Patrimoniul Muzeului Judeţean cuprinde sute de obiecte miniaturale confecţionate din lut, despre care se presupune că ar fi fost folosite de strămoşii noştri drept jucării pentru copii, în urmă cu mii de ani.

Jucării sau obiecte cu scop magico-religios?

Potrivit directorului muzeului, Daniel Costache, părerile istoricilor privind rolul acestor obiecte sunt împărţite. „Nu există o părere unanimă referitoare la rolul acestor obiecte miniaturale din lut. Unii cercetători cred că ele erau folosite în scop ludic pentru cei mici, în timp ce alţii sunt de părere că erau folosite în scop magico-religios, aşa cum astăzi folosim recipiente pentru tămâie. În plus, unele astfel de obiecte ar fi putut fi folosite şi pentru depozitarea esenţelor speciale, a parfumurilor, a esenţelor din plante. Astfel de descoperiri au fost făcute de-a lungul timpului în mai toate siturile arheologice de pe teritoriului judeţului Buzău, fiind datate începând cu perioada Neoliticului şi până în Antichitate”, a spune directorul Muzeului Judeţean.

Potrivit aceleiaşi surse, ambele ipoteze au argumente din partea cercetătorilor.

„Pe de o parte, vorbim despre o societate dominată puternic de magico-religios, iar pe de altă parte, s-a dovedit că puiul de om este singurul pui care simte gustul jocului. Puii animalelor se joacă doar pentru a simţi gustul vânătorii”, susţine Daniel Costache.

În colecţia Muzeului Judeţean pot fi văzute trei tipuri de astfel de exponate descoperite pe şantierele arheologice din judeţ: vase miniaturale, statuete şi figurine antropomorfe şi zoomorfe, şi mici bile din lut.

Trusa cu jucării de la Pietroasele

O astfel de descoperire a fost făcută, în anul 2016, în cele două situri de pe Dealul Mare Istriţa, în zona Pietroasele. Este vorba despre o trusă cu şase piese-jucării pentru copii, datând din secolul I î.Hr., de dimensiuni liliputane, specifice civilizaţiei geto-dacice, şi  de un vas-biberon, vechi de peste cinci milenii. Cele şase obiecte ale trusei, mai mici decât un degetar fiecare, confecţionate din lut, au fost găsite într-un vas de mici dimensiuni. Potrivit arheologului Sebastian Matei, de la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, piesele în miniatură ar fi putut fi folosite exclusiv în scop ludic şi imită obiecte mai mari, foarte des utilizate în civilizaţia geto-dacică.

„Cele şase piese au fost descoperite împreună într-un vas de dimensiuni mici la Pietroasele, în punctul Valea Bazinului, situat la circa doi kilometri de castrul roman. În interiorul vasului se aflau şase piese de foarte mici dimensiuni, care imită obiecte cu dimensiuni normale din viaţa de zi cu zi a dacilor din timpul regelui Burebista: un păhărel, mai mic decât un degetar, două ceşti-opaiţ, folosite, cu seu de oaie, de părinţii copiilor, pentru iluminatul nocturn, iar celelalte trei piese sunt diverse instrumente din gospodărie – o greutate folosită la războiul de ţesut, o călcătoare pentru piei, precum şi o fusaiolă, dispozitiv care se fixa pe fus pentru a-i creşte turaţia. Este vorba, după toate probabilităţile, de o trusă de joacă a unor copii, piesele sunt modelate tot de unul, imitând pe cele ale părinţilor şi arată un univers al copilăriei pe cât de luminos, pe atât de bogat în semnificaţii”, spune arheologul Sebastian Matei.

 

 

 

Biberonul liliputan

 

 

 

La câteva sute de metri distanţă de trusa de joacă, arheologii au mai descoperit un alt obiect de mici dimensiuni, cu două orificii laterale, aşa-numitul vas-biberon. „Obiectul confecţionat din lut cu o vechime de peste 5.000 de ani a fost găsit în satul preistoric de la Gruiu Dării şi face parte, după toate probabilităţile, tot din lumea copilăriei. Nu excludem posibilitatea ca, în ciuda dimensiunilor sale liliputane, să fi fost folosit şi pentru practici magico-religioase sau pentru operaţiuni de măsurare”, a mai precizat arheologul buzoian.