Janina Nectara CONSTANTIN

„Femei Pe Bancnote” este un demers de magnitudine naţională, care are drept scop ilustrarea unei bancnote româneşti cu una dintre personalităţile feminine marcante ale istoriei naţionale. Împreună cu cititorii cotidianului OPINIA şi cu susţinătorii care s-au alăturat deja demersului, ne dorim să creăm un moment istoric pentru România. Consider că în anul istoric al Centenarului Marii Uniri – un an cu o dublă şi puternică simbolistică, pentru că nu doar  se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, dar sărbătorim şi 80 de ani de când româncele au obţinut drept de vot – a sosit timpul să onorăm oficial femeile excepţionale ale României.

De ce este important să avem şi o femeie pe o bancnotă? Simplu! Banii sunt printre cele mai puternice simboluri naţionale. Chipurile care apar pe bancnote simbolizează mândria acestei ţări. Arată pe cine preţuim noi, ca ţară, ca societate, ca individ. Pe banii româneşti apar doar imagini ale bărbaţilor. Bărbaţi istorici cu merite incontestabile. Bărbaţi indiscutabil valoroşi!

Însă unde sunt femeile ­va­loroase ale acestei ţări? Femeile nu sunt absente din naţiunea română. Însă sunt absente de pe bancnote. Ceea ce dă impresia că este respectată şi apreciată doar contribuţia bărbaţilor la dezvoltarea acestei ţări. Ceea ce sugerează totodată ideea că femeile n-ar fi contribuit la clădirea şi evoluţia acestei ţări sau că ar fi avut un rol minor, cvasiinexistent. O percepţie total eronată pe care a venit momentul sa o corectăm.

Şi iată că istoria ne oferă mai mult de 100 de exemple – pe care le găsiţi pe www.FemeiPeBancnote.ro – de românce care au fost primele în lume sau în Europa în domenii extrem de diverse. Femei care au recorduri mondiale, distincţii excepţionale. Spre exemplu, Cecilia CUŢESCU-STORCK este prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa. A fost premiată cu medalii de aur la Paris şi la Barcelona. Aurora GRUESCU, prima femeie inginer silvic din lume, a intrat chiar şi în Cartea Recordurilor. Florica Maria SAS-BAKER este prima femeie explorator din lume, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea geografiei mondiale, împreună cu soţul sau, Samuel Baker.

Am aflat dintr-o publicaţie că NASA a dezvoltat un sistem performant de producere a ploii artificiale. Însă ştiaţi că, în premieră modială, ploaia artificială a fost generată în 1931 de savanta Ştefania Mărăcineanu, prima femeie cu doctorat în radioactivitate la Sorbona. Totul se întâmpla cu aproape un se­col în urmă. Aşadar, NASA dezvolta în 2018 ceea ce Ştefania Mărăcineanu descoperise cu aproape un secol în urmă.

Îmi doresc mult să accentuez că FemeiPeBancnote este un proiect strict de mândrie naţională. Nu are legătură cu mişcările feministe, cu dezbaterile despre egalitatea de gen sau despre situaţia femeii în societatea românească. Există alte organisme specia­lizate care se ocupă de aceste aspecte. Comunitatea Femei Pe Bancnote îşi doreşte să creeze în primul rând o campanie de informare şi de conştientizare a valorilor feminine româneşti, care au rămas ascunse secole întregi, iar în al doilea rând îşi doreşte să obţină măcar pentru una dintre aceste personalităţi o reparaţie morală şi o recunoaştere oficială a meritelor sale. Avem bărbaţi care au votat, au semnat această petiţie, bărbaţi care lucrează benevol în această campanie pentru că au înţeles mesajul. Noi nu suntem în două tabere diferite. Lucrăm împreună pentru recunoaşterea valorilor României. Că sunt bărbaţi, că sunt femei, românii care au reuşite extraordinare trebuie să fie cunoscuţi tuturor. Cu toţii sunt potenţiale „simboluri ale României”, ambasadori ai ţării, care merită ­ce­lebraţi pentru succesul lor, fiindcă succesul lor înseamnă succesul României. România are barbaţi istorici iluştri. Însă şi femeile românce au realizări revoluţionare.

Nu cerem o favoare, cerem ce este al acestor femei    

Performanţele româncelor au fost lăudate de publicaţiile ştiinţifice internaţionale. Ele au făcut parte şi chiar au prezidat foruri internaţionale. Sunt incluse în dicţionarele Marilor Personalităţi ale lumii. Comunităţile ştiinţifice internaţionale le aduc elogii, le laudă. Doar noi nu le lăudăm, nu le aplaudăm… De ce? Este întrebarea de 1 ­mi­liard de lei. Cash! În bancnote! Fără femei pe ei. Încă!

Consider că toate perso­nalităţile de excepţie ale României trebuie să fie cunoscute de noi toţi. Fie că sunt bărbaţi, fie că sunt femei.  Istoria a fost făcută atât de bărbaţi cât şi de femei. Ei bine, noi pe cea făcută de femei nu o cunoaştem destul de bine. Încă! Această campanie este o invitaţie la descoperirea acestei părţi de istorie. Este o invitaţie la cultură, la informaţie şi apoi la recunoaşterea meritelor celor care au dus numele României pe cele mai înalte culmi.

Evident că pe bancnotele româneşti ar trebui să apară pesonalităţile marcante ale spaţiului cultural român şi doar pe principiul meritocraţiei. Nu dorim o femeie pe o bancnotă doar pentru că nu existau până acum şi femei pe bancnotele româneşti. NU! Cele 100 de femei propunse pe site au întreprins acţiuni remarcabile, au merite excepţionale, sunt recunoscute de comunităţile ştiintifice internaţionale, apar în Dicţionarele Marilor Perso­nalităţi ale Lumii, sunt menţio­nate în Cartea Recordurilor, au fost primele din lume, pioniere în domeniile în care au lucrat; pe scurt, au contribuit fantastic la evoluţia noastră sau au dus numele României pe cele mai înalte culmi pe plan internaţional. Noi nu cerem o excepţie. Ci o racordare la realitate. Nu cerem o favoare. Cerem ce este al acestor femei. Un loc între cei recunoscuţi.

Măcar uneia dintre femeile care au contribuit la crearea României moderne să îi fie recunoscute oficial meritele, plansâdu-i chipul pe o bancnotă de circulaţie naţională, nu pe ediţii limitate de monede comemorative, închise într-un muzeu. Mai ales că România a dat prima femeie explorator din lume – Florica Maria Sas; prima femeie arhitect-inspector general din lume – Virginia Haret; prima femeie doctor in medicina din lume – Maria Cuţarida Crătunescu; prima femeie avocat din Europa – Sarmiza Bilcescu; prima femeie inginer din lume – Elisa Leonida Zamfirescu, iar lista poate continua. Nu credeţi că meritau să fie pe o bancnotă? Observăm prea bine că instituţiile sunt greoaie, încetinite de birocraţie sau de angajaţi impasibili. Consider că persoanele mânate de idealuri pot crea adevărate revoluţii ideologice. Pot produce schimbările pe care instituţiile intârzie sau nu doresc să le facă.

De aceea, campania FemeiPeBancnote doreşte să vă implice direct în acest act istoric. Sunt trei paşi simpli: în primul rând vă invit să semnaţi şi petiţia către guvernatorul Băncii Naţionale a României şi să o răspândiţi, să îi daţi share, pe Facebook şi pe Instagram, cu menţiunea hashtag #VremFemeiPeBancnote. Însă, cel mai important, vi se cere opinia. Pe site-ul www.FemeiPeBancnote.ro găsiţi 100 de femei importante pentru naţiunea română. Vă invit, dragi cititori ai cotidianului OPINIA, să vă votaţi preferatele! Voi veţi fi cei care veţi decide cine va apărea pe bancnotă. Voi, prin decizia voastră, veţi crea acest moment istoric.

Sunt convinsă ca domnul Guvernator, o personalitate erudită, înţelege acest demers. Sunt convinsă că s-a gândit şi domnia-sa la acest aspect, mai ales că, în ani de mare sărbătoare naţională, e o tradiţie ca statele să emită bancnote aniversare de circulaţie naţională.  Pe site-ul www.FemeiPeBancnote.ro sunt deja aproximativ 13.000 de voturi. În petiţia pe care am făcut-o simbolic online, astfel încât să explic mai bine oamenilor situaţia actuală, îl invit pe domnul Mugur Isărescu să ni se alăture. Consider că nu suntem în două tabere diferite. Dimpotrivă! Petiţia este o invitaţie către Guvernatorul BNR de a ni se alătura în acest demers istoric şi de a intra chiar domnia-sa în istorie drept primul guvernator din istoria Romaniei care a dat ordin de emitere a unei bancnote cu efigie feminină. A refuza recunoaşterea succesului femeilor românce înseamnă a-i refuza României jumătate din meritele pe care le are.

Pe cine ai vedea pe o bancnotă românească şi de ce?

Pe site-ul www.FemeiPe Bancnote.ro, oamenii au posibilitatea să îşi voteze perso­nalităţile preferate şi cred că majoritatea ar trebui să decidă. Nu aş dori să fac eu ­no­minalizări, fiindcă nu aş vrea aş vrea să influenţez în niciun caz votul. Eu militez pentru cunoaşterea tuturor. De fapt, acest demers asta îşi propune. În primul rând să intrăm pe site, să le cunoaştem, să aflam cine au fost şi ce lucruri măreţe au făcut pentru noi. Multe dintre acţiunile lor ne-au schimbat viaţa radical, iar evoluţia noastră de astăzi, se datorează, în mare parte, acestor 100 de femei. Dacă BNR va recunoaşte meritele măcar uneia dintre ele, plansând-o pe o bancnotă de circulatie naţională, de fapt, le va onora pe toate.

Pe de altă parte, a refuza recunoaşterea succesului femeilor românce înseamnă a-i refuza României jumătate din meritele pe care le are. Avem în România anului 2018 probleme cu recunoaşterea meritelor femeilor care au marcat istoria acestei ţări? BNR o să ne răspundă la această întrebare, cu siguranţă! Prin acţiunea sau non-acţiunea sa, o să ne arate exact care este gradul de recunoaştere a meritelor femeilor care au marcat istoria acestei ţări.

Eu consider că istoria nu a vorbit suficient despre ele. E momentul să o facem noi! Cărţile de istorie vorbesc des­pre Regele Carol, însă mult prea puţin, aproape deloc, des­pre Regina Elisabeta, prima regină a României, cea care a contribuit semnificativ la realizarea României moderne!

De ce nu se vorbeste despre regină? Până la răspuns, oamenii ar putea considera, prin această „tăcere” a istoriei, că regina Elisabeta nu ar fi făcut ceva demn de menţionat. Însă ştiaţi că succesul a două dintre personalităţile masculine ce se află pe bancnotele româneşti se datorează în mare parte Reginei Elisabeta? În tradu­cere, Nicolae Grigorescu şi George Enescu au ajuns simboluri naţionale, pe bancnotele româneşti, şi graţie ajutorului esenţial pe care l-au primit, atunci când au avut cea mai mare nevoie, de la Regina Elisabeta.

Regina a iniţiat primul program de burse de studiu, premii şi recompense pentru tine­rii talentaţi, de ajutorul său beneficiind personalităţile marcante ale spaţiului cultural românesc. Printre multe alte nume sonore, George Enescu şi Nicolae Grigorescu. Erau tineri, erau la început de drum, iar Regina Elisabeta a fost cea care i-a promovat pe plan internaţional şi cea care i-a ajutat financiar şi nu numai. Lui Grigorescu îi cumpară frecvent tablourile, pentru a-i ridica cota, în timp ce îl promova asiduu în străinătate, în special în Germania. De asemenea, lui George Enescu i-a construit o sală de concerte în apropierea Castelului Peleş. Enescu spunea despre ea: „Avea ceva genial într-însa. A fost o sfântă binefăcătoare. Pentru mine, ea a fost o prezenţă supraomenească, o fiinţă cu nimb, revărsând numai lumină şi bunătate”.

Cuplul regal Elisabeta – Carol I a avut un singur ideal pentru această ţară: moder­nizarea României! Astfel, Prima Regină a României a devenit promotoarea artelor şi a avut un rol esenţial în dezvoltarea spaţiului cultural român. Pentru oamenii de cultură ai României, a înfiinţat un salon special, frecventat de Vasile Alecsandri, Elena Văcărescu, Nicolae Grigorescu, Titu Maiorescu. De asemenea, era o apropiată şi o admiratoare declarată a lui Mihai Eminescu (altă personalitate pe bancnotele noastre), împreună cu care a scris o dramă lirică. Sub pseudonimul literar Carmen Sylva, a publicat peste 50 de opere literare, scrise în cele şapte limbi străine pe care le săpânea: franceză, germană, română, engleză, latină, suedeză, greacă. Pentru întreaga sa operă, a primit laurii Academiei Franceze. Deseori Regina Elisabeta îmbrăca portul naţional românesc, socotit până atunci strai exclusiv al ţăranilor. Regina Elisabeta a fost, astfel, prima femeie care a dat portului popular o impresionantă valoare socială şi culturală. Regina Elisabeta a fost prima femeie care a promovat turismul românesc, impunând obiectivele României în circuitul internaţional. Datorită ei, trenul Orient Expres avea oprire la Sinaia, iar pasagerii erau găzduiţi în incinta castelului. În timpul războiului ruso-româno-turc (1877-1878), a acordat personal îngrijiri şi asistenţă medicală soldaţilor răniţi pe front. Exemplul său a fost urmat de femeile din înalta societate şi, în final, de toate femeile, mobilizând întreaga societate într-un demers uma­nitar fără precedent. Regina Elisabeta a înfiinţat numeroase instituţii caritabile în România, distribuind medicamente şi având grijă de familile nevoiaşe. Doar Societatea Regina Elisabeta trata peste 17.000 de pacienţi pe an.

Deviza la care atât Regele cât şi Regina au aderat în totalitate era: ,,Totul pentru ţară, nimic pentru mine”. O viaţă dedicată întru totul evoluţiei României! O Românie pentru care cuvântul „modern” a căpătat sens graţie acţiunilor revoluţionare întreprinse chiar de prima sa regină, Regina Elisabeta a României! Şi-atunci, reluăm întrebarea. De ce nu se vorbeşte mai mult despre Regina Elisabeta? De ce nu este simbol naţional? De ce nu apare pe o bancnotă?

Cine s-a alăturat demersului    

Din ce în ce mai multe persoane publice au ales să se implice în campania naţională âVremFemeiPeBancnote. Din ce în ce mai mulţi artişti, oameni de cultură şi ambasadori susţin acest demers istoric. Inna, Antonia, Alina Eremia, Toni Grecu, Proconsul, Matei Dima – Bromania, Raluk, Irina Rimes, Ana Baniciu, Liviu Teodorescu, Paul Surugiu – Fuego, Monica Anghel sau campioana mondială la handbal feminin, Ramona Farcău, sunt doar câteva dintre cele mai îndrăgite nume care şi-au îndemnat fanii să îşi aleagă personalităţile preferate pe www.FemeiPeBancnote.ro, ca să scriem, astfel, împreună, istorie în România! Ceea ce vă îndemn şi eu!

Totodată, universităţile din România şi-au arătat interesul pentru această campanie. Prima instituţie de învăţământ superior, care a anunţat oficial susţinerea campaniei FemeiPeBancnote, este chiar cea mai mare universitate din ţară (în privinţa studenţilor admişi fără taxă) – Universitatea Politehnică Bucureşti. Concomitent, persoanele publice, ambasadori şi oameni de cultură continuă să se alăture în număr tot mai mare, semnând petiţa şi votându-şi preferatele pe www.FemeiPeBancnote.ro.

Ştiu că ne citesc oameni inteligenţi, care au înţeles mesajul! Că acest proiect, Femei Pe Bancnote, este un demers care cultivă mândria naţională. Cu cât avem mai mulţi români de seamă, cu atât mai bine! Fie că sunt bărbaţi, fie că sunt femei. Aşa că apelez la cei inteligenţi, animaţi de visuri, de idealuri. Intraţi pe www.FemeiPeBancnote.ro, semnaţi petitia, votaţi-vă personalităţile preferate şi daţi share pe Facebook, pe Instagram, pe toate canalele social media. Răspândiţi vestea! Împreună, vocea noastră va susţine cel mai puternic mesaj al deceniului. Acela că o femeie istorică din România me­rită să ajungă pe o bancnotă!

Buzoianca Janina Nectara Constantin este jurnalist de modă, prima româncă ce a scris la cea mai influentă publicaţie de modă din lume, revista Vogue, desemnată ,,Biblia Mo­dei”. A studiat Ştiinţe Politice, totodată urmând şi cursurile ­Fa­cultăţii de Arte şi Design în Romania şi de fashion business în Paris. A lucrat alături de creatorul preferat al Primelor Doamne ale Americii (Hillary Clinton, Laura Bush, Michelle Obama), Oscar De La Renta.