Oficialităţi locale, oameni de cultură şi buzoieni simpli au luat parte, marţi, la festivitatea de dezvelirea a statuii lui Alexandru Marghiloman, eveniment dedicat împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Celebrul om politic buzoian care a jucat un rol important în realizarea Marii Uniri are, începând de acum, o statuie care va veghea în preajma Vilei Albatros, celebra sa proprietate care a început să capete strălucirea de altă dată.

La ceremonia militară şi religioasă organizată cu acest prilej a luat parte şi strănepoata lui Alexandru Marghiloman, Irina Vlăduca Marghiloman, cea care a venit din Germania, ţară în care este stabilită, cu ocazia acestui eveniment. Strănepoata marelui om politic buzoian a primit, luni, titlul de cetăţean de onoare al Buzăului şi a dezvăluit că urmează să se implice în mai multe activităţi dedicate comunităţii locale.

După dezvelirea statuii realizate de sculptorul Ciprian Dominoschi la comanda Primăriei Buzău, oficialităţile au vorbit despre importanţa datei de 27 martie în istoria României şi despre personalitatea fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman.

La final, primarul Constantin Toma a declarat că Primăria urmează să reabiliteze fostele grajduri de la Vila Albatros, unde vor fi aduşi din nou armăsari pur sânge, precum cei crescuţi de Marghiloman. Un alt proiect al Primăriei este realizarea unei grădini botanice pe fosta proprietate a lui Marghiloman. Primarul speră că lucrările să fie gata la finalul anului 2019.

Festivitatea de la Vila Albatros a fost urmată, marţi, de „Simpozionul Centenarul Unirii Basarabiei cu România. Repere buzoiene”, organizat la Consiliul Judeţean, la care au conferenţiat Ana Bejan din Republica Moldova fost prefect de Soroca, profesor dr. Adrian Pandea (directorul Editurii Militare), general-maior (r.) dr. Mihail E. Popescu (directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară), Colonel dr. Florin Şperlea (redactor-şef al publicaţiei „Observatorul militar”),colonel (r.) dr. Petre Otu (directorul adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară) etc.

Statui ale lui Marghiloman în Bucureşti şi Chişinău

„Duminică 25 martie 2018 am fost la Chişinău la acea întâlnire românească extraordinară, unde au fost probabil 100.000 de oameni, foarte mulţi în costume naţionale şi cu steagul românesc. Ei au transmis un sentiment puternic de unire. Am vorbit acolo despre acest mare patriot Alexandru Marghiloman, necunoscut acolo, ca şi în România. Sunt mândru şi onorat că am organizat cele mai solide acţiuni pentru a readuce în atenţie un mare român, un mare buzoian.

Anul acesta avem, de Centenar, 20 de evenimente separate închinate doar lui Alexandru Marghiloman. Acesta este poate evenimentul de vârf pentru că, într-un fel, l-am adus pe Marghiloman acasă. Îi mulţumesc mult doamnei Irina Vlăduca Marghiloman pentru că acţionăm împreună pentru reabilitarea acestui mare om şi reabilitarea valorilor în care acest om a crezut.

Acum zece ani l-am ajutat financiar pe domnul Nicolae Peneş şi am scris prima carte apărută în ultimii 70 de ani, dedicată lui Alexandru Marghiloman. „Alexandru Marghiloman, lordul valah” a luat premiul Academiei Române la secţiunea istorie. Ajungând primar, am considerat că sunt dator să refacem numele acestui mare om şi voi acţiona în continuare în acest sens. Doresc ca anul viitor să fie şi în Bucureşti o astfel de statuie şi o stradă care să îi poarte numele. În funcţie de alegerile din mai de la Chişinău, vrem ca şi acolo să avem o astfel de statuie. Aş vrea ca tinerii buzoieni să ia exemplu de la acest mare om, care a avut o înaltă educaţie: absolvent al Facultăţii de Drept de la Sorbona, doctor în Drept, şi un mare patriot”, a declarat primarul Constantin Toma.

„Trebuie să promovăm bărbaţi de stat pe care urmaşii noştri să îi pomenească“

„Spunea cineva că dacă nu ne cunoaştem istoria, riscăm să o repetăm. Am avut şansă în istorie să avem mari bărbaţi de stat. Unul dintre ei este cel pe care îl comemorăm astăzi, marele Alexandru Marghiloman. Dacă după 28 de ani de la Revoluţie clasa politică poate să îşi asume un eşec, acela este că nu a reuşit încă să promoveze marii bărbaţi de stat. Au fost 28 de ani tulburi. Nu a mai trecut nimeni până acum de la comunism la o societate democratică. Procesul a fost invers şi am văzut ce a ieşit. Este pentru prima dată când se întâmplă democratizarea unei societăţi comuniste şi asta a venit cu erorile sale, cu încercările mai mult sau mai puţin izbutite. Cred că a trecut suficient timp să ne gândim să promovăm din rândurile noastre bărbaţi de stat pe care urmaşii noştri să îi pomenească aşa cum îl pomenim noi astăzi pe Alexandru Marghiloman. Vreau să îi mulţumesc domnului Constantin Toma pentru lucrurile pe care le face. Sunt mândru să avem un asemenea primar în Buzău”, a declarat senatorul Lucian Romaşcanu.

„Marghiloman, în galeria celor mai mari personalităţi buzoiene şi româneşti“

„Marcăm astăzi, 27 martie 2018, un moment deosebit de important nu doar pentru comunitatea buzoiană, ci şi un eveniment de uriaşă însemnătate pentru istoria zbuciumată a ţării noastre: ziua în care consiliul de miniştrii condus de Alexandru Marghiloman a recunoscut unirea Basarabiei cu România, hotărâtă de Sfatul Ţării la Chişinău. Proeminentă personalitate publică şi politician de anvergură europeană, Alexandru Marghiloman a condus destinele României în anul de răscruce a încheierii Primului Război Mondial şi, chiar dacă decizia de a semna Pacea de la Bucureşti i-a afectat imaginea în rândul unei părţi a opiniei publice, istoria a dovedit că strălucitul politician a obţinut astfel în răgaz preţios pentru ca românii să strângă rândurile şi să intre un Război împotriva Antantei, câştigând astfel lupta pentru înfăptuirea Marii Uniri. În acest an de referinţă pentru ţara noastră, anul Centenarului, putem afirma că abilităţile politice şi patriotismul pe care le-a demonstrat îl situează pe Marghiloman în galeria celor mai mari personalităţi buzoiene şi româneşti, şi ne obligă pe noi să nu îl uităm niciodată”, a fost mesajul prefectului Carmen Ichim, citit de către subprefectul Sorin Gheorghe.

„Îmi vor trebui câteva zile până voi realiza ce s-a întâmplat astăzi aici“

„Este foarte emoţionant să intru în Vila Albatros aşa cum arată ea acum. Cred că îmi vor trebui câteva zile până voi realiza ce s-a întâmplat astăzi aici. Să port numele Marghiloman astăzi înseamnă pentru mine mândrie, mulţumire şi linişte sufletească, o linişte sufletească pe care sper să o simtă şi familia care nu mai este. Îmi pare rău că tatăl meu nu a apucat să vadă că i s-a făcut dreptate. Românii cred că trebuie să ia un exemplu de la Alexandru Marghiloman care a pus pe locul întâi ţara şi apoi persoana proprie. Apreciez tot ceea ce s-a făcut aici la Buzău cu Vila Albatros, cu statuia şi sper să se poată realiza ceea ce vrea domnul primar, reabilitarea fostelor grajduri, poate şi un hipodrom.

În copilăria mea (n.r., în perioada comunistă), să porţi numele Marghiloman era o tragedie, deoarece comuniştii l-au <iubit> foarte mult pe Alexandru Marghiloman şi am constatat, când am plecat din România, că tatălui meu îi era frică şi în străinătate să spună acest nume. Îmi pare bine însă că la Buzău astăzi se întâmplă aceste lucruri şi cred că buzoienii  trebuie să fie foarte mândri.

Voi rămâne alături de buzoieni aşa cum o fac de 11 ani. Voi realiza Fundaţia >Alexandru Marghiloman>. Ea era demult gândită, dar nu ştiam dacă va fi binevenită. Acum vă pot spune că până la sfârşitul anului, această fundaţie va fi înfiinţată. Ne propunem să sprijinim studenţii la Drept şi să dezvoltăm partea de hipism de care Alexandru Marghiloman era atât de pasionat”, a declarat Irina Vlăduca Marghiloman, strănepoata marelui om politic.