426 secții de votare sunt deschise, duminică, pe raza județului Buzău, pentru a-i primi, între orele 7,00 și 21,00, pe cei aproape 385.000 cetățeni cu drept de vot la scrutinul pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European și la referendumul pe justiție inițiat de președintele Klaus Iohannis.

La nivelul întregii țări, sunt peste 18 milioane români cu drept de vot, care au ocazia să își exprime opțiunea în cadrul alegerilor europarlamentare 2019, dar şi la referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele Klaus Iohannis pe teme legate de justiţie. Astfel, alegătorii vor primi trei buletine: unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7,00 și 21,00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea „VOTAT”, pe buletine de vot separate, respectiv unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

Întrebările referendumului pe justiție din 26 mai

Președintele a convocat un referendum cu întrebări despre justiție odată cu alegerile europarlamentare. La referendum, cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

  1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?
  2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

Ce se întâmplă în secția de vot?

În secţia de votare vor fi instalate trei urne de vot, câte una pentru fiecare buletin. Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. El prezintă operatorului de calculator actul de identitate şi precizează pentru ce tip de scrutin doreşte să voteze. Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin. Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Cine candidează la alegerile europarlamentare din România?

În cursa electorală pentru un loc în Parlamentul European au intrat 13 formațiuni politice şi trei candidaţi independenţi. În confruntarea electorală au intrat candidaţi din partea PSD, Alianţa 2020 (USR-PLUS), Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale (BUN). În competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi: Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Câți cetăţeni au drept de vot în România

Potrivit ultimei informări a Autorității Electorale Permamente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie era de 18.949.141. Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă (inclusiv), au dreptul de a alege reprezentanţii României în Parlamentul European.

Câte secții de vot sunt?

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Votul în diaspora

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional. Au fost distribuite câte 1.333.500 de buletine de vot pentru alegerea candidaţilor României în Parlamentul European, pentru întrebarea nr. 1 de la referendumul naţional, respectiv pentru întrebarea nr. 2 de la referendumul naţional. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a expediat 1.301.230 de timbre autocolante şi 2.147 de ştampile cu menţiunea „VOTAT”.

Putem vota dacă suntem în altă localitate?

Alegătorii care în ziua alegerilor se află în localitatea de domiciliu sau reşedinţă votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi. Cei care în ziua alegerilor se află în altă localitate (comună, oraş, municipiu) decât cea de domiciliu îşi vor exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi în lista electorală suplimentară.

Pot să voteze la europarlamentare şi cetăţenii comunitari care s-au înscris în listele speciale. Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi. Alegătorii comunitari nu pot însă vota pentru referendum.

Cine nu are drept de vot?

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. De asemenea, nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Reguli la vot

Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea. Alegătorii pot vota la secţia unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare.

Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială, preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe actul de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat-o.

În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secţiei în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să părăsească sala de votare în acest timp.

Când se poate cere urnă specială (mobilă)

Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor. Conform BEC, cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află.

Totodată, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale.

Situaţiile în care votul este considerat nul, valabil sau alb

Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila „VOTAT” sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
De asemenea, sunt considerate ca fiind valabile voturile exprimate în următoarele situaţii: ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater, ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila este doar tangentă la un patrulater, dar nu atinge şi un altul), ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletin), ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Sunt considerate voturi albe buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acestea nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot

PSD ocupă primul loc pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, urmat de Alianţa 2020 (USR-PLUS) şi Partidul Pro România. Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale (BUN). Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Sondaje de opinie

Biroul Electoral Central a acreditat CURS şi AVANGARDE pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile europarlamentare din 26 mai, la nivel naţional. Totodată, BEC a mai acreditat SC Megatronic World Productions SRL pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieşirea de la urne la alegerile europarlamentare la nivelul judeţului Mureş şi Asociaţia Pro Democraţia – în judeţul Cluj.

Când se dau rezultatele

Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 9,00, ora României, din data de 27 mai.

Orele la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,00, 15,00, 17,00, 20,00 pentru ora de referinţă a datelor 9,00, 13,00, 15,00, 18,00.

(Sursa: „Agerpres”)