De la o simplă răceală la amigdalită, faringită, laringită, pneumonie, până la infecții virale și cancere ganglionare se manifestă cu dureri ale gâtului, pe care medicii ne sfătuiesc să le luăm în serios, mai ales dacă devin persistente

“Mă doare în gât”…  Cine nu a pronunțat, niciodată,  această frază? În spatele acestei probleme foarte frecvente se pot ascunde însă  mai multe afecțiuni, de la cele mai simple și ușor de tratat, până la unele grave, cu consecințe fatale dacă sunt depistate tardiv.

     Durerea la nivelul gâtului poate avea origini și consecințe diverse. Cele acute se caracterizează prin senzații de arsură, furnicături, dureri, dificultăți la înghițire și înroșirea gâtului, cele mai frecvente fiind amigdalita sau angina, faringita și laringita.

 

     Amigdalita, faringita și laringita

     “Amigdalita (angina) presupune inflamația de origine infecțioasă a amigdalelor. Este o boala frecventă și banală, care debutează cu  furnicături în gât, dar se accentuează odată cu deglutiția dureroasă, dificultăți la înghițire, dureri la nivelul urechilor, febră, oboseală, uneori tuse și strănut, mărirea dimensiunii ganglionilor și vărsături. În 80 la sută din cazuri este virală, dar 20 la sută dintre angine sunt de origine bacteriană”, explică dr. Mariana Bosânceanu, medic primar ORL în cadrul Policlinicii “N.Titulescu”.

     În legătură cu faringita (inflamația faringelui) medicul spune că  este una din afecțiunile ORL cele mai frecvente și poate afecta pe oricine, manifestându-se prin dureri de gât, febră, dificultate la înghițire și dureri la nivelul urechilor. Adesea, ganglionii limfatici ai gâtului sunt umflați. “Faringita poate fi însoțită de o otită acută, o sinuzită și/sau de o bronșită acută, fiind cel mai adesea de origine virală. Laringitele sunt inflamații ale laringelui, ce afectează corzile vocale. Ele se manifestă prin voce ragușită și dureri la nivelul gâtului, putând fi ușor asociate cu tusea seacă, răceala, jena respiratorie sau gripa”, mai spune dr. Bosânceanu, menționând că în cazurile în care durerea persistă este bine să se consulte medicul specialist.

    

     Semnal de alarmă

     Dacă o durere de gât se prelungește mai mult de câteva zile, disconfortul devine mai mult decât supărător și, nu de puține ori,  periculos atrage atenția medicul orelist, explicând că o durere de gât netratată poate duce la afecțiuni serioase, iar incomplete investigată poate ascunde boli deosebit de grave.

     “Durerea de gât însoțește adeseori afecțiuni precum faringita, laringita sau amigdalita, dar poate apărea și din cauza unei alergii, a expunerii la fum, poluare sau ca urmare a suprasolicitării vocii. În cele mai multe cazuri, senzația dispare în trei-patru zile. În cazul în care durerea se prelungește, se poate suspecta o infecție bacteriană cu streptococ  și este necesară administrarea de antibiotice. O durere de gât persistentă poate indica și prezența unei maladii infecțioase  precum mononucleoza, varicela sau oreionul. Dacă simptomele sau febra persistă mai mult de 5 zile, dacă apare jena în respirație, este necesar consultul de specialitate. Dacă după vindecarea unei infecții acute, ganglionii nu își revin la dimensiunile normale, sau dacă prin observații personale (palparea periodică a regiunilor cu ganglioni) se descoperă o adenopatie, se va solicita părerea medicului”, ne sfătuiește dr. Bosânceanu.

      

     Când trebuie să ne facem griji

     Medicul spune că, de obicei, adenopatiile sunt vindecabile și nu trebuie să ne facem griji, dar atrage atenția că există și situații în care este bine să ne alarmăm și să facem toate investigațiile care pot conduce la un diagnostic corect. “In general, ganglionii limfatici au câteva particularități care nu se asociază cu boli foarte grave, dar dacă prezintă un volum mărit, cu suprafața neregulată, sunt aderenți între ei, imobili și duri pot semnala o boală gravă, mai ales dacă sunt însoțiți de paloare, pierdere în greutate, lipsa poftei de mâncare, stare febrilă prelungită. În asemenea situații trebuie consultat medicul de familie, iar acesta, în caz de necesitate, să solicite părerea specialistului ORL”, mai spune medicul, menționând că ganglionii limfatici sunt adevărate relee de apărare, fiind localizați nu numai la nivelul gâtului, ci pretutindeni în organism, putâdu-se manifesta la suprafață sau la nivelul organelor interne și manifestându-se fie dureros, fie asimptomatic.

     Mărirea volumului ganglionilor este depistabilă la autopalpare, esențială fiind depistarea precoce a adenopatiilor și consultarea imediată a medicului de familie și a medicului specialist hematolog sau oncolog, care va recomanda investigațiile utile, va da un diagnostic corect și va recomanda instituirea tratamentului adecvat.

    

     Adenopatiile

     Adenopatiile pot fi produse de afecțiuni de origine benignă sau malignă. În primul caz poate fi vorba de infecții, de exemplu tuberculoza sau toxoplasmoza care, după diagnosticare, pot fi tratate fără probleme, susține specialistul ORL. “Adenopatiile de natură malignă pot fi primitive sau secundare. Cele primitive reprezintă invazia structurilor limfatice ale ganglionilor de către un cancer al structurilor hematopoietice (limfoame, leucemii),  în timp ce adenopatiile secundare reprezintă metastaze care invadează ganglionul prin invazia de către celulele tumorale din tumori localizate în organe a caror extensie ganglionii încearcă să o stopeze (cancerele solide de organ – de exemplu de sân, de testicul, de tiroidă, de stomac sau ficat)”, mai arată dr. Bosânceanu, menționând însă că trebuie știut că nu orice tumefiere (umflatură) în zona gâtului, sub braț sau în zona inghinală, adică acolo unde sunt grupe de ganglioni, înseamnă neapărat probleme de natură ganglionară, putând fi vorba de lipoame (aglomerări de grăsime).

     Printre cauzele măririi ganglionilor limfatici medicul a menționat infecțiile virale (principala cauză), inclusiv cu virusul HIV, infecțiile cu bacterii, fungi, paraziți (Faringita streptococică), afecțiuni ale țesutului conjunctiv (lupus sistemic, artrita reumatoidă, Sindromul Sjogren, sarcoidoza), limfomul malign nehodgkinian sau boala lui Hodgk, în cancere metastazate ganglionar sau în cazul unor reacții de corp străin.

DISTRIBUIȚI