilor din Spania şi Portugalia:
Dar mai mult teatru, la nivel de institutie profesionistă de spectacole, când o sa avem? Stie cineva, la aceasta oră , ce proiecte ne oferă Teatrul "George Ciprian"în actuala stagiune? Vom asista la vreo premieră...proprie? Când? Că doar stagiunea s-a deschis demult - cel puţin la celelalte teatre similare din ţară. Nu există niciun panou sau afişier care să menţioneze măcar un spectacol teatral pe săptămână, ca ofertă pentru marele public -aşa cum s-ar cuveni din partea acestei importante instituţii cu profil educaţional expres!
22 Oct, 16:24 Sigur
Eu a comentat pentru articolul Catedrala Arhiepiscopală, prădată de hoți. Ce sumă au sustras:
Sigur e unul școlit la pușcăriile țării, trăit în mizerie, eliberat înainte de termen și care are ceva habar de furtul bine acoperit...
Google PageRank Checker