Tranzacţia de 21.000.000 de euro cu o suprafaţă de 5.000 de hectare de teren forestier situat pe raza comunei Gura Teghii va rămâne, cu siguranţă, una dubioasă ţinând cont de modul în care personajele implicate, puse să apere avuţia şi interesele judeţului nostru, au făcut ca un fost văcar din Slobozia, ajuns mare afacerist local, Gheorghe Ceteraş să fie împroprietărit cu o bucată considerabilă din aurul verde al Buzăului, dar şi a legăturilor acestuia cu jucători notabili în domeniul forestier. Cercetarea judecătorească în dosarul în care 12 persoane au fost trimise în faţa judecătorilor Curţii de Apel Ploieşti pentru implicare în tranzacţia suspectă a scos la iveală jaful din pădurea prăduită de Ceteraş la săptămâni după ce s-a văzut cu titlul de proprietate în mână. Cele două expertize tehnice judiciare în domeniile silvicultură, respectiv industrializarea lemnului, întocmite de către experţii desemnaţi în dosar, au stabilit că valoarea terenului era, la nivelul lui 2017, de 7.209.812 lei. Raportat la cele 5.055,9 ha cât însumează întreaga suprafaţă, rezultă o valoare de 1.426 lei/ha, în timp ce valoarea vegetaţiei forestiere ce ocupa 5.040,0 ha era de 135.962.352 lei, ceea ce înseamnă 26.892 lei/ha., cu mult mai mult decât estima Direcţia Silvică Buzău.

Potrivit expertizei, masa lemnoasă exploatată în cei cinci ani (2011/2012-2015/2016), perioadă în care s-au aplicat prevederile amenajamentului, s-a situat sub valorile prevăzute în amenajament, atât sub raportul volumului masei lemnoase din produse principale cât şi din secundare, ceea ce a produs o acumulare de masă lemnoasă, iar sistarea oricăror intervenţii începând cu data de 11.05.2015 a dus la mărirea volumului masei lemnoase. Luând în calcul valorile de 270 lei/mc, care este preţul de piaţă a lemnului de răşinoase şi 180 lei mc, care este preţul de piaţă a lemnului de fag, rezultă că pentru 73.533 mc. exploataţi, în cei cinci ani cât s-a aplicat amenajamentul, s-ar fi putut încasa peste 18 milioane lei.

În realitate, s-a exploatat mult mai puţin decât era permis, dar nici nu s-au făcut replantări corespunzătoare. Potrivit expertizei, cantitatea de lemn permisă a fi exploatată în perioada 2011 – 2016 conform amenajamentului silvic a fost, în total, de 127.885 mc dintre care 94.680 mc sub formă de tăieri principale, 15.775 mc sub formă de tăieri secundare,13.080 mc sub formă de tăieri de igienă şi 4.350 mc sub formă de tăieri de conservare. S-au exploatat până în 80.000 mc, cel mai mult fiind lemn de brad şi molid şi o mică parte lemn de fag, care au adus încasări de peste 18 milioane lei proprietarului, firma SRN Silvirom Nawaro GMBH. Costurile efectiv suportate de societatea devenită proprietară peste pădure pentru perioada solicitată pentru lucrări silvice au fost de 413.656 lei, iar costurile efectiv suportate pentru perioada solicitată cu serviciile de pază şi punere în valoare a masei lemnoase au fost de 3.782.922 lei.

Conform amenajamentului silvic, SRN Silvirom Nawaro GMBH, devenită între timp SCS, avea obligaţia ca anual să împădurească 28,1 hectare şi pentru întreaga perioadă 2011-2016, 140,5 hectare. Avându-se în vedere ca s-au exploatat 62% din totalul de masă lemnoasă permisă de amenajament, dacă se respectă procentul, ar fi trebuit să împădurească în acest interval 87,11 hectare. Conform evidenţelor puse la dispoziţia expertului, s-a plantat în perioada supusă analizei suprafaţa de 52,24 hectare, cu 34,87 hectare mai puţin. Potrivit documentelor puse la dispoziţia instanţei de reprezentanţii firmei în cauză, aceasta a cheltuit în perioada 2011-2016 pentru întreţineri si replantări suma de 453.614,10 lei, ceea ce reprezintă 2,5% din venituri. Un broker, cheia tranzacţiei Reamintim că, la începutul lui 2015, cele peste 5.000 de hectare de pădure care fac obiectul tranzacţiei suspecte au revenit în administrarea Direcţiei Silvice Buzău.

Printr-un ordin al Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Focşani a suspendat exploatarea lemnului pe cele aproximativ 5.000 de hectare de teren împădurit retrocedat în mod dubios, în 2011. Actul administrativ a fost contestat însă. Instituţia Prefectului Buzău a cerut, potrivit legilor în vigoare, încă din 17 noiembrie 2014 suspendarea serviciului public silvic pentru 5.132,29 hectare aflate în proprietatea SC SRN Silvirom Nawaro GMBM SCS Braşov.

În acceaşi perioadă, o anchetă Die Welt şi Rise Project scotea la iveală implicarea în tranzacţia ilegală a pădurii din Gura Teghii a unui concern german controlat de un fost parlamentar din Hamburg, din partea socialiştilor. Ulterior, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a reţinut şi a pus sub acuzare, în noiembrie 2014, un grup de persoane, între care s-a numărat şi fostul prefect de Buzău, Paul Beganu. Procurorii DNA susţin că retrocedarea pădurii de la Gura Teghii care a avut loc în 2011 a fost făcută ilegal cu implicarea unor funcţionari corupţi ai statului. Suprafaţa a ajuns în acel an în proprietatea afaceristului Gheorghe Ceteraş care a vândut-o rapid unei firme din concernul german Nordcapital, anume SRN Silvirom Nawaro GMBH. Nu doar retrocedarea a fost una rapidă, ci şi vânzarea proprietăţii.

Omul de afaceri Gheorghe Ceteraş a reuşit, în doar câteva luni, să facă afacerea vieţii sale. În februarie 2011, acesta a cumpărat drepturile litigioase pentru teren, trei luni mai târziu, în mai, a fost pus în proprietate şi 20 de zile mai apoi, pe 15 iunie 2011, a vândut miile de hectare cu 21,7 milioane de euro societăţii SRN Silvirom Nawaro GMBH. Potrivit riseproject.ro, Silvirom Nawaro GMBH era controlată în proporţie de 99,95% de o companie din Hamburg, parte din concernul german Nordcapital, acesta fiind un fond de investiţii controlat de Erck Rickmers, un cunoscut om de afaceri în Germania şi fost membru în Parlamentul din Hamburg, din partea socialiştilor. Într-un răspuns oficial adresat jurnaliştilor Die Welt şi Rise Project, oficialii Nordcapital au declarat că legătura cu omul de afaceri buzoian a fost facilitată de un intermediar.

„Afacerea cu domnul Gheorghe Ceteraş a fost intermediată de un broker. Omul de afaceri apărea la vremea respectivă ca proprietar al acelei suprafeţe de teren, iar societatea cumpărătoare SC SRN SilviRom GmbH şi-a onorat contractul semnat pentru această pădure. Din acest motiv nu credem că această proprietate a fost achiziţionată ilegal. Am aflat din media despre ancheta procurorilor DNA”, au răspuns oficialii Nordcapital, pentru jurnaliştii de la Die Welt, citaţi de riseproject.ro. În 2015, la câteva luni după reţinerile operate în cauză, în acest dosar au fost trimişi în judecată de către DNA Ploieşti 12 inculpaţi, printre care fotul prefect Paul Beganu şi prefectul în funcţie la momentul finalizării rechizitoriului, Maria Buleandră.

Iniţial au fost demarate cercetări faţă de Eduard Gabriel Moiseanu (fost şef al Ocolului Silvic Nehoiu, fost director tehnic la Direcţia Silvică Buzău şi angajat al Ocolului Silvic Privat Siriu), faţă de Gavril Vasile (fost primprocuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, acum avocat în Baroul Buzău), şi faţă de Mihail Cosmin Vasile (fiul lui Gavril Vasile şi avocat în Baroul Buzău), dar şi faţă de Neculae Toader (judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele), precum şi în ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Ceteraş. Ulterior, s-au conexat mai multe dosare la această cauză, astfel că, în final, s-a ajuns la trimiterea în judecată de către procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a lui Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită, a fostului fostul prefect de Buzău din perioada 2009- 2012, Paul Beganu, pentru abuz în serviciu, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită, dar şi a fostului prefect Maria Buleandră, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, fiind acuzată că l-ar fi instigat pe consilierul juridic din Prefectura Buzău Ştefan Feraru să nu uzeze de paşii legali în respingerea cererii lui Ceteraş privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor peste 5.000 de hectare de pădure. În faţa instanţei au mai fost trimişi funcţionari ai Direcţiei Silvice Buzău, dar şi de la Primăria Gura Teghii.

Întreaga afacere a fost pusă la cale în cursul anului 2010,când Ceteraş, împreună cu Gheorghe Petre Vlad Poenaru, Eduard Gabriel Moiseanu şi avocatul Mihail Cosmin Vasile s-au înţeles să obţină, în condiţii de nelegalitate, reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 5.134,29 ha teren forestier – pădure care aparţinuse „Societăţii Anonime Ardeleana pentru Industrie Forestieră”, în numele nou înfiinţatei SC Forestiera Ardeleana SRL, administrată de inculpatul Poenaru Gheorghe Petre Vlad. Conform unei adrese din 2015 a RNP – Romsilva – Direcţia Silvică Buzău către DNA, valoarea terenului cu vegetaţie forestieră, la nivelul lunii iunie 2011, pentru care s-a emis titlul de proprietate pentru Gheorghe Ceteraş, era de 108.771.165,5 lei. Mai exact, este vorba despre 1.087.711.650.000 lei vechi (peste o mie de miliarde lei vechi).

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva s-a constituit parte civilă în cauză doar cu suma de 25 milioane euro, raportată atât la valoarea cu care a fost vândută această suprafaţă, dar şi la calitatea pădurii, precizând că o valoare mai exactă se poate stabili numai printr-o expertiză tehnică de specialitate. În schimb, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală Juridică a solicitat, în principal, restituirea bunului (terenul în suprafaţă de 5.132,29 ha) în natură şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, iar în subsidiar, obligarea inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente la repararea prejudiciului evaluat la suma de 89.787.721 lei (preţul la care s-a realizat transferul dreptului de proprietate între Ceteraş Gheorghe şi SRN SILVIROM NAWARO CMBH), precum şi acordarea despăgubirilor băneşti pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă, valoarea exactă, actualizată, a despăgubirilor urmând a fi precizată (dacă se impune) pe parcursul soluţionării litigiului.

În plus, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat obligarea inculpaţilor la plata sumelor reprezentând contravaloarea materialului lemnos exploatat de la momentul predării suprafeţelor de teren până la data reîntregirii proprietăţii publice şi contravaloarea lucrărilor necesare reîmpăduririi suprafeţelor exploatate de către deţinătorii de la momentul predării suprafeţelor de teren până la data reîntregirii proprietăţii publice. Instanţa a respins în parte solicitările Ministerului Finanţelor şi a obligat inculpaţii, în solidar, la plata a 21.740.241 euro în echivalent lei la cursul Băncii Naţionale a României la data executării, in favoarea acestei părţi civile şi a inculpaţilor Paul Beganu, Neculae Toader, Ştefan Feraru, Maria Buleandră, Liliana Panaete şi a părţii responsabile civilmente SC Forestiera Ardeleana SRL în soli dar la plata unei sume de 5.052.202 lei în favoarea acestei părţi civile. 11 dintre cei 12 inculpaţi au primit, de asemenea, sentinţe grele cu executare. Decizia Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă.

2 COMENTARII

  1. Văcarul ăla a avut informația. Cel mai trist e că alții pe lângă el s-au lăsat momiți. Sigurul aspect suspect este tergiversarea limpezirii apelor. Chiar n-are cine să mai facă o judecată dreaptă în țara asta?? Nu cred!!!Să fie frica, incompetența sau influiențele politice!?? N-am de unde să știu!!Până la urmă, „timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim!”” Of, ce mult avem de muncă!! Așa de mult că o să le dăm o prescriere…

  2. Trebuie să fi prostul proștilor să crezi că românașii noștrii s-au zbătut să intre în posesia pădurii fără să existe în prealabil comanda neamțului! Dacă cumpăr un autoturism rulat, îl înmatriculez, iar ulterior se constată că acesta a fost furat, justiția română mi-l confiscă deși eu am fost cumpărător de bună-credință. N-o să vedeți niciodată că justiția română să facă același lucru cu neamțul care a cumpărat cu „bună-credință” pădurile furate de niște șmecherași de la statul român! Explicația este simplă. Justiția română nu este interesată de soarta statului român.

Comments are closed.