• Cercetătorul invită profesorii și elevii buzoieni la un stagiu de pregătire la CERN, în Geneva

Este absolventă a Colegiului „B.P. Hasdeu” și a condus una dintre echipele care au contribuit la des­coperirea „particulei lui Dumnezeu”, cel mai mare experiment din istoria omenirii. Detectarea bosonului Higgs, o particulă pe care cercetătorii au căutat-o timp de jumătate de secol, a adus Premiul Nobel pentru Fizică, în 2013 echipei din care a făcut parte dr. Sorina Popescu.

Luni, 10 iunie, cercetătorul român s-a întors acasă, la Colegiul Hasdeu, pentru a lansa un program prin intermediul căruia elevi și profesori buzoieni se pot pregăti gratuit la Organizația Europeană pentru Cercetarea Nucleară (CERN), la Geneva, la cel mai mare laborator de cercetare al lumii. Altfel spus, liceeni și profesori din Buzău vor avea ocazia să lucreze cu unii dintre cei mai mari cercetători ai lumii, în locul unde a fost descoperită „particula lui Dumnezeu” și multe alte invenții, beneficiind în plus de software-uri de predare a științelor în școli.

Dr. Sorina Popescu are o experiență de peste 20 de ani în cercetare în domeniul fizicii particulelor elementare, în laboratoare internaționale, precum IFA-Măgurele, FERMILAB-USA, CERN-Geneva. CERN a fost fondat în 1954, organizația având în prezent 22 de state membre.

„România plătește accesul la acest laborator, iar voi aveți dreptul să îl folosiți”

„CERN se află la granița Elveției cu Franța. Este un laborator care a fost creat din motive politice, în sensul de a opri oamenii inteligenți din Europa să plece în America la cercetare. România a devenit membru din 2016, iar eu sunt membru din echipa care a luat premiul NOBEL pentru descoperirea Higgs. România este țară membră, contribuie din fonduri guvernamentale la acest laborator, iar aici există programe speciale pentru studenți și profesori. Eu mi-am propus să vin să vă explic, mai vin și în august, că aveți această șansă pe care eu, de exemplu, nu am avut-o. Puteți deveni studenți la acest laborator. Pentru elevi perioada de stat la CERN este de două săptămâni, iar pentru profesori, o săptămână. Puteți participa și vedea ce se face la CERN, puteți deveni ingineri în Criogenie, Software, Tehnică, fizicieni, tot ce vreți voi. Este ca și cum ați avea un laborator în Hasdeu, unde toată lumea are acces. Practic, România plătește accesul la acest la­borator, iar voi aveți dreptul să îl folosiți. Nu vă va da nimeni un fascicul pe mână, dar puteți face parte dintre miile de studenți care vin în fiecare an. Eu am studenți acolo și mi-ar plăcea ca voi să fiți primul liceu căruia să îi predau la CERN”, le-a transmis dr. Sorina Popescu.

Buzoianca a reușit să rezerve la CERN o perioadă destinată elevilor și profesorilor din România. Toți cei care aplică sunt eligibili. Nu există diferențe. În momentul de față există 35 de programe pentru profesori la CERN și vor fi 36 dacă România începe programul. Programul de pregătire se desfășoară pe parcursul a patru-cinci zile, în care vor avea loc prezentări, vizite în laborator, lucru împreună cu cercetătorii și program de destindere.

„România a demonstrat că poate produce inteligență și persoane care excelează fie în domeniul științific, fie în literatură, fie în filozofie. Totuși, din 2016, nu a existat nicio cerere din partea vreunii profesor sau elev din România care să vină la CERN. Pe lângă țările membre, există 1.190 de țări asociate. De când a început acest program dedicat profesorilor, din 2015, în total au fost prezenți la CERN 12.000 de profesori și aproape 50.000 de studenți. De peste tot, doar din România nu deși avem olimpici internaționali în fiecare an. Sperăm că lucrurile se vor schimba. Am discutat cu echipa de la CERN și putem rezerva pentru România perioada 21-26 iunie 2020. Din program pot face parte 24-36 de profesori din România, dar se poate ajunge la maxim 50. Folosiți adresa mea de email. Este ideal ca un profesor din Buzău să ajungă la CERN și să se întoarcă în liceu cu anumite <ustensile> de predare, software-uri create chiar la CERN cu scopul de a ajunge la liceu și să fie incluse în programele naționale. Conceptul de bază al acestui laborator este să facem Europa puternică în domeniul științelor”, a mai explicat dr. Sorina Popescu.

„Aici s-a inventat Internetul”

Sunt programe pentru elevi de liceu, programe de vară mai complexe și programe pentru studenți, unde îți poți face diploma de licență. Un licean  de la Buzău care ajunge la CERN va face un stagiu de o săptămână sau două. Dimineața sunt cursuri, după-amiază lucrezi cu un inginer sau cu un fizician, și se finalizează totul cu o prezentare.

Elevii prezenți la întâlnirea de la Hasdeu au avut ocazia de a adresa întrebări invitatei, fiind interesați care a fost cea mai mare provocare din cariera sa și ce aplicații practice au avut alte descoperiri realizate la CERN.

„Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la CERN a fost detectarea bosonului Higgs, pentru că nimeni nu mai credea în modelul teoretic, iar Europa se îngrijora că nu mai dăm rezultate”, a mărtu­risit cercetătorul.

În ceea ce privește aplicațiile descoperirilor care au revoluționat lumea, dr. Sorina Popescu a amintit Internetul, ecranul tactil al smartphoneului, îmbunătățirea RMN-ului etc.

„Internetul aici s-a inventat. Tim Berners-Lee a lucrat la CERN pentru că a vrut să își ajute colegii să aibă acces în același timp la date. Fizicienii sunt ambițioși și se cred mai deștepți decât toți, iar toți vor să aibă acces la date în același timp. Tim Berners-Lee este fizician. Firme ca Oracle, Intel, HP, toate, sunt la CERN pentru că este un laborator unde se testează volumul de date de procesare. Dacă ai un calculator nou, cu o memorie mai mare, de exemplu, Intel va anunța în curând un procesor nou care a fost testat la CERN. Apple, la fel. De exemplu, ecranul tactil al smartphoneurilor a fost prima dată testat la CERN, la fel aplicațiile în medicină. Acum se încearcă la CERN să se rezolve problema cancerului. De exemplu, pe vremuri când făceai un RMN, trebuia să stai într-un ma­gnet timp de o oră nemișcat, într-un zgomot infernal. În acest moment CERN este cel mai important laborator din lume. Altfel spus, în acest domeniu, americanii au pierdut cursa cu Europa. La CERN avem magneți supraconductori, în acest moment un RMN durează doar 30 de minute și este foarte silențios. Gândiți-vă că noi folosim un singur magnet pe 27 de kilometri; avem în total 10.000 de magneți, iar unul singur funcționează la 12.000 de amperi. Pentru asta îți trebuie o tehnologie ultraperformantă. În 2022, vom ajunge la 16.000 de amperi. Noi, în doi ani, trebuie să facem transfer de date un Petabyte pe secundă, adică 10 la puterea 15. În acest moment, reușim doar 500 de GB pe secundă. Deci avem ceva de lucru”, a mai declarat dr. Sorina Popescu.

La finalul evenimentului de luni, pe scenă a urcat Mihai Melnic, fostul profesor de fizică al Sorinei Popescu. Emoționat, Mihai Melnic i-a oferit flori fostei sale eleve, spunând că un profesor bun trebuie să reușească să formeze elevi care să îl depășească, iar, astăzi, Sorina Popescu, a devenit, la rândul ei, un profesor care cu greu poate fi depășit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.