FOTO | Telefonul lui Gheorghiu-Dej, în colecția Muzeului Județean Buzău

Se spune că pe vremea când telefonul era legat de un fir, oamenii erau liberi; li­bertate pe care și-au pierdu­t-o odată ce telefonul mobil a câștigat în popularitate, invadându-ne intimitatea. Invenția fără de care cei mai mulți adolescenți nu mai concept astăzi viața are o istorie fascinantă ce poate fi consultată la Muzeul Județean Buzău, acolo unde se află cea mai mare colecție de telefoane din țară.

Peste 400 de exemplare, cele mai multe incluse în tezaurul național ascund povești fascinante. Unele au aparținut unor oameni importanți, altele au fost rea­lizate înainte de înfăptuirea României Mari, iar prin firele altora au trecut comenzile ­ata­curilor desfășurate în cel de al Doilea Război Mondial.

De exemplu, unul dintre telefoanele pe care le puteți vedea la Muzeul Județean a aparținut lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul șef de stat comunist din România. Este vorba despre un aparat artizanal, de birou, realizat în anul 1950.

„Cumpărat de la o fostă secretară a lui Gheorghiu Dej”

„Este un telefon de tip secretariat, realizat din furnir, ebonită, metal și lemn. În stânga și în dreapta discului telefonului se află casete pentru hârtie de scris. Acest telefon a fost realizat la Uzinele <Grigore Preoteasa> din București și a aparținut lui Gheorghiu-Dej. La noi, la muzeu, a ajuns în cadrul donației colonelului buzoian Nicolae Antohi, care a început să colecționeze aparate telefonice încă din anul 1975. Practic nucleul întregii noastre colecții de telefoane este format din donația domnului Antohi. Dânsul ne-a spus că a cumpărat acest telefon de la fosta secretară a lui Gheorghiu-Dej. Au fost rea­lizate doar 50 de astfel de modele, toate pentru comitetele centrale ale PCR”, declară directorul Muzeului Județean, Daniel Costache.

De la telefonul din 1890, la telefoane mobile

Cel mai vechi model de telefon din impresionanta colecție a muzeului este un Ericsson, din 1894 (foto medalion). Este vorba despre un telefon cu baterie locală, precursorul circuitului imprimat, folosit foarte mult în Rusia până la sfârșitul Primului Război Mondial. Acest model are picioarele sub formă de potcoavă, realizate din magneți. Modelul a fost fabricat pe o perioadă de aproape 20 ani, până aproape de anul 1920.

La polul opus, cele mai noi modele de telefoane din colecția Muzeului Județean sunt câteva telefoane mobile NOKIA. „Este vorba des­pre modele cu sistem android donate de o companie din București. Ele se adaugă colecției formate din primele telefoane mobile”, a mai declarat directorul Muzeului Județean.

Centrale telefonice și telefoane de cabină

Printre piesele expoziției se numără și câteva centrale telefonice, unele dintre ele prevăzute cu zece linii, precum Vestitorul și Viitorul, produse în România în anii ‘40  sau cu o capacitate de susținere de până la 30 de linii, precum centrala telefonică de campanie Standard  pentru transmisiuni. Expoziția este completată de telefoane de cabină cu baterie locală și centrală, ­mo­dele digitale de masă și perete.

„Printre cele mai vechi modele din colecție se mai regăsește un model MKT din 1921, model de secretariat cu cinci linii, folosit în cel de Al Doilea Război Mondial, și un model Siemens Halske, cu prindere orizontală, printre primele modele cu receptor în furcă”, a mai declarat directorul Daniel Costache.

Cea mai mare colecție de telefoane din țară cuprinde piese în stare de funcționare, restaurate cu piese originale. Vorbim ­des­pre peste 400 de aparate telefonice de proveniență românească și străină (Germania, Franța, Belgia, U.R.S.S.) care ilustrează cronologic istoria și rolul acestei invenții în viețile noastre. Colecția cuprinde telefoane civile de masă, de perete, telefoane publice, militare și centrale telefonice din diferite perioade: de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în zilele noastre, predominând cele civile din perioada interbelică.