Cine ar fi crezut că o simplă vizită prin Târgul Drăgaica îţi poate scoate în cale ceva deosebit, despre care aveai să afli, în scurt timp, că ceea ce la prima vedere pare a fi un lucru simplu, banal chiar, este, de fapt, mult mai complex? Aş putea spune că de aşa ceva am avut parte recent, când am trecut prin Târgul Drăgaica în căutarea meşterilor populari, sau mai bine zis a ceva autentic, care, în general, este trecut cu vederea. Într-un colţ am găsit două căsuţe în faţa cărora erau prezentate produsele realizate cu dibăcie de meşteri populari, de artişti plastici şi chiar de maeştri în croşetat.

Nu pare nimic ieşit din comun, aţi putea spune, nu este aşa? La fel am crezut şi eu. Dar, o privire atentă asupra unora dintre lucrări mi-a demonstrat că am avut dreptate: am găsit ceva ce s-ar putea spune că mi-a stârnit interesul.

Şi acum vă întreb: aţi auzit de ,,amigurumi”? Ei bine, aflaţi că reprezintă o tehnică japoneză de realizare a păpuşilor croşetate şi umplute cu diverse materiale. Cuvântul ,,amigurumi” derivă dintr-o combinaţie de cuvinte japoneze, ,,ami” care înseamnă croşetat, şi ,,nuigurumi” care înseamnă păpuşă umplută sau îndesată. În zilele noastre, această tehnică a păpuşilor croşetate este foarte des întâlnită în Japonia şi nu numai. În România însă, acest curent nu este la fel de dezvoltat ca în alte ţări, dar există creatori de astfel de păpuşi şi la noi. Într-un colţ, printre exponatele căsuţei de lemn din Drăgaică, stăteau aliniate ca la armată câteva păpuşi ce reprezentau diverse personaje animate, figuri care cu siguranţă atrag privirile copiilor şi… din păcate, de cele mai multe ori cam la atât se rezumă totul. Aici am cunoscut-o pe Anda Andrei, o buzoiancă ce şi-a transformat timpul liber şi pasiunea în artă, aşa după cum reunoaşte şi ea cu modestie.

Atunci am aflat că acele păpuşi croşetate cu dibăcie de mâinile ei sunt realizate după tehnica “amigurumi”. Tot atu­nci am aflat că ar fi singura persoană din Buzău care face astfel de păpuşi. Am găsit-o pe Anda lucrând la unele dintre creaţiile ei: Pokémonul Pikachu. Era în fază incipientă, însă curiozitatea de a afla mai multe despre ceea ce lucrează, dar şi despre ea, m-a determinat să o întrerup din activitate.

Anda Andrei are 37 de ani, este de profesie economist şi este director general la o societate din Buzău. Este cunoscută ca o persoană optimistă, care pare să nu aibă niciun fel de greutăţi. S-a înscris într-o asociaţie înfiinţată recent – Asociaţia meşterilor populari şi a artiştilor din Buzău – însă şi-ar dori să se înfiinţeze anumite ateliere de creaţie, unde copiii să înveţe să croşeteze.

Reporter: Când aţi început să lucraţi de mână, să croşetaţi?  

Anda Andrei: Croşetez de când eram copil, de la bunica mea din partea mamei am luat această îndeletnicire. Bine, la început, dacă nu aveam ce face noi când eram copii – pe vremea noastră nu erau atâtea posibilităţi, mai ales iarna când stăteam în casă – bunica tricota sau croşeta tot timpul şi îmi dădea şi mie de lucru ca să nu mă plictisesc, şi a început să-mi placă ceea ce făceam. Făceam la păpuşele rochiţe, ca să le îmbrac. Mai apoi m-am mărit şi nu prea am mai făcut mare lucru, iar acum, de când am avut copiii şi am stat acasă şi aveam timp, aşa, cât de cât, m-am apucat să le fac copiilor botoşei, căciuliţe, una alta, că şi eu aveam când eram copil şi sunt foate frumoase. Croşetez tot timpul, când am puţin timp liber eu asta fac. Mai fac pentru copilaşi căciuliţe, săndăluţe, pantofiori, botoşei… Mi-e drag să fac lucruri din acestea, mititele. Am făcut încălţări şi încă mai fac, doar că acolo este mai complicat, pentru că trebuie să fie pe mărimi. Am făcut, aşa, pentru cunoştinţe, dar este mai complicat. Trebuie să căutăm tălpi, nu se găsesc la noi în Buzău tălpi din acestea, ca să le cumperi. Şi acolo e un pic mai greu, dar le fac prietenilor, copiilor. Pentru mine încă nu am făcut, că aşa se întâmplă, am şi eu unele începute, dar încă nu le-am terminat, le-am lăsat acolo deoparte, undeva. 

Reporter: Acum pe ce v-aţi profilat?

Anda Andrei: Jucării din acest fel am început să fac anul trecut şi m-am axat pe ele pentru că îmi este drag să le fac şi văd că mie îmi şi ies. Am jucării croşetate manual, fel de fel de personaje Disney, păpuşele şi alte cele, că sunt atât de multe. Mi se par interesante, mi-e drag să le fac. Am tot încercat fel de fel de modele. Sunt apreciate de copii. Când trec pe aici şi le văd, spun: ,,Aaa, ia uite ce frumoase sunt“, deci sunt şi ochioase, aşa. Nu ţin neapărat să le vând, pentru că prima dată am zis să păstrez o colecţie a mea de jucării.

Reporter: Cât timp vă ia să faceţi o jucărie?

Anda Andrei: Nu aş putea să spun cât, pentru că nu lucrez încontinuu la ele, pentru că mai am şi servici şi familie. Toată lumea mă întreabă: ,,Dar când mai ai timp să mai faci şi aşa ceva?”. Le spun: ,,Uite, seara la televizor, o oră-două, cât stau”. Eu nu stau, doar ascult şi fac ceva, sau oriunde mă duc sunt cu traista după mine, o am în maşină tot timpul, că zic: ,,Dacă am puţin timp liber de ce să stau aşa să mă uit pe pereţi, când pot să fac ceva?”. Ia destul de mult timp. Lucru manual întotdeauna ia timp. Nu poţi să spui ,,Aaa, îl fac într-o oră şi gata”. Bine, acum m-am şi obişnuit.

Reporter:  Mi se par foarte complicat de realizat… Ce tehnică folosiţi?

Anda Andrei: Am văzut că le mai spun mămicile copiilor ,,Uite, astea sunt croşetate manual. Lasă că ne face şi bunica”, dar eu nu ştiu dacă chiar ştie orice bunică să facă aşa ceva, pentru că se fac după o ­anu­mită tehnică. Se numeşte tehnica ,,amigurumi”. Se fac cu nişte picioruşe scurte. De fapt e pură matematică, pentru că trebuie să faci nişte calcule foarte atente. Chiar am citit undeva într-un articol în care spunea că acest croşetat ţine foarte mult de matematică. Sunt nişte scheme, unde trebuie să creşti la un moment dat, ca să îţi dea formele respective, creşti, scazi, numeri tot timpul, pentru că trebuie să fie egal. Uitaţi, aici este crescut şi toate sunt la fel, ca să iasă cercul.

,,Amigurumi” sunt, de obicei, animale, dar se pot realiza şi diverse personaje animate, figuri sau păpuşi, folosite în primul rând ca obiecte de decor, dar şi pentru cadouri originale. Sunt realizate cu croşeta, pornind de la modele simple care se pot realiza cu totul, sau modele mai complexe care se realizează modular, apoi elementele componente se cos între ele şi se asamblează. ,,Amigurumi” a prins amploare începând cu anul 2006 şi au ajuns cele mai populare obiecte pe piaţa online în materie de handmade. Aţa este foarte rezistentă, iar umplutura pe care o foloseşte pentru interiorul păpuşilor este puf antialergic. De asemenea, ochii au sistem de prindere astfel încât să nu existe riscul de a ieşi, iar accesoriile sunt cusute cu foarte multă atenţie.

Reporter:  Mai face cineva jucării de acest gen, după metoda ,,amigurumi”?

Anda Andrei: Nu ştiu dacă mai este cineva în Buzău care mai face aşa ceva. N-am văzut, din câte am căutat pe Internet. Am văzut în schimb la o doamnă undeva de prin Bistriţa, care făcea nişte păpuşele mari. Am încercat şi eu, am făcut una, dar ajunge undeva foarte scump dacă este să o faci ca să o şi vinzi, să scoţi banii pe ea.  

Realizarea păpuşilor prin arta amigurumi este cel mai bun mod de relaxare pentru Anda. Recunoaşte că atunci când începe să lucreze, uită de toate grijile sau supărările pe care le-ar avea într-o zi şi se concentrează efectiv pe păpuşa pe care vrea să o facă. ,,Nu pot să stau degeaba şi, în plus, de asta mă şi relaxează. Nu ştiam lucrul acesta, însă am văzut că este verificat ştiinţific. Am citit undeva, într-un articol în care un psiholog menţiona că, ­într-a­devăr, croşetatul şi lucrul manual relaxează. Chiar şi colegele mele au confirmat şi spuneau că le relaxează, lasă deoparte orice altceva; nu te mai uiţi la televizor, nu te mai uiţi la un film, nu te mai uiţi la nimic, nu mai pleci la plimbare, ci preferi să stai şi să faci ceva. Când ai lucrul acesta, pasiunea asta, indiferent ce ai face, renunţi la alte lucruri şi îţi place să lucrezi, să vezi că iese ceva din mâinile tale. Nu ştiu, eu am aşa o satisfacţie când văd la sfârşit că mi-a ieşit ceva şi când mai văd şi un copilaş că se bucură şi pleacă cu el fericit sau le admiră, este cu totul altceva”, spune Anda.

Ea nu exclude posibilitatea de a transforma această pasiune într-un business. Nu şi-a făcut publicitate şi nici nu intenţionează în acest moment. Toate la timpul lor. ,,Mi-au ve­nit mie nişte idei, aşa, de-a lungul timpului, fiind eu la rândul meu afacerist, să deschid în oraş un magazin de prezentare de lucruri făcute manual. Numai că birocraţia asta… Aşa, toată lumea îşi aducea la mine la consignaţie lucrările, angajam pe cineva acolo ca să se ocupe. Toată lumea se aduna astfel la un loc şi îşi prezenta astfel frumuseţile pe care fiecare le face. Tot ce face fiecare este frumos. Dar este greu, este complicat, v-am spus cu birocraţia asta… Dacă ar fi aşa, un magazin, ar şti lumea, uite e un magazin undeva prin centru cu lucruri handmade, să ia cadouri sau mai ştiu eu…”, ne-a dezvăluit  Anda Andrei.

Deocamdată, mai publică pe pagina sa de Facebook fotografii cu câte un articol rea­lizat, pentru ca prietenii, cunoştinţele sale, dar şi alte persoane, să vadă creaţia sa, dar dacă îşi va deschide un business, atunci va apela, bineînţeles, şi la publicitate. ,,Prietenii mei şi cunoştinţele mele n-au cumpărat niciodată nimic de la mine. Adică îi încântă ceea ce fac, dar numai atât. Era o prietenă care atu­nci când a văzut pe Facebook prima păpuşă pe care am făcut-o, m-a şi întrebat: ,,Ce frumoasă e. Cât mă costă să îmi faci şi mie una?” Nu ştiam să îi spun un preţ, pentru că nu m-am gândit să le vând. M-am uitat pe internet şi am văzut că ceea ce făcusem eu  era undeva la 150 de lei pentru o păpuşă de 25 de centimetri şi când a auzit preţul a zis: ,,Ohhh. Aşa de mult? Lasă, că îmi spui şi mie cum ai făcut-o şi mi-o fac singură.” Zic: ,,Da, îţi arăt, îţi explic, nu-i nicio problemă. Du-te să îţi iei fire, croşet…”. Şi-a luat toate astea şi mă sună iar. Zice “Auzi, dar eu nu-mi mai aduc aminte cum se croşetează”. Deci trebuie să ştii cumva tehnica asta a croşetatului, prima dată. Să faci un şnuruleţ simplu şi apoi să te apuci să faci lucruri complicate. Nu poţi să faci altfel, aşa, dintr-o dată. Nici eu nu am ştiut, deşi croşetam de copil şi făceam botoşei şi alte cele, dar nu îmi dădeam seama cum se fac astea. Când am văzut feed-backul de la ei, atunci am ales să fac public şi să arăt străinilor ceea ce fac eu”, ne-a mărturisit Anda Andrei.

Deşi nu lucrase jucării până acum un an, ea şi-a dat seama că are un talent aparte. Mai mult, s-a îndrăgostit de confecţionarea păpuşilor croşetate. Până acum au fost realizate zeci de astfel de produse artizanale, iar colecţia sa ajunsese la un moment dat la peste 40 de păpuşi realizate prin tehnica ,,amigurumi”.  Anda s-a înscris în Asociaţia meşterilor populari şi artiştilor din Buzău, care a fost înfiinţată recent. Spune că şi-ar dori să se înfiinţeze ­anu­mite ateliere de creaţie, unde copiii să înveţe să croşeteze.

Anda Andrei: Am vrut să ajung în asociaţia aceasta pentru că vreau să merg şi să promovez ceea ce fac, dacă tot fac. Uite, să le arăt copiilor, spre ­exe­mplu. Eu am două fete destul de mari, le încântă când le mai arăt ce am mai făcut. Le spun ,,Uite ce a mai făcut mami azi”, sunt încântate, dar nu mi-au cerut niciodată “Mami, arată-mi şi mie cum se face, ca să fac şi eu”. Mi-ar fi plăcut să facă şi ele… cea mică se mai interesează ea aşa un pic, dar…

Reporter:  Să înţeleg că nu sunt ateliere pentru copii în care să înveţe arta croşetatului?

Anda Andrei: Nu, sigur nu sunt, că nici la şcoală nu cred că se mai face. De fapt, sigur nu se mai face, pentru că am fetele la şcoală şi nu le-a chemat o dată să facă şi ele la lucrul manual – se numeşte altfel acum, că le-au redenumit – cu o aţă, un ac şi cu o bucăţică de material să îi înveţe să coase. Bine, şi cusutul este important, că uite, se fac iile cusute manual, dar de croşetat nu cred că te poate învăţa cineva, nici în şcoală şi nici în altă parte. Ar fi bine dacă ar exista astfel de ateliere, pentru că mi-ar plăcea să-i învăţ pe copii.

Reporter: Cât de apreciate sunt lucrurile handmade? Dacă un om ar avea de ales între handmade şi produsele chinezeşti de pe piaţă, spre exemplu, ce credeţi că ar alege?

Anda Andrei: Să ştiţi că oamenii apreciază în general lucrul realizat manual, ceea ce ţine de tradiţional. Asta nu înseamnă că de fiecare dată îl şi aleg, pentru că aici ne raportăm la costuri. Spre exemplu, un produs lucrat manual, nu mă refer numai la ce fac eu, ci şi la ce fac alţi colegi artişti, este mai scump faţă de, să zicem, produsele care nu sunt autentice. Nu de puţine ori văd cum se schimbă feţele oamenilor atunci când află costul unui produs lucrat manual, chiar dacă le-a plăcut şi poate că şi l-ar fi dorit.

DISTRIBUIȚI
loading...