Lucrările de reabilitare a drumului judeţean 203K, pe tronsonul Mărăcineni-Podu Muncii vor începe în curând. Nu este clar când anume, însă preşedintele Consiliului Jude­ţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, a anunţat ieri, în plenul CJ, că a semnat contractul de execuţie. Nu cu firma Viarom Construct Bucureşti, parte a grupului francez Eurovia/Vinci, cu o societate din Slobozia. Este vorba despre OYL Company Holding AG, deşi, în luna mai, prima era dată ca şi câştigătoare sigură. Între timp, lucrurile s-au schimbat, aşa că 17 milioane de euro vor merge în contul executantului din judeţul vecin.

În luna martie, Consiliul Judeţean Buzău a depus la Curtea de Apel Ploieşti o contestaţie la o decizie a Consiliului Naţional pentru Solu­ţionarea Contestaţiilor (CNSC) de anulare a rezultatului licitaţiei pentru desemnarea firmei care va moderniza drumul de pe Valea Slănicului.

La solicitarea a două societăţi comerciale, în data de 2 martie, CNSC a anulat pentru a doua oară raportul procedurii de atribuire a lucrării către SC VIAROM CONSTRUCT SRL, parte a grupului fracez Eurovia/Vinci, şi a obligat autoritatea contractantă, în speţă Consiliul Judeţean Buzău, la reevaluarea ofertelor cu respectarea preve­derilor documentaţiei de atribuire, a legislaţiei incidente, Deciziei CNSC nr. 2257/C1/2352, 2404, 2483 din data 31.08.2017, în termen de zece zile de la comunicarea deciziei. Firmele care au contestat decizia CJ sunt SC Tancrad SRL Galaţi şi SC OYL COMPANY HOLDING AG SRL, cu sediul în Slobozia, care au cerut justificarea de către VIAROM CONSTRUCT a normelor de consum proprii şi a preţului stabilizatorului de sol pe bază de enzime non-corozive, folosite ca şi soluţie în execuţia lucrărilor de reabilitare a drumului judeţean 203K. Consiliul Judeţean Buzău nu a fost de acord cu decizia CNSC şi a contestat decizia. Între timp, deşi s-a spus că Oyl Company Holding a pierdut procesul în instanţă, iată că nu a fost aşa.

În schimb, când se aştepta ordinul de începere a lucrărilor, Consiliul Judeţean a decis să schimbe sursa finanţării lucrării, prin accesarea de fonduri europene.

Proiectul avea o finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, dar autorităţile judeţene au decis să renunţe la ea.

Lucrările pe 37 de kilometri din DJ 203K Mărăcineni – Podu Muncii costă 78.338.628 lei, iar durata de executie a lucrărilor este de 24 luni.

Cine ne repară drumul de pe Valea Slănicului

De ani de zile, prioritatea declarată a administraţiei judeţului o reprezintă infrastructura rutieră. Însă nu de fiecare dată drumurile judeţene proaspăt reabilitate rezistă prea mult după recepţie… Iar firma aleasă de Consiliul Judeţean Buzău să refacă unul dintre cele mai importante drumuri judeţene, cel de pe Valea Slănicului, a adunat multe cri­tici vizavi de calitatea lucrărilor executate chiar la ea acasă, în judeţul Ialomiţa. Spre exemplu, în 2014, mariajul dintre autorităţile judeţene ialomiţene şi SC Oyl Company Holding AG, o firmă cu lipici la  fondurile administraţiei din judeţul vecin dar şi ale CNADNR,  a trezit interesul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, fiind începute cercetări faţă de mai multe persoane sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Obiectul acestui dosar îl reprezintă investiţia Consiliului Judeţean Ialomiţa în modernizarea drumului jude­ţean DJ201A Coşereni-Adîncata, executată de către SC Oyl Company Holding AG. ­Va­loarea totală a proiectului s-a ridicat la peste 19 milioane de lei,  a avut o perioadă de execuţie de 30 de luni şi a fost finalizat în luna noiembrie a ­anu­lui 2013.

Concret, Oyl Company a fost acuzată de execuţia defectuoasă a lucrărilor de reabilitare a DJ213, drum judeţean care traversează comuna Gura Ialomiţei şi face legătura cu judeţul Brăila. Pentru a scăpa de acuzaţii, atât constructorul (Oyl Company Holding AG), cât şi proiectantul (SC Capital Vision SRL) au solicitat expertize independente care să stabilească cine se face vinovat de calitatea precară a lucrărilor. Practic, pentru a justifica întîrzierile şi calitatea deplorabilă a lucrărilor, Oyl Company Holding a acuzat SC Capital Vision SRL că proiectul este greşit şi a cerut o expertiză în acest sens. La rândul său, proiectantul a solicitat o contraexpertiză. Războiul expertizelor a durat mai multe luni, iar ecourile acestui scandal au obligat Consiliul Judeţean Ialomiţa să reacţioneze printr-o serie de declaraţii publice. Potrivit acestora, constructorii se fac vinovaţi de proasta execuţie a lucrărilor, iar ,,în zonele degradate din tronsoanele care fac obiectul contractelor de ­exe­cuţie, SC Itaro SRL Slobozia şi SC Oyl Company Holding AG SRL Slobozia, vor freza/decapa şi îndepărta în întregime straturile rutiere pe porţiunile degradate, vor reface întreaga structură rutieră, de la pat înspre covorul asfaltic de uzură, vor fi respectaţi parametrii modului de elasticitate dinamică (…), vor executa strat de blocaj din bolovani pentru întreruperea capilarităţii apei freatice, dacă este cazul, şi vor proceda la aşternerea de material geotextil cu rol anticontaminant pe suprafaţa terenului de fundare (…)“, potrivit independentonline.ro.

Un alt drum din judeţul vecin pe care asfaltul nu a stat prea mult timp întreg este DN21, Slobozia – Iazu, care face legătura judeţului Ialomiţa cu Brăila.

Finalizat în toamna anului 2012, după 20 de ani de aşteptare, DN21, Slobozia-Iazu, a devenit încet-încet, impracticabil. La numai şase luni de la finalizarea lucrărilor, gropile au reapărut în asfalt. Executantul, aceeaşi Oyl Company.

În luna aprilie a anului 2011, Consiliul Judeţean Ialomiţa anunţa cu mândrie electorală că a reuşit să smulgă Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri promisiunea că DN 21 Slobozia-Iazu va fi reabilitat pe o lungime de 17 kilometri. De la data anunţului pînă la licitaţie şi adjudecarea lucrărilor de către OYL Company Holding avea să treacă o jumătate de an. Valoarea estimată a contractului a fost de peste 37 milioane lei fără TVA, iar finanţarea a fost asigurată de la bugetul de stat. Una peste alta, vreo 10 milioane de euro, bani cîştigaţi uşor… şi cu spor, pentru că singura veste bună pentru ialomiţeni a fost aceea că reabi­litarea celor 17 kilometri de drum a fost realizată în termen. Veştile proaste au fost însă mai multe.

După o iarnă «nici prea-prea, nici foarte-foarte, în şo­seaua reparată  în toamnă au apărut cratere care creşteau văzând cu ochii.

„Calitatea îndoielnică a lucrărilor executate de către firma OYL Company Holding nu reprezintă singura veste proastă (Publicaţia, n.r.). Independent scria în toamna anului 2011, imediat după atribuirea contractului că «lucrările care urmează a fi executate de către OYL Company Holding au o valoare per kilometru care depăşeşte de două ori şi jumătate cele mai scumpe lucrări de infrastructură rutieră executate vreodată în Ialomiţa. Conform datelor oficiale, valoarea totală a lucrării este de peste 37 milioane lei, fără TVA, adică nici mai mult nici mai puţin decâ 2,6 milioane lei pentru un kilometru“, scria aceeaşi sursă.

Comentate în mediul online au fost şi lucrările pe DN21A Ţăndărei- Brăila.

Patron, în Top 300 – Cei mai bogaţi români

Corneliu Dragomir, proprietarul OYL Company Holding,  a fost inclus, în 2016, de Revista Capital, în Top 300 – Cei mai bogaţi români.  Averea acestuia – cea mai mare parte provenită din construcţiile de drumuri şi autostrăzi – se situa la acel moment undeva între 25 şi 27 milioane de euro.

Afacerea lui Corneliu Dragomir a început să crească în anul 2006, în doar trei ani compania ajungând la un rulaj de 33 de milioane de lei. În 2010, cifra de afaceri a acestuia a scăzut considerabil, cu 30%, asta pentru că autorităţile de la acea vreme au redus investiţiile în infrastructura rutieră.

Situaţia companiei a început să se îmbunătăţească începând cu anul 2011, la finele anului 2015 având o cifră de afaceri de 147 de milioane de lei, de la un rulaj de doar 57 de milioane de lei.

Înainte de criza financiară, OYL Company Holding avea mai puţin de 100 de angajaţi. Însă, la finalul anului 2015, numărul de salariaţi ai companiei a crescut până la 295.

Separat, familia Dragomir deţine acţiuni la firma OCH Bau, care are ca obiect de activitate fabricarea articolelor de beton, ciment şi ipsos.

Împreună cu soţia sa, acesta mai deţine şi o carieră de ­pia­tră în comuna Vulturu din judeţul Constanţa pe care au deschis-o în anul 2010 şi în care au investit 1,6 milioane de euro.

În 2017, fratele acestuia, Rică Dragomir, a fost condamnat la trei ani cu suspendare pentru spălare de bani, într-un dosar de evaziune fiscală.

DISTRIBUIȚI
loading...

2 COMENTARII

  1. Inițial, am zis ca nu mai comentez nimic despre acest proiect, atât de mult dorit de cca 45.000 de locuitori. Am citit aproape tot ce s-a scris despre aceasta poveste greu de digerat, cu speranțe, amărăciuni, optimism, dezamăgire, cu frustrări si toleranta. Încep sa cred ca lumea asta este condusa, de fapt manipulata, de unii care una declara si alta fac, astfel încât mă întreb : „oare oamenii ăștia, care sunt la conducerea acestei comunități, ei înțeleg ceva din ceea ce fac?”
    Cum poți sa explici ca proiectul a fost odată (prin 2014) aprobat de toate forurile, a fost semnat contractul de finanțare, cu termene de execuție, s a m d, iar acum este învârtit pe la tot felul de instituții, firme, autorități, încât nici cel mai ambițios observator al fenomenului nu mai înțelege nimic, când hotărâri judecătorești sunt calcate in picioare, sau cel puțin așa se vede, iar acum, culmea, ne lăudam ca am făcut nu știu ce economii!!!, fără sa sapi un metru de drum!!! Singura explicație viabila este ca cei interesați așteaptă ca primele betoane si primii metri de asfalt sa fie turnați exact când merg prostii la urne. Cum sa mai interpretez acest proiect? m-am saturat sa fiu manipulat zi de zi de astfel de lideri, cu zâmbet mieros, care te mint cu buna știință direct in fata, iar tu, un naiv de meserie, cu vechime si poate chiar si cu mentalități de zeci de ani apuse, tot mai speri in „bunăvoința” unora, care in realitate nu au nici cea mai mica remușcare, mintindu-te!.
    Faceți odată drumul asta si eu îmi retrag toate criticile de pana acum. Abia atunci veți vedea cat de mult ați pierdut domnilor care pretindeți ca va ostoiți sa conduceți destinele acestor oameni.

    • am aceeasi dorinta ca si dumneavoastra
      o data pe spt trec spre Sarulesti
      si mereu ma intreb daca vreunul din mai marii Buzaului, ar fi avut proprietati in zonele respective sigur ar fi fost rezolvate de multa vreme
      asta este
      speranta moare ultima

Comments are closed.