Doi dintre inculpaţii din dosarul fraudelor informatice identificate de procurorii DIICOT la Direcţia Economică a Primăriei Buzău, care au recunoscut că au şters amenzi din baza de date, scapă de măsurile preventive.

Completul de la Tribunalul Buzău care judecă această cauză a dispus, vineri, revocarea controlului judiciar în cazul lui Virgil Toşu, fostul şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, şi a lui George Bunea, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu. Cei doi şi-au recunoscut faptele încă din luna aprilie, însă nu şi  abuzul în serviciu, infracţiune despre care avocaţii celor doi spun că procurorii DIICOT Buzău ar fi introdus-o pe lângă cele de constituire de grup infracţional şi fraude informatice, cu scopul de a mări limitele de pedeapsă. Ceilalţi trei inculpaţi rămân sub control judiciar. Decizia nu este definitivă  şi poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

  „În baza art. 362 alin. (2), rap. la art. 208 şi art. 207 alin. (4) C. pr. pen. constată că se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpaţii GEGEA ION, BOARU CĂTĂLIN LIVIU şi NEAMU BOGDAN MIHAI. Menţine măsura controlului judiciar faţă de inculpaţii GEGEA ION, BOARU CĂTĂLIN LIVIU şi NEAMU BOGDAN MIHAI. În baza art. 215 C. pr. pen. pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la instanţa de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi ; b) să informeze, de îndată, instanţa de judecată cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la Biroul de Supravegheri Judiciare din cadrul I.P.J. BUZĂU, organ de poliţie desemnat cu supravegherea lor, o dată pe lună. În baza art. 215 alin. (2) C. pr. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpaţilor să respecte următoarele obligaţii: a) să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată; b) inculpaţii GEGEA ION, BOARU CĂTĂLIN LIVIU şi NEAMU BOGDAN MIHAI, să nu comunice între ei, direct sau indirect; să nu comunice, direct sau indirect cu inculpaţii TOŞU VIRGIL şi BUNEA GEORGE. c) să nu comunice cu martorii (…). În baza art. 242 alin. (1) C. pr. pen. dispune revocarea măsurii preventive a controlului judiciar luat faţă de inculpaţii TOŞU VIRGIL şi BUNEA GEORGE prin încheierea de şedinţă din 14.12.2015 pronunţată de către judecătorul de drepturi şi ­li­bertăţi din cadrul TRIBUNALULUI BUZĂU în dosarul nr. 3330/114/2015“, se precizează în încheierea de şedinţă.

La termenul din luna  aprilie, Virgil Toşu, fostul şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, şi George Bunea, funcţionar în cadrul aceluiaşi serviciu, au solicitat, prin avocat,  preşedintelui completului, să analizeze ­ce­rerea de judecare în procedură simplificată, întrucât îşi recunosc faptele de fraudă informatică, dar, totodată, au contestat abuzul în serviciu, faptă care, în interpretarea apărării, ar fi absorbită de prima şi nu una distinctă menită să aducă un aport la pedeapsă.

Cine ar trebui să se teamă?

Recunoaşterea acuzaţiilor privind fraudele informatice de către Toşu şi Bunea, ceea ce înseamnă că aceştia sunt dispuşi să spună mai mult, nu-i ajută deloc pe cei care ani la rând au făcut legea în Palatul Comunal.

De altfel, Virgil Toşu şi-a arătat disponibilitatea recunoaşterii acuzaţiilor încă din faza de urmărire penală, după 24 de ore de reţinere el fiind plasat în arest la domiciliu la cererea expresă a DIICOT. De altfel, pentru unii s-a cerut arestarea preventivă, pentru alţii nu, în funcţie de modul în care au decis să recunoască acuzaţiile care li s-au adus la cunoştinţă ori au venit cu informaţii preţioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău, după ce li s-au pus pe masă dovezi incontestabile ale infracţiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puţin cinci ani în dauna bugetului comunităţii locale.

Cam zece ani le-a trebuit oamenilor legii să se hotărască să facă curăţenie exact acolo unde s-au pus la cale şi s-au găsit soluţiile avantajoase pentru ­exo­nerarea unor prieteni, cunoscuţi ori a firmelor de casă ale fostului primar Constantin Boşco­deală de plata dărilor către stat, din bani pe care unii i-au obţinut prin diverse metode, chiar din bugetul oraşului păstorit de aceiaşi oameni încă din 1996.

Veniturile din amenzi, „insignifiante“ timp de zece ani

Virgil Toşu, fostul şef al Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice din cadrul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, este unul dintre cei care trebuiau să vegheze nemijlocit la recuperarea, pentru bugetul local, a contravalorii amenzilor ori a altor creanţe. În fapt însă, încă de acum opt ani, Virgil Toşu făcea, pentru presa locală declaraţii halucinante, posibile dovezi ale inacţiunilor funcţionarilor din Direcţia Economică pentru recuperarea unor sume de la rău-platnici. Potrivit unui articol publicat în anul 2007 într-un cotidian local, Virgil Toşu recunoştea că nu puţine sunt cazurile în care amenzile aplicate de Poliţie nu au fost încasate pe parcursul a cinci ani, şi aceasta pentru că şefii de la Taxe şi Impozite considerau amenzile ca fiind venituri insignifiante.

Spre exemplu, Virgil Toşu preciza, la acel moment, că ponderea amenzilor în totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău este foarte mică, din datele puse la dispoziţie, rezultând că, în anul 2006, s-au încasat 60 la sută dintre amenzile aplicate în ultimii cinci ani de Poliţie, zece la sută dintre ele fiind contestate în instanţă.

Dincolo de acest aspect, Virgil Toşu susţinea că impozitele pe clădiri, terenuri, taxele pe autoturisme şi amenzile reprezintă doar zece la sută din totalul veniturilor la bugetul local al municipiului Buzău. Drept urmare, era mai comodă inacţiunea!

Mai mult, şeful de la Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice mai sublinia că eforturile sale de a recupera amenzi constau în transmiterea de somaţii la domiciliile contravenienţilor, pentru că „altfel, dacă se constată că nu am luat nicio măsură, le plătesc eu din buzunar“. Cu alte cuvinte, din momentul transmiterii soma­ţiei, funcţionarul de la „Taxe şi Impozite“ aşteapta să vină contravenientul să-i plătească amenda. În cazul în care nu se întâmpla acest lucru, rău-platnicul era declarat insolvent. Astfel că, de vreme ce nimeni nu se obosea să-l tragă la răspundere în cazul în care nu-şi plătea amenda de bună voie, dispărea şi interesul contravenientului de a o achita. Clemen­ţa nu era însă valabilă pentru oricine.

Astfel se explică şi de ce, în acea perioadă, nimeni din Primăria Buzău nu prea ştia să spună câte cazuri de contravenienţi rău-platnici care să fi plantat panseluţe prin oraş, potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care a fost completată de Legea nr. 352/ 2006, conform căreia, în cazul neachitării amenzilor în termenul legal, organul constatator avea obligaţia să sesizeze instanţa de judecată în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

În rechizitoriul procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul, sunt evidenţiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulaţie, unii cu câte o singură amendă, alţii cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizaţia“ la funcţio­narii de la Direcţia Economică pentru ştergerea amenzilor de circulaţie devenise o practică. Totuşi, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru funcţionarii simpli ai Palatului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de şefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.

  „În baza relaţiilor de amiciţie avute de ei personal sau de alţi colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contrave­nţionale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privinţă de către inculpatul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toşu Virgil (…) Aşa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcţia publică exercitată de inculpaţii Gegea Ion, Toşu Virgil, Bunea George şi Răileanu Carmen George au şters sau clasat din evidenţele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenţionale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ­ie­rarhia socială sau publică de la nivelul municipalităţii buzoiene însemnate funcţii (…)“, spun procurorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de şefi, funcţionarii fără funcţii de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afacerea în propriile mâini.

Şase angajaţi ai Direcţiei Economice a Primăriei Buzău au fost trimişi în judecată în august 2016 de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Buzău. Este vorba despre:

• Ion Gegea, directorul Direcţiei Economice a Primăriei Buzău, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul;

• Cătălin Liviu Boaru, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul;

• Bogdan Mihai Neamu, funcţionar la Serviciul Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul;

• Virgil Toşu, şeful Serviciului Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică şi abuz în serviciu în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul;

• George Bunea, funcţionar la Serviciul Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul;

• Carmen George Răileanu, funcţionar la Serviciul Urmărire, Executare şi Colectare Creanţe Fiscale Persoane Fizice, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obţinut un folos necuvenit pentru altul.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe şi impozite locale de către agenţii economici favorizaţi se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulaţie se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).

 

DISTRIBUIȚI