Actualitate

FOTO | Ce lucrare şi-a adjudecat firma căreia plecarea lui Mocanu de la Consiliul Judeţean i-a înjumătăţit profitul

La aproape un an după ce  OPINIA atrăgea atenţia asupra stării avansate de degradare a podului, intens circulat, peste râul Bîsca Chiojdului, de la Cislău, de pe traseul Drumului Naţional 10, Prefectura a anunţat marţi pe pagina de Facebook că un pod nou va fi construit acolo, acesta urmând să-l înlocuiască pe cel vechi.

CNAIR a semnat deja contractul cu firma care a câştigat licitaţia pentru realizarea acestui obiectiv şi, după parcurgerea etapei proiectării, constructorul va demara execuţia lucrărilor. Valoarea lucrării a fost estimată la 14.251.986 lei (aproxi­mativ 3 milioane euro), fiind desemnat câştigător licitantul care a oferit preţul cel mai mic.

Trei oferte au fost depuse pentru realizarea podului: Asocierea Freyrom S.A. (firmă ce a reabilitat podul de la Mărăcineni), – Procons Group S.R.L. – Integrated Road Solutions S.R.L, Asocierea INFRA SYSTEM PROIECT – VIA CARPATIA CONSULT SRL – TEHNOMONTAJ CONSTRUCT SRL; Aso­cierea Conferic SRL – S.C. RUTIER CONNEX XXI SRL.

Oferta asocierii Conferic SRL din Buzău – S.C. RUTIER CONNEX XXI SRL din Bacău a fost considerată cea mai convenabilă pentru CNAIR, câştigătorul licitaţiei având la dispoziţie şase luni pentru proiectarea podului şi alte 12 luni pentru execuţie.

Aceeaşi asociere rea­lizează în judeţul Buzău podul peste pârâul Slănic de la Vintilă Vodă, construit cu fonduri prin PNDLII, alocarea fiind de peste 4 milioane lei.

Înfiinţată în februarie 1993, CONFERIC SRL Buzău îi are, în acest moment, ca asociaţi pe Emil NICOLAI şi Andra Elena MOGLAN, şi este conside­rată de presa locală şi regio­nală drept “firma de casă a fostului baron VICTOR MOCANU“, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, ex-senatorul Victor Mocanu, condamnat recent cu suspendare în dosarul “Maternitatea”.

În 2017, cu 181 de angajaţi, a obţinut un profit net de 162.520 lei, cel mai mic din ultimii 15 ani, şi o cifră de afa­ceri de 24,88 milioane lei, în scădere cu peste 6 milioane lei faţă de anul anterior.

Nici în 2018 şi nici în primele două luni din acest an, CONFERIC SRL nu a avut probleme cu creditorii, însă pe 12 martie 2019, IULISLEMN SRL Luncile s-a prezentat la Tribunalul Buzău cu o cerere de insolvenţă împotriva “firmei de casă a fostului preşedinte CJ Buzău”.

Presupusa creditoare IULISLEMN SRL este înfiinţată în 2004, se ocupă de comerţul cu material lemnos, iar în 2017 a avut 3 angajaţi şi a realizat o cifră de afaceri de 441.400 lei şi un profit net de 151.007 lei.

Cererea de deschidere a procedurii, depusă de IULISLEMN SRL Luncile, judeţul Buzău, a fost respinsă la începutul lunii trecute la Tribunal, decizia nefiind definitivă.

În 2012, Constantin Moglan, asociat si administrator al S.C. Conferic S.R.L. Buzău, la acel moment, a fost condamnat la 4 ani închisoare cu suspendare sub suprave­ghere, pe un termen de încercare de 7 ani, pentru să­vârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire de documente false şi inexacte având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene. În acelaşi dosar a mai fost condamnat Viorel Dascălu, fost primar al comunei buzoiene Lopătari, şi dirigintele de şantier Ion Marian Constantinescu.

Constantin Moglan este director la Conferic în acest moment, după ce instanţa i-a interzis, printre altele, ca timp de 2 ani după executarea pedepsei principale să ocupe o funcţie sau să exercite o profesie ori să desfăşoare o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.

Conferic SRL a fost o firmă controversată, de-a lungul vremii primind numeroase lucrări finanţate de la bugetul judeţului ajun­gând la o cifră de afaceri, în 2012, de 18.226.494 lei.

După ce Victor Mocanu a pierdut  mandatul de preşedinte CJ Buzău, în anul 2012, cifra de afaceri a Conferic SRL a scăzut la jumătate.

O parte dintre contractele  încheiate de Consiliul Ju­deţean, prezidat de Victor Mocanu, şi Conferic, în perioada 2009–2010 au făcut  subiectul unei anchete penale a DNA. Este vorba despre mai multe contracte  având ca subiect lucrările de deszăpezire pe drumurile  judeţene. Procurorii au des­coperit că societatea de construcţii a funcţionat ca paravan pentru un SRL controlat de ginerele lui Mocanu.

Celor de la Conferic le-a fost  atribuită   deszăpezirea  drumurilor  judeţene  pentru  iarna 2009-2010, deşi nu aveau utilajele necesare. Aceştia au subcontractat, mai  departe  către o altă  societate, Baum Construct SRL, patronată de ginerele  lui Victor Mocanu, Daniel Drăgan. Pentru prestaţia sa, Baum Construct a încasat  jumătate din cele 3,06  milioane  lei contractate de Conferic. De precizat  că  în  contractul  încheiat cu CJ, se stipula că antreprenorul nu poate  apela la subcontractori.

Alături de Mocanu au fost cercetaţi toţi subalternii care au închis  ochii la afacerile cu lucrări. Ancheta i-a vizat  pe  funcţionarii care au făcut parte din comisiile de evaluare, acuzaţi că nu au respectat procedurile legale de atribuire a contractelor  şi  pe  cei care ar fi trebuit  să  verifice felul în care firma şi-a îndeplinit angajamentul. Deşi era vorba de lucrări de întreţinere a drumurilor pe  timp de iarnă care se defăşurau pe mai mult de 80% din suprafaţa judeţului, subordonaţii lui Victor Mocanu nu ar fi făcut verificările  impuse de lege.

Subiect de campanie electorală în 2012, uitat după

În 2012, candidaţii liberalii din fosta Uniune Social Liberală (PSD+PNL), prin­tre care şi fosta senatoare Doina Tudor, dar şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu şi, ex-deputatul George Scutaru, au făcut pelerinaj la podul de la Cislău mai ceva ca la moaşte, ba chiar s-au strâns şi semnături pentru sensibilizarea Guvernului cu privire la utilitatea acestui pod, dar şi pentru urgentarea începerii unor lucrări, însă după campania electorală toţi l-au uitat.

Pod ce trebuia închis de acum nouă ani

Mii de şoferi îşi riscă vieţile zilnic, atunci când traversează podurile din România. Sunt mai bine de 34 de astfel de construcţii, în care nu s-a mai investit un leu de peste jumătate de veac. Mai grav este că, în unele cazuri, asta nici nu se va întâmpla prea curând. Sunt poduri care se mişcă sub greutatea maşinilor, structuri măcinate de ploi şi fiare mâncate de rugină.

Podul de la Cislău le are pe toate, însă nici după ce expertiza tehnică a arătat că acesta este un real pericol pentru participanţii la trafic nu s-a făcut nimic, deşi pe el au circulat zilnic mii de maşini, unele cu tonaj depăşit. Structura de rezistenţă este măcinată, fierul este ruginit, iar apa a săpat fisuri adânci peste tot. Podul de peste pârâul Bâsca de la Cislău a pierdut lupta în faţa furiei naturii. Din cauză că nu s-a mai făcut o regularizare a râului Bâsca, iar albia nu a mai fost curăţată, DN10 a fost acope­rit de apă şi aluviuni la ultimele viituri.

Că podul peste râul Bâsca de pe Drumul Naţional 10 este unul dintre punctele nevralgice de pe traseul care leagă Muntenia de Ardeal o spune chiar expertiza tehnică realizată încă de acum nouă ani, în cadrul căreia s-a concluzionat că fiabilă ar fi contruirea unui pod nou, în amonte de cel existent.

Concluziile expertizei tehnice au stabilit un indice al stării tehnice IST = 38 puncte, ceea ce încadreaza podul în clasa IV a stării tehnice – stare nesatisfăcătoare, fiind necesare lucrări de reparaţii si reabilitare.

Prima soluţie propusă a fost reparaţia podului existent, ţinând cont de toate recomandările din raportul de expertiză, iar iar cea de-a doua, un pod nou şi lucrări hidrotehnice în albie.

În cadrul expertizei tehnice efectuată de către proiectant au fost stabilite defectele şi degradările apa­rente, care s-au format până la momentul studiului de fe­zabilitate, 2015. Astfel, s-au identificat defecte şi degradări aparente la elementele principale de rezistenţă ale suprastructurii, la elementele de rezistenţă care susţin calea podului, la elementele infrastructurii, aparate de reazem, dispozitive de protecţie la acţiuni seismice, sferturi de con, dar şi la parametrii care carcterizează gradul de funcţionalitate, condiţii de desfăşurare a traficului pe pod, clasa de încărcare a podului, vechimea podului, calitatea execuţiei şi respectarea prevederilor proiectelor, calitatea lucră­rilor de întreţinere.

În urma avizării de către D.R.D.P. Bucureşti a proiectului în faza DALI în 2010, a fost avizată soluţia 2 – Pod nou şi lucrări hidrotehnice în albie. Proiectul a fost uitat însă într-un sertar şi abia în 2015 cineva şi-a amintit de el şi a comandat un studiu de fezabilitate.

Podul a fost proiectat de IPTANA S.A, pentru clasa E de încarcare (vehicule speciale pe roţi V80 şi autocamioane A30), conform normelor valabile la data proiectării şi a fost executat în anul 1970.

Conform Regulamentului de stabilire a importanţei construcţiilor, podul face parte din categoria de importanţă B – construcţii de importanţă deosebită.

De ce s-a propus contrucţia unui pod nou? Costurile lucrărilor în această variantă sunt mai mici în raport cu soluţia de înlocuire a tuturor grinzilor sau reparaţii la pod cu două benzi şi pânze de carbon, în cazul în care s-ar fi optat pentru soluţia de reparaţii la pod, timpul de

execuţie este aproximativ la fel în raport cu podul nou, realizarea unui pod nou, concomitent cu asigurarea unei întreţineri curente şi periodice va permite menţinerea unei durate de viaţă a podului mai mare decât în cazul reparaţiei podului existent.

Teoretic, peste un an şi jumătate ar trebui să se circule pe un pod nou peste râul Bâsca.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker