Sănătate

În 11 comune buzoiene / Boala trebuie programată să vină o dată pe săptămână

În ultimii ani, lipsa medicilor din principalele spitale ale județului reprezintă, fără îndoială, o problemă cu care se confruntă în egală măsură autoritățile și pacienții.

Se vorbește însă prea puțin de lipsa medicilor de familie din mediul rural. Semnale de alarmă sunt trase de ani de zile, însă distanța prea mare față de oraș ori numărul prea mic de asigurați face ca multe comune buzoiene să fie ocolite de medici de medicină primară care să-și doreas­că să-și deschidă un ­ca­binet cu program normal acolo.

Astfel, în mediul rural medicina este departe de a fi una pe măsura vremurilor în care trăim. Mai multe comune din județ nu beneficiază de un medic de familie care să le stea pacienților la dispoziție atu­nci când aceștia au nevoie și, pe cale de consecință, sătenii trăiesc la mila lui Dumnezeu sau cu leacuri băbești pentru că rețete nu au de unde procura.

Comună fără medic de la Revoluție

Există însă și cazuri fericite. Pentru a asigura un minim de asistență exi­stă cadre medicale care merg o dată pe săptămână în comunele cu deficit pentru a consulta pacienții. Spre exemplu, în comuna Valea Salciei nu există medic de familie de la ­Re­voluție. Nici măcar o farmacie cu program normal cu există. Norocul localnicilor este că, o dată pe săptă­mână, medicul dintr-o comună învecinată oferă consultații și la Valea Salciei. În rest, asistenta medicală comunitară suplinește lipsa medicului dar competența acesteia este limitată. ,,O dată pe săptămână vine un medic din Rm. Sărat care are cabinet la Mărgăritești și atunci vin oamenii la consult, iar atunci primesc și rețetele pentru medicamentele de care au nevoie. Farmacia este deschisă de două pe săptămână”, spune primarul comunei Vala Salciei, Marian Relu Mușat.

Doi medici au împărțit comuna Robeasca

Situația este aceeași și la Robeasca, comună aflată la limita cu județul Brăila. Doi medici de medicină primară și-au împărțit comuna și oferă consultații acolo o dată pe săptămână. Unul este din municipiul Buzău, iar celălalt din Săgeata.

Atâta timp cât infras­tructura rutieră și salarizarea pare să îi țină pe medicii de familie departe de peisajul de la țară, pro­blema pare a fi una fără rezolvare, având în vedere că medicii abia sunt convinși să lucreze în spitalele de stat unde condițiile în ultimii ani s-au mai îmbunătățit.

Potrivit situației transmisă de reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău, 11 comune din județul Buzău nu au medic de familie propriu. Este vorba despre Bozioru, Cănești, Chiliile, Colți, Largu, Odăile, Pardoși, Racovițeni, Robeasca, Scutelnici și Valea Salciei. Însă deficitul de medici de familie pentru tot județul este de 36 de cadre, potri­vit CJAS, înaintea semnării contractelor pentru anul 2019. Spre exemplu, în municipiul Buzău sunt 75 de medici de familie dar ar fi necesari 83, în Râmnicu Sărat sunt 19, dar ar trebui 23, în orașul Nehoiu sunt 5 dar sunt necesari 8, în Pătârlagele ar mai trebui 2 pe lângă cei 3 care au contract cu Casa de Asigurări, la fel și la Pogoanele, iar la Cochirleanca, Merei, Smee­ni, Vadu Pașii sunt câte trei medici de familie dar mai trebuie câte unul, la fel și la Vernești, unde sunt patru medici de familie în contract cu CJAS.

,,Necesarul de medici de familie din județul Buzău este stabilit de către Comisia paritară conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) de la capitolul I din anexa nr. 2 la H.G. nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și  Contractului-cadru care reglementează condițiile acordă­rii asistenței medicale, a medicamentelor și dispo­zitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019. Dispozițiile legale citate prevăd: (l) Necesarul de medici defamilie cu liste proprii, atât pentru mediul urban, cât și pentru mediul rural, precum și numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de ­fa­milie din mediul rural, pentru care se încheie contractul de furnizare de servicii medicale din asistența me­dicală primară, cu excepția situației furnizorilor care funcționează în structura sau în coordonarea unor unități sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, se stabilesc pe unități administrativ-teritoriale/zone urbane de către o comisie formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai direcțiilor de Sănătate pu­blică și ai colegiilor teritoriale ale medicilor, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de ­Asi­gurări de Sănătate. La lucrările comisiei participă cu rol consultativ reprezentanți ai autorităților administrației publice locale, precum și ai patronatului județean al medicilor de familie și ai asociației profesionale județene a medi­cilor, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Necesarul de medici de familie cu liste proprii la nivel județean/la nivelul municipiului București cuprinde și numărul de medici de familie stabilit ca necesar pentru a intra în relație contractuală cu CASA OPSNAJ”, se precizează în răspunsul CJAS.

Cenușăreasa sistemului medical

Un sistem informatic care merge în sincope, mulți pacienți și foarte multe hârtii de completat – toți acești factori îi determină pe cei care profesează la țară să își dorească să plece sau să iasă la pensie, dacă îndeplinesc condițiile. La sfârșitul anului trecut, 2018 erau 203 furnizori de asistență medicală primară în contract/convenție cu CJAS Buzău.

Lipsa de cadre medicale îi determină pe mulți medici de familie să nu își încheie cariera la momentul ieșirii la pensie. De multe ori, aceștia nu au cui să vândă praxisul, iar mii de pacienți ar rămâne pe drumuri, pentru că medicii tineri își doresc să profeseze mai mult în orașe și mai puțin la țară.

Medicina de familie, această cenușăreasă a sistemului medical, a fost lăsată la coada listei de priorități atunci când vine vorba de venituri. Sătui de promisi­uni, dar și nemulțumiți de birocrația din sistem și de sumele primite lună de lună, medicii de familie au cerut măsuri concrete, fiind nemulțumiți de bugetul ce urmează să fie alocat în 2019. Deși au avut o întâlnire cu reprezentanții CNAS și cu ministrul Sănătății, care le-a promis sprijin deplin, medicii de familie nu sunt prea optimiști, creșterea bugetului la acest capitol fiind de 22,35%.

,,În ceea ce privește medicina de familie, Guvernul a făcut ceea ce trebuia să facă pentru a asigura numărul de medici de familie necesar comunelor. S-a suplimentat numărul de locuri la rezidențiat anul trecut cu peste 500. În ceea ce privește dotarea cabinetelor, Ministerul de Finanțe are o schemă de mi­nimis care va ajuta medicii de familie pentru a putea avea un nivel de dotare performant”, a declarat luni ministrul Sănătății Sorina Pintea la Adunarea generală a Asociației Comunelor din România, unde vorbit și despre acțiunile Guvernului pentru asigurarea perso­nalului și a dotărilor necesare cabinetelor de medicină de familie.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker