Preşedintele Klaus Iohannis a lansat, miercuri, la Palatul Cotroceni, în dezbatere publică, rezultatele proiectului „România Educată”, iniţiat de şeful statului. Proiectul „România Educată” reprezintă cea mai amplă şi de durată consultare publică desfăşurată până acum în domeniul politicilor publice din educaţie. La întâlnirea de la Cotroceni au fost prezenţi şi doi profesori buzoieni, Dan Solcan (Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu”) şi Mihaela Nicolae (Colegiul Naţional „M. Eminescu”).

Plecând de la realitatea că „avem olimpici, dar, la celălalt capăt, avem analfabeţi funcţionali”, proiectul „România Educată” cuprinde şapte rapoarte tehnice care vizează următoarele domenii: cariera didactică, managementul educaţional, echitatea de acces (reducerea abandonului şi a analfabetismului funcţio­nal), învăţământul funcţional şi tehnic, învăţământul superior, educaţia timpurie (creşe şi grădiniţe) şi evaluarea elevilor şi studenţilor.

Dan Solcan, unul dintre cei mai titraţi profesori buzoieni, a vorbit pentru OPINIA despre unele dintre cele mai importante puncte ale proiectului lansat la Cotroceni.

Reporter: Cum aţi fost selectaţi să mergeţi la Cotroceni?

Dan Solcan: Am fost invitaţi la Cotroceni în calitate de profesori Merito. La Buzău există trei profesori Merito, eu, Mihaela Nicolae de la Colegiul Eminescu şi Monica Mocanu de la Liceul „Al. Marghiloman”, care nu a putut ajunge din motive personale. Cei care au creat Grupul Merito acum trei ani sunt foarte implicaţi şi în acest proiect. Adică ni s-au propus nişte teme de lucru. Este vorba despre 10.000 de oameni consultaţi, 8.000 de oameni din mediul online plus cele 60 de ONG-uri şi instituţii implicate. Deci nu este un proiect care acum se înfiripă, sunt doi ani de muncă, de expertiză.

Rep.: Care este următorul pas în ceea ce priveşte proiectul „România Educată”?

D.S.: În momentul acesta, munca acesta de doi ani de zile va intra în dezbatere publică timp de trei luni. S-a muncit atât pentru ca acest proiect să fie prezentat tuturor părţilor interesate, iar apoi să se meargă spre factorul politic. Preşedintele Iohannis a spus „nu ne grăbim”, trebuie să iasă ceva bun, nu ceva repede.

Rep.: Ce propune acest proiect?

D.S.: În urma discuţiilor s-au propus două modele, ambele vor fi puse în discuţie. Ambele scenarii pleacă de la provocările care vor veni. Situaţia noastră este următoarea: habar nu avem ce se va întâmpla pe plan mondial în următorii 20-30 de ani. Dinamica schimbărilor este atât de mare încât nu ştim la ce profesii să ne aşteptăm. Noi pregătim astăzi copiii pentru nişte profesii, dar nu ştim dacă ele vor mai exista, nu ştim dacă nu vor apărea altele cu totul noi. Şi atunci este mult mai bine să încercăm să dezvoltăm abilităţi, precum adaptabilitatea, flexibilitatea, adică oameni care pot rezista la această dinamică şi să se plieze pe orice provocare, orice s-ar întâmpla. Cele două modele au fost gândite în funcţie de aceste provocări. Cei 8.000 de consultanţi au mers pe trei mari provocări: dinamica profesiilor, care este foarte mare, se schimbă repede şi nu putem bănui ce va fi, pe scăderea şi îmbătrânirea populaţiei şi pe conectarea permanentă la Internet. Şi în funcţie de aceste provocări, s-au conturat cele două proiecte pentru învăţământ.

Rep.: Care sunt cele două scenarii, propuneri?

D.S.: Primul proiect, primul scenariu, merge pe Bacalaureat diferenţiat pe schema clasică de acum, cu patru ani de liceu. Am avea licee teoretice, vocaţionale şi profesionale, cu posibilitatea de a trece de la unul la altul prin testări specifice. În acest scenariu am avea Bacalaureat teoretic şi Bacalaureat aplicat. Cel teoretic este în liceele teoretice şi voca­ţionale, nu şi în liceele profesionale. Absolvenţii clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adiţională sau un post-liceal de doi ani pentru a putea susţine Bacalaureatul teoretic. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învăţământ terţiar profesional. La nivelul clasei a VIII-a va fi organizată o evaluare standardizată. Pe acest scenariu, repartizarea la liceu s-ar face astfel: 34% media la evaluarea standardizată, 33% media tezelor naţionale, 33% media mediilor anuale.

Test psihometric pentru elevii la admitere

Rep.: Ce presupune cel de-al doilea scenariu propus spre dezbatere publică?

D.S.: Scenariul doi ar merge pe o structură 6 + 6 + 3 ani, practic clasa a IX-a va fi trecută la V-VIII. Se pro­pune o evaluare standardi­zată la nivelul clasei a IX-a. Practic, s-a mers pe două scenarii sensibil diferite. Vorbim despre un scenariu în care admiterea merge pe acele procente, 33%, 34%, 33%, şi un alt scenariu care ţine cont doar de media de admitere. La ambele scenarii s-a introdus recomandarea din partea consiliului şcolar de a se face un test psihometric la clasa a VIII-a, respectiv a IX-a. Să existe o evaluare psihometrică ca să uşureze elevului sarcina de a alege profilul, pentru că mulţi aleg greşit şi apar tot felul de transferuri după ce sunt admişi la liceu. În plus, în scenariul doi se merge pe două tipuri de Bacalaureat, unul teoretic şi altul internaţio­nal. Cel internaţional cuprinde elemente ce vor fi recunoscute şi în alte ţări, probabil, cu o pregătire suplimentară pe limbile străine. Pentru ca elevii să fie mai uşor admişi la universităţi din străinătate.

Rep.: Ce şanse de succes are acest proiect?

D.S.: Munca asta trebuie avizată pentru a nu avea parte de încă un program eşuat în învăţământ. Moise Guran a întrebat la întâlnirea de la Cotroceni „ce garanţie avem că nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat în 2017, în mandatul lui Băsescu”. Răspunsul lui Iohannis a fost că nimeni nu poate promite reuşita unui proiect, „tot ceea ce pot promite este că mă voi implica total”.

 

DISTRIBUIȚI
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.