De mai bine de trei ani de la trimiterea în instanță, dosarul fraudelor informatice de la Primăria Buzău bate pasul pe loc. După mai bine de jumătate de an, rezultatul expertizei informatice a ajuns la dosarul cauzei, însă, între timp s-a constatat că expertiza contabilă finalizată la sfârșitul anului trecut și care, de asemenea, a fost așteptată câteva luni de zile, nu a fost făcută cu ­res­pectarea condițiilor de convocare a părților. Refa­cerea ei a fost dispusă de jude­cător în luna iunie, însă până la ultimul termen în cauză documentul nu a fost refăcut. Din acest motiv, procesul a fost amânat până în data de 8 octombrie, pentru a fi puse în discuție obiecțiunile formulate la raportul de expertiză informatică și pentru a se reveni cu adresă la expertul contabil în vederea refacerii expertizei.

Aceste documente solicitate de instanță ar putea fi ultimele înaintea pronunțării unei soluții în acest proces care a  făcut mare deranj pe ultima sută de metri a mandatului fostului primar Constantin Boșco­deală.

Între timp, niciunul dintre inculpați nu se mai află sub o măsură preventivă, controlul judiciar fiind ridicat în luna martie 2018 și în cazul fostului șef al Direcției Economice a primăriei Buzău, Ion Gegea, după ce doi dintre inculpații din dosarul fraudelor informatice identificate de procurorii DIICOT la Direcția Economică a Primăriei Buzău, care au recunoscut că au șters ame­nzi din baza de date, au scăpat de măsurile preventive cu patru luni mai devreme.

Este vorba despre Virgil Toșu, fostul șef al Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane ­Fi­zice din cadrul Direcției Economice a Primăriei Buzău, și despre George Bunea, funcționar în cadrul aceluiași serviciu. Cei doi și-au recunoscut faptele încă din luna aprilie, însă nu și abuzul în serviciu, infracțiune despre care avocații celor doi spun că procurorii DIICOT Buzău ar fi introdus-o pe lângă cele de constituire de grup infracțional și fraude informatice, cu scopul de a mări limitele de pedeapsă. De altfel, încă din luna aprilie 2017, Virgil Toșu și George Bunea au solicitat, prin ­avo­cat, președintelui completului, să analizeze cererea de judecare în procedură simplificată, întrucât își recunosc faptele de fraudă informatică, dar, totodată, au contestat abuzul în serviciu, faptă care, în interpretarea apărării, ar fi absorbită de prima și nu una distinctă menită să aducă un aport la pedeapsă.

Toșu și-a arătat disponibilitatea recunoașterii acuzațiilor încă din faza de urmărire penală, după 24 de ore de reținere el fiind plasat în arest la domiciliu la cererea expresă a DIICOT. De altfel, pentru unii s-a cerut arestarea preventivă, pentru alții nu, în funcție de modul în care au decis să recunoască acu­zațiile care li s-au adus la cunoștință, ori au venit cu informații prețioase la dosarul stufos instrumentat de procurorii DIICOT Buzău, după ce li s-au pus pe masă dovezi ale infracțiunilor de criminalitate organizată comise de-a lungul a cel puțin cinci ani în dauna bugetului comunității locale.

Precedentul, creat de șefi

În rechizitoriul procurorilor DIICOT care au instrumentat cazul, sunt ­evi­dențiate 37 de persoane scutite de la plata amenzilor de circulație, unii cu câte o singură amendă, alții cu mai multe, semn că, pentru anumite persoane din municipiu, „cotizația“ la funcționarii de la Direcția Economică pentru șter­gerea amenzilor de circulație devenise o practică. Totuși, acest lucru nu ar fi fost posibil pentru ­fu­n­c­ționarii simpli ai Palatului Comunal dacă nu ar fi existat precedentul creat de șefi, care le-au solicitat asemenea manevre pentru diverse VIP-uri locale.

„În baza relațiilor de amiciție avute de ei personal sau de alți colegi ai lor cu debitorii neplatnici ai amenzilor contravenționale, atrăgând în mod special în acest sens directivele trasate ilegal în această privință de către inculpa­tul Gegea Ion (…) prin intermediul inculpatului Toșu Virgil (…) Așa se face că în baza acestei curtoazii nedemne pentru funcția publică exercitată de inculpații Gegea Ion, Toșu Virgil, Bunea George și Răileanu Carmen George au șters sau clasat din evidențele sistemului informatic al Primăriei municipiului Buzău debite constând în amenzi contravenționale pentru foarte multe persoane fizice, unele dintre ele ocupând în ­ie­rarhia socială sau publică de la nivelul municipalității buzoiene însemnate funcții (…)“, spun procurorii DIICOT. Adică, odată precedentul creat de șefi, funcționarii fără funcții de conducere, dar cu acces efectiv la baza de date, au luat afacerea în propriile mâini.

Șase angajați ai Direcției Economice a Pri­măriei Buzău au fost trimiși în judecată în august 2016 de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Buzău. Este vorba despre:

Ion Gegea, directorul Direcției Economice a Pri¬măriei Buzău, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;

Cătălin Liviu Boaru, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;

Bogdan Mihai Neamu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Juridice, constituire a unui grup infracțio­nal organizat și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;

Virgil Toșu, șeful Serviciului Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane ­Fi­zice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informa­tică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;

George Bunea, fun­cționar la Serviciul Urmă­rire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțio­nal organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul;

Carmen George Răi­leanu, funcționar la Serviciul Urmărire, Executare și Colectare Creanțe Fiscale Persoane Fizice, inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și abuz în serviciu în dauna intereselor publice când prin faptă s-a obținut un folos necuvenit pentru altul.

Prejudiciul estimat în dosar ca fiind adus bugetului local al municipiului Buzău prin neplata de taxe și impozite locale de către agenții economici favorizați se ridică la 2.596.776 lei (adică peste 25,9 miliarde lei vechi sau 583.545 euro), iar cel adus bugetului consolidat al statului prin neplata amenzilor de circulație se ridică la 31.193 lei (adică aproape 312 milioane lei vechi sau peste 7.000 euro).