Statistici îngrijorătoare. Până în anul 2060, România va ajunge pe locul 2 în topul ţărilor cu populaţia cea mai îmbătrânită. Acest lucru este confirmat şi de cifrele din ­te­ritoriu, iar judeţul Buzău nu face excepţie. Două oraşe buzoiene se numără printre cele mai îmbătrânite din România, unde aproape un sfert din locuitori sunt persoane în vârstă de cel puţin 65 de ani.

Cum am ajuns aici? O cauză este natalitatea scăzută, iar potrivit Institulului Judeţean de Statistică, în luna septembrie 2017, în judeţul Buzău, s-au născut 329 copii, mai puţini cu 22 faţă de luna precedentă şi cu 30 faţă de luna septembrie 2016, dar au decedat 465 de persoane, judeţul Buzău  situându-se, în clasamentul descrescător pe ţară al judeţelor, pe locul 38 referitor la sporul natural. O altă cauză este lipsa locurilor de muncă, care a gonit tinerii în străinătate, iar cei mai mulţi rămaşi în urmă sunt bătrâni.

Câţi muncesc şi câţi sunt susţinuţi de stat

Începând cu anul 1990, în România s-a manifestat o tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, de la circa 23 ­mi­lioane de locuitori în 1990, am ajuns astăzi la aproximativ 20 de milioane. ONU prognozează că populaţia totală va scădea ajungând până la aproximativ 17 milioane până în 2050, revenind astfel la nivelul anului 1950. Mulţi dintre locuitori vor fi vârstnici pentru care autorităţile trebuie să găsească bani ca să-i îngrijească. Astăzi, spre deosebire de restul lumii, majoritatea populaţiei din România este alcătuită din adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Însă, se preconizează că, până în anul 2050, cel mai mare segment al populaţiei va fi alcătuit din persoane vârstnice (cele cu vârsta de peste 60 de ani), se arată într-un audit al Curţii de Conturi publicat în 2016.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, două oraşe din judeţul Buzău, care au aproape un sfert din populaţie trecută de 65 de ani, se numără printre cele mai îmbătrânite 20 de oraşe din România.

Unul este Pogoanele, unde 21,53% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită, unde rata de dependenţă demogra­fică este de aproape 62%. Asta înseamnă că 100 de persoane apte de muncă din Pogoanele „ţin în spate“ aproximativ 62 de copii sub 15 ani şi vârstnici de cel puţin 65 de ani din oraş.

Celălalt este Pătârlagele, unde 21,45% din populaţia rezidentă a oraşului e îmbătrânită, cu  o rată de dependenţă demografică de aproape 53%, ceea ce înseamnă că 100 de persoane apte de muncă de aici muncesc pentru aproape 53 de copii sub 15 ani şi vârstnici de cel puţin 65 de ani din oraş.

Potrivit economica.net, oraşul cu cea mai îmbătrânită populaţie este Bălceşti, Vâlcea. Acolo, 25,86% din populaţia rezidentă a oraşului are 65 de ani şi peste această vârstă. Bălceşti are şi cea mai mare rată de dependenţă demogra­fică din România, de aproape 69%, aşa cum reiese din datele prelucrate de INS pentru Economica. Aceasta înseamnă că 100 de persoane apte de muncă din Bălceşti „ţin în spate“ aproape 69 de copii sub 15 ani şi vârstnici de cel puţin 65 de ani din oraş.

Urmează Dăbuleni, unde 23,67% din populaţia rezidentă a oraşului din Dolj are 65 de ani şi peste. Rata de dependenţă demografică din Dăbuleni este de peste 55% şi una dintre cele mai mari din ţară, potrivit datelor pe care ni le-a comunicat INS. Concret, aceasta înseamnă că peste 55 de copii care au sub 15 ani şi bătrâni care au 65 de ani şi peste această vârstă revin la 100 de persoane apte de muncă din oraşul doljean.

Populaţie îmbătrânită mai au oraşele Vaşcău – Bihor, Fierbinţi-, Ialomiţa, Băile Go­vora – Vâlcea, Răcari – Dâmboviţa, Slănic – Prahova, Buşte­ni – Prahova, Sinaia – Prahova, Vânju Mare – Mehedinţi, Novaci – Gorj, Breaza – Prahova, Tismana – Gorj, Geoagiu – Hune­­doara, Ştefăneşti – Botoşani, Sărmaşu – Mureş, Bicaz – Neamţ, Zlatna din judeţul Alba şi Bucecea din judeţul Botoşani.

Predicţii sumbre

Cele mai mari rate de dependenţă demografică sunt cuprinse între 60% şi 69% şi se înregistrează în numai 14 oraşe.

Spre comparaţie, avem, la nivel naţional, o rată medie de dependenţă demografică de peste 38%, stabilită în funcţie de populaţia rezidentă a României. Aceasta înseamnă că în medie, la nivel naţional, peste 38 de copii sub 15 ani şi bătrâni revin la 100 de persoane în vârstă de muncă.

„Raportul de dependenţă demografică reprezintă, conform Eurostat, numărul persoanelor tinere (0-14 ani) şi vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani); acesta a fost relativ stabil şi s-a situat la o medie de aproximativ 75 între 1950 şi 1990. Între 1990 şi 2010, acest raport a scăzut la 55, datorită populaţiei numeroase născute după anii 1960, care a intrat în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Această evoluţie a reprezentat un important pas înainte pentru economia României. Totuşi, tendinţa în ceea ce priveşte raportul de dependenţă demografică se inversează drastic şi se preconizează că va ajunge la 100 până în anul 2055 (100 de copii sub 15 ani şi bătrâni în vârstă de cel puţin 65 de ani vor fi „ţinuţi în spate“ de 100 de români apţi de muncă). Acest fenomen este cauzat de scăderea continuă a ratei de fertilitate începând cu anii 1970, care s-a accelerat în anii 1990, a fluxurilor puternice de migraţie în ultima decadă, precum şi a unei tendinţe pozitive de mai multe decenii de creştere a speranţei de viaţă“, se arată în strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020.

Potrivit INS, într-un sfert dintre oraşele României, 100 români apţi de muncă „ţin în spate“ cel puţin 50 de copii sub 15 ani şi persoane de cel puţin 65 de ani.

În 75 din cele 320 de oraşe ale României, rata de dependenţă demografică e de peste 50%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit economica.net. Aceasta înseamnă că minimum 50 de persoane cu vârste sub 15 ani şi de 65 de ani şi peste (copii şi vârstnici) revin unui număr de 100 de persoane apte de muncă, adică în vârstă de 15 – 64 de ani.

DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.