Asociația Generală a Inginerilor din România, cu un parcurs de un secol la nivel național, este reactivată și la Buzău, după o pauză de 30 de ani, de către un grup de oameni de știință, susținuți de edilul municipiului Buzău, Constantin Toma. Inițiativa a aparținut dr. ing. Vasile Anton Moraru, cunoscut de buzoieni ca întâiul primar al municipiului Buzău de după revoluție, dar și din vremea în care a fost manager al societății Ductil.
Scopul reactivării asociației a fost formulat încă de la început de primarul Constantin Toma: „Buzăul să obțină atâta atractivitate și competitivitate pentru locuitorii săi, pentru investitori și pentru vizitatori, astfel încât orașul nostru să devină cel mai important oraș din zona de Sud-Est a României pentru că Buzăul are un potențial extraordinar”.
La acest demers întreprins, în data de 14 februarie, au fost prezenți oameni de afaceri, reprezentanți ai unor societăți buzoiene de prestigiu, care doresc promovarea produselor lor și recunoașterea activității de cercetare, care “ar putea să așeze Buzăul pe harta științifică a lumii”, așa cum a mărturisit cercetătorul Costel Vânătoru, coordonator al Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău, cel care a fost ales, în cadrul întâlnirii de joi, vicepreședinte al sucursalei buzoiene a AGIR. „Visul meu a fost să facem la Buzău o bază de resurse genetice vegetale. Această resursă genetică din România este mai valoroasă decât Banca Națională a României. Banca Națională depozitează bani, depozitează aur, dar fără aurul Băncii Naționale putem trăi, iar fără mâncare nu, iar banca de gene avea misiunea să conserve aceste resurse genetice vegetale care contribuie la menținerea securității și siguranței alimentare a poporului român. Aceste resurse sunt acaparate de marile popoare ale lumii”, a spus dr. ing. Costel Vânătoru. Și acesta nu este singurul proiect pe care membrii acestei asociații intenționează să le aducă la viață.
Vicepreședintele asociației nou înființate cere sprijin pentru susținerea proiectului <Banca de gene la Buzău>
Banca de gene pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale și aromatice de la Buzău este un proiect major pentru cercetarea științifică locală. La Stațiunea Legumicolă Buzău (SDL) există un grup de cercetători care duc mai departe prestigiul SDL, care are la activ 80 de brevete, cu toate dificultățile financiare pe care le-a traversat, mai ales după 1990, când, „mai multe fonduri au fost alocate pentru câinii comunitari decât pentru cercetarea științifică românească”, după cum a afirmat dr. inginer Costel Vânătoru, care a încercat să explice eforturile făcute de această societate buzoiană pentru supraviețuire și pentru menținerea standardelor în cercetare.
„Doar de o jumătate de an putem spune că avem o oarecare finanțare de la bugetul de stat, restul a trebuit să ne autofinanțăm. Dacă întrebați pe cineva din domeniul agricol, se vaită că nu au primit subvenții de la bugetul de stat, că prețurile sunt mici la valorificarea produselor, dar gândiți-vă să faci cercetare și să te și întreții. A fost un moment greu pentru cercetare. Am încercat din răsputeri să menținem flacăra aprinsă a cercetării la Buzău”, a spus dr. Ing. Costel Vânătoru. De la momentul conturării acestui proiect și până în prezent au fost și piedici, așa cum a precizat dr. ing Costel Vânătoru, cercetător la SDL Buzău, singurul susținător consecvent fiind municipalitatea buzoiană, care a realizat importanța națională, nu numai locală a acestui obiectiv pentru că, odată realizat va asigura conservarea speciilor de plante, inclusiv a celor tradiționale ce sunt pe cale să se piardă.
„Un obiectiv este banca de gene. Ne-am bătut, am încercat să o facem prin lege. Nu a mers prin lege, va fi o hotărâre de Guvern și sper, luna asta, să avem și așa ceva pentru a da Buzăului și pe partea aceasta inginerească o dimensiune extraordinară și un prestigiu extraordinar”, a spus edilul municipiului, Constantin Toma despre soarta acestui proiect.
Întâlnire cu roboți, la Muzeul Județean
Activitățile care vor fi realizate de către AGIR Buzău au ca numitor comun atragerea tinerilor către sectorul industriei, fie că este vorba despre forță de muncă fără calificare sau cu studii superioare. Demersul a fost făcut cunoscut de președintele AGIR Buzău, care a prezentat calendarul activităților și a spus că „prin programul de activitate vreau să 
generalizăm, Ziua porților deschise pentru importantele firme de producție pe care le avem. Să vină și tineretul printr-o programare, cu conducerile școlilor de la licee tehnologice, să viziteze, să vadă ce înseamnă o fabrică complet automatizată, cum este spre exemplu, fabrica de bere, care a primit recent doi roboți. 90 de ingineri lucrează în această fabrică. O fabrică care lucrează cu 90 de ingineri înseamnă că este în a patra revoluție industrială. La fel la fabrica de pulberi, fabrica de electrozi. La Metal Somet, veți vedea ultimele mașini cu comandă numerică”. Activități de tipul porți deschise vor avea loc și la SDL Buzău și la Fabrica de bere, a promis președintele AGIR Buzău. Prima activitate a AGIR Buzău este programată să aibă loc în luna aprilie și va fi o continuare a Forumului European al Roboticii, cel mai prestigios eveniment în acest domeniu din Europa, ce se va desfășura în Capitală, în luna martie, și constituie o bună oportunitate pentru comunitatea antreprenorială și de inovație din România de a-și manifesta dorința și voința să fie parte a unei Uniuni Europene care susține noile tehnologii și care este pregătită să țină pasul cu acestea pentru a le pune în folosul cetățenilor ei. La Buzău activitatea se va derula în parteneriat cu Muzeul Județean. „Va fi o continuare a Forumului eurobotic din, luna martie, un forum european de robotică. Acțiunea va avea loc în cadrul Zilelor Științei, cu parteneriat cu Muzeul Județean Buzău. Vom constitui două grupuri țintă. Un grup țintă format din clasele terminale din toate liceele noastre și un grup țintă din firmele industriale”, a spus președintele AGIR Buzău.
Municipalitatea vrea străzi cu nume de ingineri
Edilul municipiului Buzău a promis că, pentru ridicarea prtestigiului inginerilor, va fi și o acțiunea de redenumire a unor străzi cu numele unor oameni iluștri din domeniul cercetării sau al ingineriei, oameni care au lăsat ceva în urma lor pentru națiunea română în general și pentru comunitatea buzoiană în special. „Pentru ridicarea prestigiului inginerilor lucrez acum la <o mică revoluție> legată de denumirea străzilor din Buzău. Vreau să schimb denumirile cu numele unor oameni care au făcut ceva pentru Buzău. Am descoperit că există un inginer Emil Boianu, căsătorit cu o buzoiancă. Avem Dorin Pavel, părintele hidroenergeticii românești. Aștept din partea dumneavoastră cu inginerii care au creat ceea ce numim Stațiunea de Cercetare Legumicolă, dar nu numai atât, care au creat aici soiuri”, a exemplificat edilul orașului. Toma a vorbit despre denumirea unor străzi al căror nume nu au nimic în comun cu istoria locurilor. “De exemplu, <Pompiliu Ștefu>, denumirea aceasta de stradă mai există în șase orașe. Noi avem de la Liceul Agricol până la Piață strada <Pompiliu Ștefu>. I-am spus <Constantin Angelescu>. Chiar dacă nu a fost buzoian, a fost căsătorit cu o buzoiancă. Opera cea mai mare a sa a fost că a făcut 14.000 de școli în România după Primul Război Mondial”. O altă personalitate la care s-a gândit edilul pentru a da numele unei străzi este inginerul Monteoru, care a și dat numele stațiunii buzoiene. O altă stradă cu numele modificat este porțiunea din spatele Blocului Camelia care purta numele colonel Buzoianu. Edilul spune că va fi denumită cu numele <IC Brătianu>, “pentru că acest om a făcut o chestie extraordinară în 14 mai 1881: a dat pentru prima dată Buzăului Pădurea Crâng”.
