CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” / DRUMURI ÎN MEMORIA TIMPULUI CU OMAGII SACRE

Sâmbătă, 10 ianuarie, Cenaclul literar-artistic „Alexandru Sihleanu” şi-a reînceput activitatea, cu un moment de divertisment, la cafeaua literară, susţinut de acelaşi Matincă Costea, „vesel şi ferice”, pe un text de Ion Măgârdiceanu, „Ziua şi noaptea”, completat cu „Omagiu marelui poet” (moment liric, creaţie personală, închinat Domnului Poeziei româneşti, Mihai Eminescu). S-a păstrat un moment de reculegere în memoria patronului spiritual al Cenaclului, Alexandru Sihleanu (6 ianuarie 1834 – 14 martie 1857). Momentul de divertisment a fost „dilatat” de intervenţiile dnei Safta Leaută, cu fabula „Vaca şi taurul” şi a dlui Dumitru Hangu care-i „ţine hangu” dnei Valeria Popa, cu fabula „Atac la fabulă”.  Momente „sancţionate” de cei prezenţi cu aplauze.

A urmat lectorul de serviciu, Matincă Costea, cu „Destine zbuciumate”, un roman în lucru, din care a prezentat câteva capitole. Matincă Costea, să-l ţină Dumnezeu sănătos, şi-a dat, astăzi, „examenul de maturitate”, dacă mă raportez la o mărturisire a lui, „eu încă mai copilăresc”. Romanul are ca tematică satul ialomiţean după a doua conflagraţie mondială, tratat din punct de vedere istoric şi geografic, cu tot ce înseamnă viaţă pe acele meleaguri descrise: tradiţii, clase sociale, personaje, întâmplări,  cu ieşiri şi reveniri în cadru, cu ocazia locurilor vizitate, descrise cu mult sentiment patriotic, cu poveşti, mai ales poveşti în care întâlnim şi un scurt moment de fantastic, care face bine economiei cărţii.  De la Zaharia Stancu la Mircea Eliade şi în final la William Shakespeare, cu a lui  Romeo şi Julieta, Matincă Costea, cu un limbaj accesibil, se dovedeşte un povestitor care poate capta atenţia potenţialului cititor, cu unele mici probleme de topică, dar deznodământul dramatic din final îl salvează pe autor. Un final la care nimeni nu se aştepta.   Poate fi considerat şi un dar făcut concetăţenilor săi, ca o datorie morală. Să avem răbdare financiară!

„Sunt sigur că va fi o carte citită. Eu voi fi primul cumpărător”. (Dumitru Hangu)

„Consider că am deschis prima şedinţă din 2015 într-o atmosferă deosebită. Din materialul prezentat de lectorul de astăzi, se desprinde o frescă a satului românesc. Locul desfăşurării acţiunii este detaliat, cu trimitere la Marin Preda şi Zaharia Stancu. Timpul desfăşurării este după al doilea război mondial. Autorul creează personaje. Consider că a ales o temă frumoasă, dragostea dintre cei doi tineri, Rodica şi Florin. Ne redă viaţa satului, obiceiuri, cu foarte multe amănunte. Punctul culminant se suprapune cu deznodământul, trimitere la Romeo şi Julieta. Unul dintre pasajele lucrării are un iz de fantastic, cu trimitere „La ţigănci”, a lui Mircea Eliade”. (Aneta Pioară)

„Pentru aceste realizări îl felicit pe dl Matincă. E lăudabil. Să-şi realizeze proiectul”. (Valeria Popa)

„Eram copil, am trăit tot ce a scris. Lucrarea dlui Matincă zugrăveşte atmosfera satului din perioada de după război. Nimeni nu se văita, toţi munceau. Trebuie să fac o mărturisire. Aici este o atmosferă plăcută. Când vin la Cenaclu mă simt un om împlinit”. (Safta Leaută)

„În primul rând, am învăţat o expresie: „luna lui traistă-n băţ”, martie. Această poveste este adevărată. Nu este ficţiune totală. Dl Matincă are un stil propriu, gazetăresc. După umila mea părere, dl Matincă are o matrice stilistică proprie. Aşteptăm cartea”. (Genovel-Florentin Frăţilă)

„Mă bucur că am început anul aşa frumos, cu o scriere frumoasă şi cu oameni frumoşi. Mă uimeşte dl Matincă. Sunt date personale. A fost implicat fizic. Frumos! Este un moment, cred eu, de plictiseală, cu multe descrieri documentare. Să continuie romanul, dar trebuie să-i dau nişte idei în particular. Sunt nişte expresii care trebuie înlocuite. Nu mă aşteptam să iasă aşa ceva. Comparativ cu Occidentul, noi publicăm pentru plăcerea noastră”. (Dan Mihail Zanfirescu)

„Şedinţa Cenaclului nostru a început frumos, cu un elogiu adus marelui poet M. Eminescu. Tot Matincă Costea a recitat câteva versuri din creaţia poetului. A urmat momentul de reculegere, un omagiu adus celui care a fost „liră de argint Sihleanu”. S-a continuat cu fabule, contribuţia dlui Dumitru Hangu şi dnei Safta Leaută şi cu lectorul de serviciu. „Destine zbuciumate” este un roman autobiografic. Autorul, Matincă Costea, aduce în faţa cititorilor locul satului natal, scoate în evidenţă, istoric, locuri pe care le-a colindat. Are şi ficţiune, cu locurile descrise, cu dragostea dintre Rodica şi Florin. Ca moduri de expunere foloseşte descrierea, naraţiunea, enumeraţia, epitete foarte multe, limbajul este accesibil. Din loc în loc naraţiunea este presărată cu zicători, obiceiuri. Autorul aduce în faţa cititorului autenticul care stabileţte timpul şi locul. Aş asemăna  scrierea de faţă cu „Amintirile...” lui Creangă. Este o parcurgere a unei perioade din viaţa personală. Nu mă aşteptam la aşa sfârşit”. (Floarea Stănescu)

„Am fost surprins de noul stil al dlui Matincă. Îl suspectam numai. Acum ne-a dovedit. Am remarcat că dl Matincă a inserat în lucrarea d-lui locuri, personaje, întâmplări pe care le-a trăit, locuri pe care le-a văzut. Intriga acestei cărţi se referă la diferenţe dintre clasele sociale. Iubirea dintre cei doi protagonişti nu a ţinut cont de tradiţie. Finalul este cam greu de digerat. Pe ansamblu, autorul reuşeşte să ne ducă cu gândul în acele vremuri”. (Viorel Dodan)

„Anul Cenaclului a început cu Eminescu, cu Sihleanu, patronul spiritual al Cenaclului, cu fabula dnei Safta Leaută, cu fabula dlui Dumitru Hangu, a început frumos. O poveste de dragoste începe cu o poveste de dragoste. Sunt două romane într-unul. În general o poveste interesantă, rar întâlnită în ziua de azi”. (Nicolae Constantineascu)

„Debutăm cu o urătură: La mulţi ani Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”. Aducem un omagiu celui care a fost poetul Alexandru Sihleanu şi este patronul spiritual al Cenaclului care îi poartă numele. Dl Matincă a fost personajul principal al atelierului de creaţie literară, dovedind talent actoricesc prin trecerea de la bucurie, exprimată în monologul din prima parte, la dramatismul specific finalului din construcţia literară „Destine zbuciumate”. Dl Matincă este comparat cu un copac, cu roadele ajunse la deplină maturitate. Este o construcţie literară cu rădăcinile bine înfipte în trecut, îmbinând memorialistica, autobiografia, istoria, cu tradiţiile satului ialomiţean. Cred că această lucrare se adresează tineretului, deoarece autorul reliefează talent de povestitor şi analist al societăţii rurale. Trebuie să recunosc şi să admir energia pe care a depus-o, energia unui călător în trecutul plin de dramatism, şi îl consider un  restaurator al trecutului. Ceea ce lipseşte este dialogul care ar face poveştile mai atractive şi mai pline de viaţă. Doresc să-i mulţumesc pentru stilul cu care a venit astăzi în atelierul de creaţie literară. Să ne mai delecteze cu energia creatoare cu care săptămânal ne tratează. Trebuie să remarc duetul „fabulos” între Dumitru Hangu şi Valeria Popa”. (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

„Stimaţi colegi, dnelor şi dlor am venit la deschiderea de an cu urarea : Să vă aducă Dumnezeu bucurii şi împliniri în noul an. Îl felicit pe dl Matincă pentru versurile prezentate. Mă aşteptam de la Matincă să apară o carte de amintiri, anii copilăriei, contactele culturale. Îl felicit încă o dată”.  (George Anghel)

Vineri, 16 ianuarie, ora 17:00, la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” va avea loc lansarea volumului „Scrisorile” de Mihai Eminescu, ediţia a II-a adăugită, cuvânt înainte, note de Dumitru Ioan Dincă şi Constantin Marafet. Invitaţii Dan Mircea Cipariu, Dumitru Ioan Dincă, Valentina Becart scriitori şi Ioana Crăciunescu actriţă vor susţine recitaluri din creaţia Domnului Poeziei româneşti. În final un moment folk: Dan Manciulea şi chitara lui.

Sâmbătă, 17 ianuarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Aneta Pioară, cu proză.

 

Vasile GHINEA

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU/DE LA BRÂNDUŞE… LA CRIMĂ

  Sâmbătă, 13 decembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost închinată celor două concursuri adresate elevilor şcolilor generale, Concursul „Desene de Crăciun” şi Concursul „Poveste de Crăciun”, şi lansării de carte. Pentru câteva ore, Clubul „Femina 2” a devenit neîncăpător: elevi, părinţi, membrii Cenaclului „Alexandru Sihleanu, oameni de cultură, iubitori de frumos. La Concursul„Desene de Crăciun”, juriul format din: Mihai Vieru preşedinte, Laurenţiu Selegian, Dan Mihail Zanfirescu, Costică Drîstaru şi Vasile Ghinea au hotărât următoarele premii: - la secţiunea I-IV – Premiul I – Arion Castro Alina Cristina, Şc. nr. 5, cl. a II-a , Premiul II – Popa Valentin, Şc. nr. 6, cl. a IV-a, Premiul III – Niţă Nicola, Şc. 1, cl. a II-a, Menţiune  - Gălăţeanu Elena, Şc. nr.1, cl. a III-a, Torcaru Daria, Şc. nr. 1, cl. a II-a, Deliescu Lavinia, Şc. nr. 5, cl. a III-a, Brînduşă Daria, Şc. nr. 6, cl. I, Bucur Beatrice Adela, Şc. nr. 5, cl. a II-a, Sava Daria Maria, Şc. nr. 5, cl. a III-a, Iurea Diana, Şc. nr. 1, cl. I, Anghel Lorena, Şc. nr. 1, cl. I, Pîrvu Radiana, Şc. nr. 1,cl. I. – la secţiunea V – VIII – Premiul I – Buturugă Lucia Emilia, Şc. nr. 5, cl. a VII-a, - Premiul II – Căliment Mihaela, Şc. nr. 5, cl. a VI-a, - Premiul III – Vişan Elena, Şc. nr. 5, cl. a VII-a, - Menţiune – Crăciun Diana, Şc. nr. 5, cl.  a VII-a, Iordache Lavinia Petronela, Şc. nr. 5, cl. a VIII-a, Stoica Anca, Şc. nr. 5, cl. a VI-a, Marafet Raluca, Şc. nr. 5, cl. a VI-a, Colniceanu Camelia, Şc. nr. 5, cl. a VIII-a.      

La Concursul„Poveste de Crăciun”, juriul format din: Costică Drîstaru preşedinte, Dan   Mihail Zanfirescu, Laurenţiu Selegian, Vasile Ghinea au hotărât următoarele premii: - la secţiunea I-IV – Premiul I – Bezea Alessia Georgiana, Şc. nr. 5, cl. a II-a, Premiul II – Guriţă Raluca, Şc. nr. 6, cl. a III-a, Premiul III – Borcea Aura, Şc. nr. 6, cl. a IV-a, Menţiune – Arion Castro alina Cristina, Şc. nr. 5, cl. a II-a, Oprea Teodora Adriana, Şc. nr. 5, cl. a II-a, Done Rareş, Şc. nr. 6, cl. a IV-a, Isofache Leonardo, Şc. nr. 5, cl. a III-a, Dobre David, Şc. nr. 6, cl. a III-a, Ghiuru Dara, Şc. nr. 5, cl. a III-a, Nechifor Mihaela, Şc. nr. 6, cl. a III-a. – la secţiunea V-VIII – Premiul I – Stanciu Elena Cristina, Şc. nr. 1, cl. a VI-a, Premiul II – Iosef Măriuca, Şc. nr. 5, cl. A VI-a, Premiul III – Solomon Andra Elena, Şc. nr. 5, cl. a VI-a, Menţiune – Boar Sabina Marina, Şc. nr. 1, cl. a VII-a, Bratosin Ioan Alexandru, Şc. nr. 1, cl. a V-a, Potîrniche Diana, Şc. nr. 1, cl. a VIII-a, Chirilă Evelina Georgiana, Şc. nr. 5, cl. a VI-a, Pepeneaţă Marina, Şc. Coţatcu, cl. a V-a, Tănase Violeta, Şc. nr. 1, cl. a V-a, Preda Ciprian Florin, Şc. Coţatcu, cl. a V-a. Premiile au constat în bani şi au fost acordate de Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”. De menţionat. Un număr de douăzeci de menţiuni au fost sponsorizate de membrii juriului.        

Regizorul evenimentului lansare carte a fost scriitorul şi editorul Constantin Marafet: „Vă sărut pe suflet. Mă simt bine alături de dvs., alături de prieteni: Ionel Marin, poet şi redactor şef la Revista „Bogdania” (trimestrial de creaţie şi cultură fondat de Asociaţia Cultural-Umanitară Bogdania din Focşani, în februarie 2013), prozatorul Dumitru Dănăilă, poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul Dumitru Istrate Ruşeţeanu care ieri, la Buzău, a lansat două cărţi: „Dumnezeu e fragil ca o magnolie” (eseuri) şi „Ghemul de lumină” (teatru), prof. Marian Găloiu de la Dumitreşti, prof. şi criticul literar Mioara Bahna, prof. dr. Camelia Manuela Sava, Viorel Dodan, Dan Mihail Zanfirescu, Matincă Costea, Nicolae şi Mihai Constantinescu, Mihai Vieru, Costică Drîstaru, (un căutător prin arhive), dna Alexandra Popescu şi doamnele de la Clubul „Femina”, dna Floarea Stănescu (văduva scriitorului Grigore Radu Stănescu), prof Tache Alexandru şi mulţi alţii.” Aneta Pioară apare astăzi în dublă ipostază, poet şi dramaturg, fiindcă lansează două cărţi: „Brânduşe în amurg” (poezie) şi „Crima de la Întorsura Buzăului” (teatru). Astăzi fiind ziua de 13 decembrie, ziua când în 1983, Nichita Stănescu s-a stins din viaţă, Constantin Marafet a povestit un ultim moment din viaţa celui care a fost Nichita Stănescu, nunta de la Drobeta Turnu Severin, ca naş şi ultimul drum la Spitalul Floreasca şi a continuat: „Aneta Pioară cântă cu dragoste şi duioşie satul natal. Cei care s-au născut la ţară se regăsesc, mă regăsesc, în această poezie. O ocupă şi înstrăinarea, durerea de ţară” şi a recitat din lirica autoarei. A invitat la discuţii: Mihai Constantinescu, care semnează postfaţa: „Cărţile dnei Pioară, dna plaiului râmnicean, sunt un dar făcut nouă de Crăciun. Dna s-a dovedit o virtuoasă a meşteşugului cuvântului. Remarc varietatea temelor prelucrate de autoare: copilăria, reconstituirea universului rural, glasul rapsodului. Dincolo de apa Râmnicului Sărat începe o lume minunată. Cultivă mai multe specii literare: sonetul, rondelul. Poezia emană dragostea, dorinţa de a trăi, dragostea de pământul nostru strămoşesc. Poezia este un orizont de cuvinte. Se simte în versul D-sale legătura indestructibilă dintre om şi natură. O apreciez pentru dârzenie şi perseverenţă. „Limba mea română” (poezia pe care a recitat-o) este o confesiune de credinţă. Dna a reuşit să-şi descopere un drum propriu, un drum frumos. Este un suflet sensibil, gingaş”, Alina David, de la Liceul Dumitreşti: „Vă mulţumesc că suntem împreună şi ne simţim bine”, şi a cântat două balade. A continuat Constantin Marafet: „Trecem la următoarea carte. Dna este foarte prolifică, de la poezie, la teatru, de la teatru, la roman. Piesa „În campanie hai la vot” a fost interpretată, ad-hoc, de câţi va invitaţi. Dumitru Istrate Ruşeţeanu, cel care prefaţează cartea, explică: „Aneta Pioară nu scrie un teatru sofisticat, cu istorioare lăbărţate sau multe accente bufe; personajele nu au alura unor marionete uriaşe, a unor păpuşi luate din rafturi, ci fac parte din categorii psihologice diferite, cu o existenţă aparent normală, în care acestea îşi ştiu rostul şi locul până când mărul discordiei, pruncul adulterin din pântecul Elenei, care reprezintă şi spiritul iubirii, apare”. A intervenit Constantin Marafet: „Buzăul are dramaturgi: Ion Băieşu, Victor Frunză, Grigore Radu Stănescu, Constantin Brăescu, Dumitru Istrate Ruşeţeanu, şi acum Aneta Pioară. Intenţionez ca vinerea viitoare, 19 decembrie, la ora 15:00, aici, la Centrul Cultural, să facem o dublă lansare de carte, „Tobele mute”, „Privegherile vulturului orb” de Emilian Marcu şi „Sensuri” de Mioara Bahna”. Matincă Costea, a fost invitat să realizeze un moment de divertisment şi a interpretat monologul „Sunt un om nenorocos”, creaţie proprie, pentru care a avut surpriza să fie sancţionat şi acum cu aplauze. Au mai luat cuvântul: „Floarea Stănescu”: „Îmi permit să vorbesc şi de autoarea de astăzi. A apărut pe scena scriitoricească destul de târziu, în plină maturitate. A atacat genurile liric, epic, dramatic. Liric cu rondel, sonet, epic cu romanul, nuvela, dramatic, cultivând comedia, drama, tragicomedia. Sunt impresionante versurile în care apar satul, copilăria, casa părintească. Are aplecare spre istoria locurilor din care provine. Nu este la prima carte de teatru Prima este „Blestemul fericirii”, în care mobilul este averea. Face trimitere la Victoria Lipan, motivul bătrânei care îşi caută fiul pierdut. Piesa critică aspecte reale ale societăţii noastre. Locul acţiunii este aproape de noi, timpul se deduce din lectură. Dacă îi va depăşi pe predecesori, timpul ne va da sau nu dreptate”, Ionel Marin: „Piesă de teatru de calitate. Respect pentru limba română. România are viitor. Poeziile sunt calde, aduc nu numai o stare de mulţumire, de îmbărbătare. Festivalul „Titel Constantinescu” merită tot respectul. Dna Pioară ne-a oferit două cărţi minunate. Felicitări! Felicitări dle Marafet pentru munca de editor”, Tache Alexandru: „Mă bucur că am reuşit să vin astăzi la o sărbătoare de cultură, de creaţie, care ne-a legat şi mai mult. Tot ce a scris întăreşte ce a spus Blaga „veşnicia s-a născut la sat”. Nasc şi pe plaiurile văii Râmnicului oameni talentaţi. Ce trebuie unui creator, decât talent, sensibilitate, putere de muncă la ceea ce simte. Dna a dovedit acest lucru cu prisosinţă. Eliade Rădulescu amintea: „scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!”. Ne-a adus aminte de alte versuri ale lui Vasile Alecsandri: „E unul care cântă mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine…” Pe Matincă Costea l-am cunoscut cu ani în urmă, recitând poezie cu aceeaşi memorie prodigioasă. Dna Pioară merită toată lauda pentru munca D-sale. Să întâmpinăm sărbătorile cu aceeaşi bunătate şi blândeţe. Îi mulţumim că ne-a adunat astăzi, aici”, Camelia Manuela Sava: „Ne leagă câteva lucruri frumoase de la Clubul „Femina”. Dincolo de autohtonism, de tradiţionalism, am remarcat sinceritatea scrierii. A devenit în ultimii ani o voce în spaţiul de la curbura Carpaţilor”, Dan Mihail Zanfirescu: „Dna Pioară ziua stă de vorbă cu noi, noaptea cu Euterpe. Putem face o asociere între Agatha Christie şi Aneta Pioară, cu crima. Felicitări!”, Dumitru Dănăilă: „Două cuvinte. Am observat o mulţime de talente la Râmnicu Sărat unde vin cu plăcere. Am văzut talente, care au primit nişte premii, care semnau pentru prima dată. Dna Pioară merită premiu pentru activitatea sa. Eu am început să scriu când am ieşit la pensie şi am ajuns la al şaptelea roman. Romanul Dalida este un scris cu nerv. Poezia este scrisă cu sensibilitate. Despre teatru  a vorbit frumos Dumitru Istrate Ruşeţeanu. Limba română are astăzi ochi negri”, Nicolae Constantinescu a recitat o creaţie de moment: „Ascultând cu nostalgie/ teatrul ăsta plin de haz, / Văd aici o tragedie, / Cu partidul cel aflat,/ Un partid handicapat, / Doar un lucru a rămas,/ Să facem haz de necaz”, Fifere Dobriţa de la Jitia a cântat balade, Alina David a cântat cu Aneta Pioară colinde. În final Aneta Pioară a declarat: „Mulţumesc tuturor că aţi fost la această manifestare. Cred că m-am născut cu teatrul în suflet. Am jucat teatru de la grădiniţă şi ori de câte ori am avut ocazia. Poezia este ca o floare gingaşă şi m-am gândit la brânduşe. Vă mulţumesc din suflet”. Totul s-a încheiat cu autografe.

Sâmbătă, 20 decembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” va fi Georgiana Panait.

Vasile GHINEA            

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” / UCENICUL VRĂJITOR ŞI MAGUL FRUNZELOR

Sâmbătă, 29 noiembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” / COPILUL DIN NOI, MOARE ODATĂ CU NOI

Sâmbătă, 15 noiembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat,

Câteva repere istorice / Schitul Poiana Mărului

Foarte puțini buzoieni mai știu că, în trecut, Buzăul se-învecina, în partea muntoasă, cu Moldova, deasupra

Istorii uitate, istorii recuperate/Ion C. Brătianu și complotul de la ,,Hypodrom“...

În galeria pașoptistă, figura lui I. C. Brătianu se distinge din toate punctele de vedere. Fire extrem de activă, cu o statură mignonă – de aici porecla de Firfirică (cea mai măruntă monedă) primită în timpul revoluției de la 1848 –, omul politic s-a născut la Pitești, în 2 iunie 1821, într-o familie de boiernași. În urma sfaturilor baronului Du Bois, venit la noi într-o misiune de recunoaștere, majoritatea odraslelor boierești vor lua drumul la studii spre Paris, ceea ce s-a întâmplat și cu Brătianu, în 1841. Aici, împreună cu fratele său mai mare, Dumitru, va fi inițiat în masonerie la 1846 în loja “Athenne des Etrangers”, după care vor trece la loja “Trandafirul liniștei desăvâ­rșite”, unde, la 14 iulie 1847, Ion devine Maestru. În anul revoluției, era membru în loja “Frăția”. A avut parte la Paris de profesori celebri, majoritatea de orientare republicană. Revoluția de aici îl va găsi pe baricadele ei.

 

În urma înăbușirii ­re­voluției pașoptiste de la noi, va lua calea exilului, la fel ca toți ceilalți revoluționari. De aici listele din punctele de cordonași (grăniceri) – între care și acela de la Gura Teghii - prin care li se interzicea, de către autoritățile proruse, întoarcerea în țară.

Sub ochiul poliției napoleoniene

La Paris, în 1851, va locui în Rue St. Dominique. Se va vedea implicat în viața politică agitată de partea republicanilor. Odată cu proclamarea imperiului, în decembrie 1852, poliția lui Napoleon al III-lea va crește nivelul de ­suprave­ghere a elementelor active republicane. De aici scandalul preconizatului atentat de la Hypodrom, din iunie 1853, în care se va vedea implicat și Brătianu. La percheziția ce i

s-a făcut la domiciliul său, la ora 5 dimineața, vor fi găsite pachete de manifeste republicane cu caracter antinapoleonian. De fapt, el avea în locuință o tipografie, prin care reușise să imprime manifestele comitetului revoluționar din 20 mai și 5 iunie 1853.

În urma anchetei, se va reține numai acest aspect, de unde neimplicarea sa în procesul din septembrie. Perioada următoare nu a însemnat că a fost lăsat în libertate, de unde internările la S-te Pélagie. Viault, judecătorul de instrucție, se va dovedi a fi insistent în anchetarea valahului consi­derat ca “extrem de periculos”. Referitor la acest aspect, s-a încercat să se ajungă și la demersuri din partea lordului Stuart Dudley (1803-1854), căsătorit cu prințesa Christina Bonaparte, deci văr prin alianță cu Napoleon III, dar pentru Brătianu va interveni prințul Jérôme Napoleon (1805-1870).

Procurorul imperial Rouland nu-l va inculpa pe român la 13 noiembrie 1853, arătând că acesta numai păstrase manifestele în locuința sa, dar că alături de alții trebuia să apară în fața Tribunalului Corecțional pentru afiliere la o societate secretă.

Procesul din ianuarie 1854 și urmările sale

Va interveni și internarea la dr. Emil (Antoine) Blanche (1820-1893), iar sanatoriul de la Passy se va dovedi locul unde cei doi vor lega o strânsă prietenie, până la trecerea în veșnicie. De la Passy, Brătianu putea pleca însoțit de un gardian, plătit de el, la ședințele de la tribunal sau la Biblioteca Națională, unde obținuse dreptul de a studia, ceea ce dovedește intervențiile ce se făcuseră pentru el, mai mult ca probabil din partea Marelui Orient.

Detenția temporară se va transforma, în urma celui

de-al doilea proces, într-una definitivă, pentru o condamnare de trei ani, prin sentința din 16 ianuarie 1854, deși a fost apărat de Joules Favre (1809-1880), șef republican. Va executa numai doi ani, la început în închisoarea Mazas, dar va reveni la Sanatoriul din Passy. Procurorul general Roulant sublinia că implicarea în complot a Brătianului nu se datorase urii față de guvernul francez, ci ideilor de a-și vedea țara eliberată de turci și, mai ales, de ruși.

De pe acum încep să se remarce demersurile Brătianului pentru cauza unirii principatelor pe lângă împărat, de unde “Memoriul” ce i l-a înaintat acestuia. Gestul, departe de a fi ignorat, a fost luat în seamă, deoarece venea în întâmpinarea politicii imperiale franceze de creare, la Gurile Dunării, a unui stat-tampon între marile imperii ale epocii. Eliberarea se va produce la 16 iulie 1856. Ce se poate reține este faptul că în activitatea politică, mai ales în cea externă, Brătianu va avea dificultăți, dar și că, la rându-i, va fi ținta unor atentate, într-unul dintre acestea fiind implicați cei de al Rm. Sărat, în calitate de comanditari și executanți. Dar acesta este altă istorie.

 

Arhivele Buzău, instituția care adăpostește 6 km de documente

Mâine, se împlinesc 183 de ani de la înființarea Arhivelor Statului în țara Românească, instituție care adăpostește un adevărat tezaur compus din documente

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” / EU, TU, NOI, UN POEM PE O...

Sâmbătă, 18 octombrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat, la cafeaua literară, cu un scurt moment de divertisment susţinut de Matincă Costea pe un text de I. Avian, „Cantina” şi „Cureaua” de Fred Firea, „criticate” de cei prezenţi cu aplauze.

          A continuat lectorul de serviciu, Vasile Ghinea, cu poezie şi critică literară. Grupajul  de poezii, şi o cronică de întâmpinare „Sunt doar umbra unui drum la nehotărât hotar”, dovedesc că Vasile Ghinea reprezintă cu cinste spaţiul cultural de la curbura Carpaţilor. Cu o poezie modernă, de imagini, Vasile Ghinea este un romantic ancorat în realitate şi un spirit de observaţie, şi analiză îi permit să facă o introspecţie în  poezia lui Constantin Marafet din volumele: „Rădăcină înstelată”, 2009, Ed. „Mesagerul”, Chişinău, şi „Popas între nori”, 2010, Editura pentru Literatură şi Artă, Chişinău. A fost un moment în care nu numai talentul, dar şi cultura generală şi-au dat concursul în realizarea unei atmosfere deosebite, într-un adevărat templu al culturii, cum este Centrul Cultural din Râmnicu Sărat.

„Am audiat azi un ciclu de poezii în stil modern, specifice autorului Vasile Ghinea. Poezii încărcate de metafore, care  pot fi audiate şi citite cu interes şi plăcere, ce se pretează foarte bine pentru un montaj literar cu muzică, ceea ce s-a realizat o dată. La capitolul critică literară, autorul excelează şi orice cuvânt ar fi de prisos. Nu întâmplător cartea sa „Constelaţia tăcerii/ sub semnul trandafirului” a fost premiată la Festivalul de Creaţie Literară „Titel Constantinescu”. (Matincă Costea)

„Maestrul Matincă Costea, de fiecare dată, vine cu monologuri care corespund vremurilor pe care le trăim. Are o memorie bună şi un suflet mare. Poeziile dlui Ghinea îmi plac, sunt în stil modern, dovedesc nu numai talent, dar şi cultură. Critica literară prezentată poate fi publicată la orice revistă din ţară şi ne mândrim că avem în persoana dlui Vasile Ghinea un critic de o factură aparte”. (George Anghel)

„Astăzi am ascultat o plăcută „constelaţie” prezentată de dl Vasile Ghinea. <Plecat-am zece din Vaslui/ Şi cu sergentul nouă/ Şi nu era rău nimănui / Cu rime dacă plouă>. <Zodiacul cârlanului> Noaptea peste noi urmează,/ Gânduri negre la mireni,/ Iar cârlanul cu gălbează,/ Berbecuţi de Cotroceni”. (Dumitru Hangu)

„Matincă la a sa interpretare/ Nu mai pot să rămân trist./ Auzindu-l cum recită / rămân tot ca la dentist. Apreciez în mod deosebit lirica dlui Vasile Ghinea care se află pe un drum bun, original. Se cunoaşte că a muncit mult, se vede că este foarte citit, se vede din cronica pe care o realizează dlui Marafet. Imagini surprinzătoare aduc aminte de marii noştri poeţi. Metamorfozează cuvintele în limbaj artistic. Merită aprecierile tuturor. Consider că este un meşter al cuvântului.  Le struneşte, le dirijează şi obţine rezultatul scontat, într-un stil, l-aş numi eu, convenţional. Este totuşi ancorat în realitate: <mâncăm şi ne mâncăm>. Mă gândesc la imaginea ,<insula nimănui>, a spus-o într-o formă elegantă. Surprinzătoare şi poezia dlui Marafet, surprinde prin noutatea expresiei. Seamănă mult cu Sorescu, dar şi cu I. Barbu, are şi ceva din Bacovia. Dl Marafet a reuşit prin lirica sa să ne scoată din acest univers banal în care trăim. Eu cred în optimismul lui Constantin Marafet. Dl Vasile Ghinea are un talent de critic, de eseist, poate constitui o formă de echilibru între poet şi critic. Apreciez pe ambii poeţi. Dl Vasile Ghinea a reuşit să mă emoţioneze. Cred că atât Ghinea cât şi Marafet sunt în faza maturităţii artistice. Vasile Ghinea are drumul lui, un drum pe care l-a găsit, are o bună orientare în teren, stăpâneşte bine „Pegasul”. (Mihai Constantinescu)

„Umorul dlui Matincă este vechi şi totuşi nou. Poeziile sunt moderne şi memorabile. A spus destul dl Constantinescu. La dl Ghinea este talent şi muncă în acelaşi timp. (Stela Miloş)

„Dl Vasile Ghinea este un autor de critică literară, de poezii cu o vibraţie de romanţă. Nu este întâmplător faptul că a fost premiat la Festivalul <Titel Constantinescu>. Există o diferenţă între dl Marafet care, pot spune, trăieşte „printre nori”, iar dl Ghinea trăieşte în „lutul unui pumn de vise”, de unde şi diferenţa dintre cer şi pământ, ceea ce realizează echilibru. Asta a realizat, astăzi, dl Vasile Ghinea, echilibru între cer şi pământ, între poezie şi critică. (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

„Aduc mulţumiri dlui Matincă, pentru că prestaţia d-lui ne dă optimism. Este nevoie de umor în această societate deprimată. Cunosc opera dlui Ghinea. Ne bucurăm de poezia d-lui, de acumulările sale, o simbolistică care impresionează. Actul creator este şi o eliberare. Să facă să vibreze şi inimile altora. Pledez pentru valorificarea cuvântului scris. Ne oferă frumos, într-o lume ternă. Recunosc capacitatea dlui Ghinea despre creaţiile altora. Generaţia aceasta parcă este bacoviană. Este o vibraţie în opera dlui Ghinea. Va rămâne un nume în cultura râmniceană. (Ecaterina Chifu)

 „Dl Matincă este o permanentă surprindere a noastră. Găseşte cupletul potrivit şi are o interpretare frumoasă, cu o memorie vie. Despre partea a doua, poezia dlui Ghinea şi critica poeziei dlui Marafet… Sigur, ca toate lucrurile şi poezia evoluează. Filonul de originalitate, poezia este un distilat al sufletului, o sublimare a sentimentelor. Fiecare dintre noi înţelege în mod particular. Este marele merit al poeziei. Despre dl Ghinea şi poezia sa se înscrie în rândul pleiadei de scriitori moderni care reuşeşte să scoată la lumină din cuvinte sensuri noi, pe care credeam că le-am epuizat şi care este caracteristică poeziei moderne. Imagini, se pot distinge imagini surprinzătoare, sensuri nebănuite. Este continuă înnoire a cestor sensuri. Nu sunt două sensuri asemănătoare. Sper că voi ajunge să înţeleg cu adevărat poezia modernă şi dl Ghinea să ne surprindă mereu. Critica poeziei dlui Marafet o practică la modul frumos, deosebit, o pune în valoare. Dl Marafet este reprezentant al poeziei autohtone şi alţii din alte zone ale ţării nu l-ar înţelege în mod obiectiv. Sunt cuvinte noi, cu sensuri pe care nu le cunoşteam. Mulţumesc dlui Ghinea. (Viorel Dodan)

„Dl Matincă ne îndulceşte pentru câteva clipe viaţa şi îi mulţumesc. Ne bucurăm pentru poezia modernă plină de sensuri a dlui Ghinea şi de faptul că scrisul lui a fost apreciat. Şi mă mai bucur că menţine viu sufletul Cenaclului <Alexandru Sihleanu>. (Costică Drîstaru)

Sâmbătă, 25 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu”, va fi George Anghel.

       

Vasilică SCARLAT

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” OMUL DEVINE MATUR CÂND REALIZEAZĂ CĂ MATURITATEA NU...

                     Sâmbătă, 11 octombrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, a debutat, ca o tradiţie, la cafeaua literară, cu un medalion satirico-umoristic susţinut de Matincă Costea, pe un text de Mircea Crişan, „La un telefon public”, un text de Bogdan Căuş, „Nu te băga”, „Bătăuşii”, de Sandu Anastasescu şi un text propriu, „Drumul fu... până la gară”, „sancţionat” de cei prezenţi cu aplauze.

          A urmat lectorul de serviciu, Ioana Iacob, elevă, cl. a X-a, C.N. „Alexandru Vlahuţă”. Aflată la prima lectură în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, Ioana Iacob,  a dovedit că are o zestre, talent literar. Ţinând cont de vârstă, face o impresie bună. Cu o proză scurtă „Visul unei speranţe” şi trei micro eseuri dovedeşte disponibilităţi pentru introspecţie, analiză psihologică. Creează atmosferă, reuşeşte să transmită sentimente. Un  debut onorant. Multă lectură şi o aşteptăm la şedinţele săptămânale.  

          „Ca „pionieră” în Cenaclul „Alexandru Sihleanu”, autoarea a constituit pentru mine o adevărată surpriză. Lectură plăcută, interesantă, încărcată cu imagini şi cugetări, ceea ce conferă lucrării o notă bună. Îi urez succes pe calea scrisului şi o aşteptăm la şedinţele săptămânale”. (Matincă Costea)

          „Totdeauna mă impresionează creativitatea tinerilor. Prima proză a arătat trecerea unui prag de vârstă adolescentină. Maturitatea înseamnă şi înţelepciune, şi viziune asupra vieţii. Povestea este însoţită de tristeţe, emoţie şi nostalgie. Mi-a plăcut „Visul unei speranţe”. S-a făcut o regresie în timp, se pătrunde în spaţiul unei fiinţe şi ea este visul unei speranţe. Sper să devină scriitoare. (Ecaterina Chifu)

          „Îmi place felul cum gândeşte, matur. Fără experienţă de viaţă şi fără trăire nu te poţi maturiza. „Muzica de Crăciun” ne aduce în prim plan amintiri prin care toţi trecem. Crăciunul îl simte toată lumea indiferent că este sărac sau bogat. În „Amintiri”, frumoase amintiri, denotă începutul maturităţii. Începe să cunoască conotaţia sărbătorilor. Îmi place imaginea „dansând în ploaie”. Sunt multe amintiri care rămân cu parfumul lor pentru toată viaţa. Mi-a plăcut o imagine: „O fotografie veche, atârna dureros pe peretele din stânga”. Faptul că nu cunoştea viaţa bunicii este un fapt dureros. Dra are mult talent şi ar fi păcat să nu devină scriitoare. Felicitări! (Valeria Popa)

          „Ceea ce ne-a prezentat azi este plăcut, frumos. Să scrie şi să citească mai mult şi să vină constant la şedinţele Cenaclului „Alexandru Sihleanu”.  (Dumitru Hangu)

          „Există şi o artă a cititului ca şi arta scrisului care poate da valoare unui poet, unui scriitor, aşa cum un interpret poate da valoare sau distincţie unui text. M-a impresionat muzica şi legătura inspirată dintre André Rieu şi Vasile Ghinea. Vasile Ghinea este un navigator singuratic pe un iaht cu pânze, pierdut pe oceanul cu pânze. De vină este spiritul lui Alexandru Sihleanu care intervine în fiecare sâmbătă şi ne inspiră. Matincă Costea este medalionul însufleţit al Cenaclului care la rândul său însufleţeşte atnosfera. Mesajul dlui Matincă este de actualitate. Mergem la partea cu lectorul de serviciu. Are de la mine un zece plus pentru preocupările literare. O consider o restauratoare de amintiri. Are spirit de aventură, caută adrenalina în limite normale, are înclinaţie spre arheologie. A lecturat într-un stil caracteristic, stilul tumultuos, vulcanic, fără să respire, în viteză. Atenţie la radarul literar-artistic! Amintirile sunt tulburătoare, parfumate. Este o creatoare care are o scriere muzicală. Consider că gheaţa s-a spart şi poate să navigheze în oceanul pur al literaturii. Sigura recomandare: să continuie cercetările în casa bunicii şi să facă, şi o incursiune în podul casei. Este literatură”.  (Adrian Câmpeanu, preş. Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)

          „Şedinţa de astăzi a început delectându-ne cu poeziile dlui Vasile Ghinea pe un fond muzical. Asemenea momente sunt bine venite pentru atmosferă. Următorul punct pe ordinea de zi a fost momentul dlui Matincă Costea care ne delectează, ne bine dispune cu umorul d-lui la fiecare şedinţă. Lectorul de serviciu, dra Ioana Iacob, mi-a atras atenţia, cel mai mult, la „Visul unei speranţe”, care chiar a reuşit să mă transpună în aceea lume a personajului. Îmi permit să-i dau un sfat: să continuie cu acest gen de proză pentru care are talent. O felicit şi o aştept la o nouă lectură”. (Nicolae Constantinescu)

          Sâmbătă, 18 octombrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Valeriu Perianu, din  Brăila.

Vasile GHINEA   

CENACLUL „ALEXANDRU SIHLEANU” / CUVINTELE SUNT LACRIMILE SUFLETULUI, LACRIMILE SUNT VIAŢĂ,...

Sâmbătă, 20 septembrie, şedinţa Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a fost închinată lansării

error: Content is protected !!