La doi ani de la trecerea la cele veşnice a celui ce a fost poet, publicist, eseist, colecţionar de artă, înalt funcţionar diplomatic şi cultural, Bucur Chiriac, Fundaţia „Sfântul Sava” a invitat la un parastas special  oamenii de cultură buzoieni, prieteni, apropiaţi, toţi cei care au dorit să împărtăşească din tolba cu amintiri din întâlnirile, proiectele, momentele, gândurile legate de această personalitate culturală pe care a dat-o Buzăul.

Au răspuns invitaţiei scriitori, poeţi, publicişti,artişti plastici, care s-au alăturat Marietei Bucur şi rudelor sale, motiv pentru care, toate gândurile rostite presărate cu versuri din creaţia lui Bucur Chiriac au transformat întâlnirea în una de suflet plină de emoţie, cu încărcătură culturală şi religioasă.

La Fundaţia Sfântul Sava a avut loc un moment religios de sfinţire a bucatelor, de rostire a rugăciunilor, slujba sfântă, specială, la care trupul celui adormit, nefiind de faţă, este simbolizat prin colivă.  Părintele Mihail Milea, gazda acestei întâlniri, în calitate de duhovnic şi apropiat al familiei Bucur, dar şi de preşedinte al Fundaţiei Sfântul Sava, i-a îndemnat pe cei prezenţi să îşi deschidă inimile şi să evoce momente petrecute împreună cu  Bucur Chiriac. “Nu jelim. Parastasul  înseamnă bucurie, comemorare, ne aducem aminte de clipele frumoase pe care le-a trăit împreună cu domnul Bucur Chiriac. Vă aduc aminte ultimele poezii pe care le-a scris pe pat, înainte de a pleca la Domnul: <Această înmormântare ce duce la înviere/ Să fiu şi eu într-o groapă mică sau mai mare/ Însă plină de lumină sfântă>.

Părintele Mihail Milea a amintit şi de activitatea sa în calitate de ambasador al culturii româneşti. „În luna februarie, pe 8 februarie, am fost invitat de Federaţia Rusă, prin Ambasada Română, să ţin o conferinţă despre Marea Unire a românilor şi am avut şansa atunci să merg pe urmele domnului Bucur Chiriac. Să nu uităm că a fost un diplomat. A fost ataşat cultural. şi el i-a dus pe poeţii noştri, pe scriitorii noştri,la Moscova. Bucur Chiriac l-a însoţit pe Zaharia Stancu, un mare scriitor român, preşedinte al Uniunii Scriitorilor de atunci, l-a dus pe Henry Coandă, la Moscova; am avut ocazia să iau referinţe de la  toţi cei care l-au cunoscut pe Bucur Chiriac şi noi, astăzi, suntem aici, la doi ani după plecarea lui, împreună cu soţia, doamna Marieta, însoţită de nepoţi, de fini, de rubedenii şi de dumneavoastră dragii mei.”

Un afiş care-l prezintă pe Bucur Chiriac în postura de actor

Cuvântul său a fost urmat de cel al publicistului Viorel Frîncu, care a venit cu un document inedit care întregeşte într-o oarecare măsură portretul celui care a fost Bucur Chiriac.

„De curând am găsit un afiş care anunţa un eveniment deosebit, şi pe acest afiş figurează şi Bucur Chiriac; o ipostază mai puţin cunoscută a poetului, diplomatului, colecţionarului, acela de actor. Puţini ştiu că Bucur Chiriac a făcut şi actorie; este un lucru care nu figurează în niciun fel de biografie. Acest afiş mi-a fost adus de un bun prieten din Zoreşti. E un afiş din 1949, din 15 iulie, în care se anunţă (în acest timp Bucur Chiriac era contabil la GAS-ul de la Cândeşti), că Ansamblul de Estradă al Căminului Cultural Valea Teancului prezintă în ziua de duminică 15 iulie, orele 17 fix, sala Căminului Cultural Valea Teancului, un spectacol dramatico-muzical de estradă în două acte şi opt tablouri. Urmează o frumoasă seară dansantă. Printre cei care erau în această distribuţie îl găsim şi pe Chiriac Bucur, care, după mărturisirile celor care erau în vremurile acelea, era un animator cultural de excepţie recita din propriile versuri. Era un animator convins”, a spus Viorel Frîncu.

 

„Ce facem noi azi,  mâine va deveni istorie”

Despre Bucur Chiriac a vorbit şi scriitorul Tudor Cicu, în calitate  de critic literar.„Eu, nefiind buzoian, ci dobrogean, în momentul în care am venit în Buzău, l-am cunoscut pe domnul Bucur Chiriac prin intermediul  lui Viorel Frîncu şi am fost în casă la doamna Marieta. Ne servea cu un pahar de vin şi ne întreba dacă i-am citit cartea.

Eu, fiind critic literar printre altele,  am scris o cronică  despre omul de aur de pe strada castanilor. El stătea pe  Bălcescu, pe o stradă cu castani. Este vorba despre o cronică despre cartea <Trecător grăbit prin timpul nostru> de Bucur Chiriac, apărută la Edith Grafph, 2015, din care a şi dat citire unor fragmente. Unul dintre cele mai frumoase capitole ale cărţii este un periplu moscovit, despre care amintea şi părintele Milea, cel pe care Bucur Chiriac, în calitate de ataşat cultural pe lângă corpul diplomatic al ambasadorului de la Moscova, îşi însoţeşte vechiul dascăl, pe Nicolae Simache, în vara anului 68 prin Moscova. <Ce facem noi azi, scria Bucur Chiriac, mâine va deveni istorie>. Cartea în sine este de fapt o spovedanie pe care o face din suflet cu multă deschidere şi bucurie sfântă. Cartea este captivantă şi reţine atenţia cititorului pagină cu pagină, mai ales prin personajele marcante ale vremii, mari personalităţi întâlnite de autor în cursul vieţii, despre care părintele Mihail Milea amintea, de la Zaharia Stancu, la Coandă. Este o carte memorialistică în primul rând şi poate fi roman istoric sau istorie în roman”

Despre prietenie

Poetul Mihai M. Macovei a vorbit despre prietenia sa cu Bucur Chiriac şi a rostit în memoria acelor vremuri câteva rânduri din acatistul scris de părintele Mihail Milea pentru Sfântul Sava, patronul spiritual al tuturor buzoienilor. „Pe domnul Bucur Chiriac  l-am cunoscut cu mulţi ani în urmă şi ne-a legat o prietenie frumoasă. Domnia- sa era al zecelea copil al familie, eu sunt al zecelea fiu al familiei Macovei din Moldova. Mi-a rămas o expresie foarte frumoasă de la dl Bucur Chiriac: învaţă-te să mergi încet, lucru pe care am început să îl învăţ cu adevărat. Părintele Milea a scos o carte <Sfântul Sava de la Buzău într-un acatist întreit>. Despre Sfântul Sava de la Buzău eu n-am să vă vorbesc, dar am să vă vorbesc despre acatistul pe care l-a compus părintele Milea”.

Despre prietenie a vorbit şi sculptorul  Constantin Ciobanu, care a spus simplu: „Mă opresc la o cifră aritmetică. Vreo 60 de ani şi ceva de prietenie sufletească spune ceva“.

O donaţie pe  măsura sufletului poetului

Despre impresionanta donaţie de artă contemporană, evaluată (neoficial) la aproximativ un milion de euro, care reuneşte peste 250 de lucrări (sculptură, pictură, grafică şi tapiserie) semnate de nume mari ale artei româneşti, precum Ciucurencu, Margareta Sterian, Vasile Grigore, Dan Hatmanu, Cella şi Constantin Neamţu, Ion Grigore, Ion Murariu, Ion Pacea, Sabin Bălaşa, Constantin Piliuţă, Alin Gheorghiu şi mulţi alţii, lăsată moştenire Buzăului şi adăpostită de Muzeul Judeţean, a vorbit Marius Constantinescu, fost director al acestei instituţii.

Bucur Chiriac nu ne-a lăsat numai literatură şi poezie, Bucur Chiriac ne-a lăsat la Buzău o foarte frumoasă, impresionantă colecţie de artă. Era un prieten al artiştilor. A lucrat în cultură foarte mult timp şi avea foarte mulţi prieteni artişti. I-a sprijinit pe foarte mulţi în cariera lor. A avut posibilitatea să creeze o colecţie de artă pe care nu a păstrat-o pentru sine, a donat-o ca toţi cei cu suflet mare, a dat-o să fie văzută de toată lumea“, a spus Marius Constantinescu.Marieta Bucur, so’ia poetului, a mulţumit tuturor celor prezenţi, inclusiv părintelui Milea, finilor, rudelor, vecinilor, cei de la care primete ajutor zilnic.

 

DISTRIBUIȚI
loading...