Procurorul – colaborator al Securităţii „cuibărit“ disciplinar la Parchetul Pătârlagele, care a fentat Consiliul Superior al Magistraturii pentru a promova în funcţii de conducere, a încercat să convingă plenul CSM să-i acorde privilegiile de care a fost privat în perioada în care a fost judecat pentru fals în declaraţii. Decizia a fost una neaşteptată.

Iulian Preda, de la Parchetul Pătârlagele, a fost trimis in judecată în 2016. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a acuzat că şi-a ascuns relaţia cu fosta Securitate ca să poată promova în funcţii de conducere: „A depus declaraţii din care rezulta că nu a facut parte din servicii (…) A semnat un angajament cu organele, prin care urma să furnizeze, sub numele conspirativ <Marius>, informaţii referitoare la mediul tinerilor fără ocupaţie”, au scris procurorii PÎCCJ în rechizitoriu.

După un an de proces, Iulian Preda, suspendat din calitatea de procuror,  intrat între timp în avocatură, s-a ales cu o amendă penală de 5.000 lei, un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie luând, luna trecută, decizia încetării procesului penal pornit împotriva fostului procuror pentru infracţiunea de fals în declaraţii ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru fapta din data de 5 mai 2010.

La scurt timp, fostul procuror de la Pătârlagele s-a adresat CSM cu solicitarea de a fi reprimit în magistratură şi menţinut în funcţia de procuror, apreciind că infracţiunea pentru care a fost condamnat de ÎCCJ nu aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat.

Anterior însă, la începutul acestui an, solicitase pensionarea, iar prin cererea formulată pe 27 martie şi înregistrată la CSM a cerut ca în analizarea situaţiei sale să fie luate în discuţie mai întâi cererile de eliberare din funcţie, prin pensionare, întrucât acestea au fost formulate şi înregistrate ­înai­nte de data pronunţării deciziei penale de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Plenul CSM i-a respins însă ambele variante, motivându-se că nu are nici vechimea necesară pentru a beneficia de pensie de serviciu şi în plus Iulian Preda este suspendat din funcţie, iar pe perioada suspendării, acesta nu poate beneficia de niciunul din drepturile care rezultă din calitatea de magistrat, întrucât pe perioada respectivă sunt suspendate atât drepturile cât şi obligaţiile referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi ale magistratului suspendat  din funcţie.

În plus, Plenul CSM a decis să propună, către Preşedintele României, eliberarea din funcţie a procurorului suspendat ca urmare a condamnării pronunţată la ÎCCJ.

Înainte de a fi dovedit definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că a semnat angajament de colaborare cu organele Securităţii comuniste, procurorul Iulian Preda de la Parchetul Judecatoriei Pătârlagele ar fi înşelat în două rânduri Consiliul Superior al Magistraturii, cu scopul de a obţine promovarea în funcţii de conducere, singurele funcţii interzise de lege foştilor colaboratori ai Securităţii. Dintru-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, emis în data de 12 august 2016, aflam că Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus trimiterea în judecată a lui Iulian Preda pentru două infracţiuni de fals în declaraţii.

Mai exact, Preda a fost acuzat că ar fi depus la CSM declaraţii pe proprie răspundere mincinoase cu prilejul unor concursuri de promovare susţinute în 2010, când a şi fost admis în funcţia de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, şi 2013, când a preluat şefia Parchetului Tribunalului Dâmboviţa.

Potrivit PÎCCJ, în ambele cazuri, procurorul ar fi ascuns relaţia cu fosta Securitate, legătura deconspirată de CNSAS, în 2012, şi confirmată de instanţele judecătoreşti de contencios – Curtea de Apel Bucureşti (octombrie 2013) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (februarie 2015).

În minuta deciziei ÎCCJ se arată „Respinge recursul declarat de Preda Iulian împotriva sentinţei nr. 3058 din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Irevocabilă”, iar din minunta sentinţei CAB „Admite acţiunea. Constată că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securităţii. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”.

Raportul CNSAS şi cele două hotărâri judecătoreşti au fost invocate ca probe, în dosarul PÎCCJ-SUPC, din care ar reieşi că Iulian Preda „a semnat un angajament de colaborare cu organele de securitate, prin care urma să furnizeze acestui serviciu secret, sub numele conspirativ <Marius>, informaţii referitoare la <mediul tinerilor fără ocupţie, care frecventează baruri, ceainării, videoteci şi se pot angrena în activităţi necorespunzătoare ce pot aduce atingere într-un mod sau altul securităţii statului>.”

În rechizitoriul întocmit în cauza, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

„În calitate de procuror, inculpatul Preda Iulian a participat la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 16 aprilie – 6 iulie 2010, fiind admis pentru funcţia de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, precum şi la concursul organizat în perioada 22 martie – 19 iunie 2013, în urmă căruia a fost admis pentru funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. Cu ocazia înscrierii la ambele concursuri, inculpatul Preda Iulian a depus, în conformitate cu disp. art. 49 alin. (11) rap. la art. 48 alin. (10)-(11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, declaraţii întocmite pe propria răspundere din care rezultă că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990, declaraţiile fiind date în vederea producerii unor consecinţe juridice pentru sine, respectiv ocuparea unor funcţii de conducere pentru care legea instituie incompatibilitatea cu calitatea de agent sau colaborator al fostei Securităţi.

Prin sentinţa civilă pronunţată în anul 2013 de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, irevocabilă prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal în 2015, s-a constatat însă că inculpatul Preda Iulian a avut calitatea de colaborator al Securităţii, în accepţiunea prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Potrivit probatoriului întocmit în cauză, în anul 1986, inculpatul Preda Iulian era electrician în cadrul Combinatului de Oţeluri Speciale Târgovişte şi a semnat un angajament de colaborare cu organele de securitate, prin care urma să furnizeze acestui serviciu secret, sub numele conspirativ <Marius>, informaţii referitoare la >mediul tinerilor fără ocupaţie, care frecventează baruri, ceainării, videoteci şi se pot angrena în activităţi necorespunzătoare ce pot aduce atingere într-un mod sau altul securităţii statului’>

În dosarul de reţea din arhiva fostei Securităţi avându-l că titular pe Preda Iulian au fost identificate şase note informative olografe scrise şi semnate de inculpat sub pseudonim (în perioada 1986-1987) şi care, potrivit notei de constatare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, se circumscriu celor două cerinţe legale pentru a putea fi reţinută calitatea de colaborator al fostei Securităţi: denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist şi încălcarea unor drepturi fundamentale. Pe baza notei de constatare mai sus-amintite, în anul 2012 a fost sesizată, potrivit legii, Curtea de Apel Bucureşti, sentinţa pronunţată stabilind calitatea de colaborator, confirmată ulterior şi de instanţa de recurs.

Menţionăm că în cauză procurorii au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii suspendarea din funcţia de procuror a inculpatului Preda Iulian, care activa începând cu data de 1 iunie 2016 în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pâtârlagele“, se preciza în comunicatul PICCJ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.