La doar 18 ani au realizat proiectul unei ferme care ar putea fi construită pe Marte și sunt capabili să prezinte toate aspectele tehnice și științifice cu o precizie și o luciditate care te lasă mut de uimire. Trei elevi ai Colegiului Hasdeu au participat la prima ediție a Olimpiadei Naționale de Creativitate Științifică cu proiectul „Mars Farm”, obținând premiul II și mențiune din partea ­Mi­nisterului Educației. Echipa a fost formată din Cosmin Ichim, Luca Radu și Raluca Mocanu, toți elevi în clasa XII-a, coordonați de profesorul Virginia Mândruță Tănăsescu.

„Este ceva complet nou și pentru mine, care sunt obișnuită cu olimpiadele interdisciplinare. Aceasta se referă la creativitate și are un regulament nou. Chiar m-am uitat că după ce s-a terminat competiția noastră a urmat competiția de inventică a studenților și nu diferă aproape deloc. Cei din afară pun de ceva vreme accentul pe genul acesta de competiții pentru copiii din clasele V-XII și mă bucur că a ajuns și la noi. Copiii noștri și-au imaginat o fermă, un fel de seră, pe Marte, și au făcut o muncă de cercetare foarte intensă. Au căutat foarte mult, inclusiv pe site-ul NASA, să vadă ce s-a făcut până acum, ce propuneri s-au mai făcut. Au văzut și filmul Marțianul și au ajuns la concluzia că tot ceea ce a fost acolo era pură ficțiune. Copiii noștri au ve­nit cu soluții noi, au dat mai multe alternative la unele probleme, cum să asiguri ­oxi­genul pentru seră etc. Juriul a fost impresionat de răspunsurile copiilor care au fost foarte pertinente. Dacă la o olimpiadă obișnuită îți scrii lucrarea singur, în liniște, aici au avut patru reprize de jurizare, cu echipe diferite de juriu care au ve­nit cu întrebări diferite”, a declarat prof. Virgina Mândruță Tănăsescu.

„Aici trebuie să știi fizică, chimie, biologie, inginerie…”

Olimpiada de Creativitate Științifică a avut loc la Universitatea din Suceava, în perioada 15-20 iunie, și a urmărit ca pro­iectele elevilor să vină să rezolve probleme concrete ale omenirii.

„Aici trebuie să știi de toate, să ai cunoștințe din foarte multe domenii, fizică, chimie, biologie, inginerie etc. Este vorba despre științe aplicate. Degeaba veneai cu un robot care aruncă mingea la coș fără să greșească, dacă nu puteai demonstra la ce ajută asta. Juriul voia să vii cu un proiect care să rezolve o problemă, cu o aplicație finală foarte concretă. Ei au făcut și studiu de impact și un studiu economic, cât ar costa investiția și în cât timp s-ar amortiza”, a mai declarat prof. Virgina Mândruță Tănăsescu.

În ceea ce privește conceperea proiectului de realizare a unei ferme pe Marte, cei trei hasdeieni au luat în calcul cele mai mici detalii, începând de la mate­rialele de construcție care pot rezista la condițiile de pe Marte și până la plantele care pot crește acolo.

„Am ales materialele care pot fi fabricate pe Marte: beton sulfuros, polietilenă cu densitate ridicată”

„Am gândit acest proiect pornind de la ce nevoi există, apoi am luat în calcul obstacolele ce sunt impuse de condițiile de pe Marte. Am des­coperit că în momentul de față nu există niciun proiect de fermă marțiană rentabil. Am încercat să facem o machetă și ne-am documentat mult în legătură cu clima, resurse … Am făcut o structură iar pentru men­ținerea presiunii interioare pe Marte am ținut cont de aceleași formule care se folosesc pentru menținerea presiunii în cisterne. Apoi am ales mate­rialele care pot fi fabricate pe Marte. De exemplu, un beton sulfuros ce poate fi fabricat pe Marte, polietilenă cu densitate ridicată și, pentru a mări rentabilitatea plăcilor de beton, am decis să îl precompresăm cu filamente de polietilenă ca să îl folosim și în structura drumului și să reziste și forțelor de tensiune și compresie și să fie mai rentabil”, a declarat pentru OPINIA Cosmin Ichim.

Ferma de pe Marte ima­ginată de elevii Colegiului Hasdeu ar urma să aibă dimensiunile de 112 metri diametrul bazei și 28 metri înălțimea, ar fi amplasată la 200 de metri în sol și ar folosi apa înmagazinată în rezervoarele subterane de gheață care s-au format în urmă cu milioane de ani pe Marte.

„Plantele de soia, quinoa și varză furajeră vor fi udate și îngrijite automat cu ajutorul unui calculator”

„Am aproximat volumele necesare de materiale, ne-am gândit să folosim un dom (cupolă) de regolit stabilizat mecanic. Regolitul este solul de pe Marte. E un fel de nisip, doar că are o compoziție diferită. Ne-am uitat pe tabele cu valori nutriționale ale plantelor și ne-a gândit la o combinație optimă care să susțină viața umană: soia, quinoa și varză furajeră. Am gândit construcția domului ținând cont de fenomenele termice de dilatare și contracție, pentru că pe Marte există variații mari de temperatură. Amplasarea va fi în subteran, undeva la 200 de metri adâncime, unde sunt anumite structuri uzate de lavă care permit construcția și te feresc și de radiații. Sursa de alimentare cu apă a fermei vine tot din interior, pentru că lava a fost acum câteva milioane de ani, iar acum ar fi rămas rezervoare mari de gheață din care putem uda culturile din seră. De asemenea, am gândit toate sisteme interioare care ­asi­gură automatizarea, inclusiv sistemul de platforme care asigură mentenanța și transportul și cele de automatizare, adică dioxidul de carbon, senzorii de umiditate. Plantele vor fi udate și îngrijite automat cu ajutorul unui calculator, necesitând mentenanță doar la plantare și culegere”, a mai declarat Cosmin Ichim.

Liderul echipei mai spune că pe lângă modul de extragere a oxigenului, propus de NASA, au mai găsit unul rentabil, care se folosește astăzi în industrie, plus încă un mod inventat de cei trei hasdeieni, extragerea oxigenului din sol.

„Pentru noi filmul Mar­țianu a fost mai mult o glumă între noi. Practic, pe Marte nu poate crește nimic cu tuberculi, iar <mar­țianul> se baza în principal pe cartofi”, mai spune Cosmin Ichim.

3 COMENTARII

  1. e si mai fascinant cum un punct de vedere, oarecum critic, e obligat sa inghita, public, ghiolbanismul unuia care a priceput „ce face musca”. se pare ca, dupa un articol, a cracanat geamul culturii si respira adanc un aer, neinteles, de savant…

  2. tot respectul pentru elevi, dar, pe Marte, variatiile de temperatura sunt de la +100 grade Celsius ziua la -100 grade Celsius noaptea, la care se adauga radiatia solara mai mare si gravitatia mai mica decat a Pamantului. In aceste conditii cercetatorii chinezi au cheltuit 1,29 milioane euro pentru o cutiuta in care au vrut sa creeze o minibiosfera cu seminte de bumbac, rapita, cartof si gascarita, mostre de drojdie si oua de musculita de otet. Din toate a germinat o samanta de bumbac, care s-a ofilit instant sub radiatia solara.
    Deci visurile astea cu Marte, Luna sau …Pluto ar trebui poate orientate invers, catre Pamant, unde, dupa nici 3 ore de ploaie casele ne sunt luate de ape, iarna, sate intregi stau izolate sub nameti, vinerea, ca sa traversezi Bucurestiul iti trebuie vreo juma’ de zi, astea, zic eu, ne ocupa mai indeaproape timpul… sau, cum spuneti voi, „probleme concrete ale omenirii”…

    • Este facinant cum se găsește câte un priceput în de toate (științe, fotbal, politică, agricultură etc.), ca tine, care se bagă în discuții pe care nu le înțelege, precum musca în rahat.

Comments are closed.