O lege recent promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, a cărei iniţiatori urmăreau să scape locuitorii de plata apei meteorice, are efect invers în judeţul nostru, unde persoanele fizice din municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat nu plătesc această taxă, după ce Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Buzău 2008” a adoptat o hotărâre în acest sens, hotărâre consfinţită ulterior prin decizii similare ale deliberativelor locale din cele două unităţi administrativ-teritoriale. Pentru a respecta prevederile legii recent promulgate, autoritatea locală din cele două municipii trebuie să revină la vechiul sistem de facturare de către Compania de Apă, cu includerea taxei pentru colectarea apei pluviale, pentru ca mai apoi, tot pe cale de hotărâre de consiliu local, să îi scutească pe cetăţeni. Însă nu oricum, ci prin preluarea acestei sarcini de către municipalitate.

Concret, conform noii legi, utilizatorii sistemelor publice de alimentare cu apă vor fi în continuare obligaţi să plătească o taxă pentru colectarea în sistemul public de canalizare a apei pluviale, dar autorităţile locale care dispun de resurse au posibilitatea să îi scutească de această plată, suportând-o din bugetul local.

Cum a plecat proiectul de la liberali şi cum l-au votat social-democraţii

Un grup de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal – printre care şi deputatul de Buzău Cristinel Romanescu – a promovat  un proiect de lege, elaborat de către deputatul brăilean Vasile Varga, proiect care prevedea că populaţia nu va mai plăti, pe facturile de apă potabilă şi canalizare, costurile companiilor locale de apă cu evacuarea apelor meteorice sau pluviale, provenite din precipitaţii, aşa-numita “taxă pe apa de ploaie”, aceste costuri urmând să le fie facturate exclusiv primăriilor şi instituţiilor de stat. Proiectul a fost votat în aprilie de către Senat.

De-a lungul anilor, în Parlament au fost introduse mai multe iniţiative legislative similare de eliminare a ,,taxei pe apa de ploaie”, ultima oară în 2015, toate fiind respinse, în cele din urmă, la vot. Proiectul liberalilor ­eli­mina din contractele individuale de furnizare şi din convenţiile individuale de facturare obligativitatea clauzelor referitoare la modalitatea de determinare şi plată a cantităţilor de ape meteorice, păstrându-se doar obligativitatea clauzelor referitoare la apele uzate. “Apele meteorice se facturează exclusiv în sarcina autorităţilor publice locale şi a instituţiilor publice”, stabilea proiectul liberal.

Parlamentul a modificat însă considerabil prevederile iniţiale în forma finală a legii. Potrivit modificărilor adadoptate, “costurile generate de colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor pluviale sunt suportate de utilizatorii serviciului”, dar “autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”.

„Am iniţiat acest proiect le­gislativ având în vedere nedreptatea la care sunt supuşi cetăţenii de către furnizorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi de către unele administraţii locale. Iniţiativa are la bază numeroase petiţii şi sesizări pe această temă ve­nite din partea consumatorilor, dar şi decizii ale instanţelor, care au eliminat plata taxei în diferite comunităţi. Ca să vă dau un exemplu, numai la Brăila, o petiţie în sensul eliminării nedreptăţilor venite din partea furnizorului de apă şi canal a beneficiat de suportul a peste 10.000 de cetăţeni”, spunea deputatul PNL Vasile Varga după votul favorabil din Senat.

“Una din problemele stringente cu care se confruntă ­be­neficiarii serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare este cea a felului în care este calculată factura la apă şi canalizare pentru utilizatorii casnici. Astfel, aceştia trebuie să plătească şi apa meteorică (pluvială). În prezent, taxa este plătită de către consumatorii casnici, aceştia fiind taxaţi indiferent dacă plouă, ninge sau este secetă. Apa meteorică sau apa de ploaie se scurge de pe stradă în reţelele de scurgere a apelor pluviale, iar responsabilitatea ca acestea să nu se intersecteze cu reţeaua de canalizare a operatorului regi­onal/local, aparţine autorităţiilor locale. Toate aceste reglementări legale demonstrează că serviciul de canalizare şi epurare a apelor meteorice este un serviciu distinct care trebuie plătit doar de către primării şi eventual de persoane juridice (agenţi economici). Apa meteorică (pluvială) nu este cuantificată, la acest moment, în niciun fel, adică nimeni nu ştie exact câtă apă de ploaie se scurge de pe un bloc sau de pe o casă. Aşadar, baza de impunere este ilegală, iar această taxă nu trebuie plătită de consumatorii casnici din România. Din acest punct de vedere, considerăm ca fiind absolut necesară schimbarea acestei stări de fapt, care îi afectează pe toţi consumatorii casnici. Mai mult, această propunere legislativă vine în întâmpinarea doleanţelor cetăţenilor din mai multe localităţi care, în ultima perioadă, au reclamat această nedreptate şi au încercat să se organizeze în vederea schimbării legislaţiei în această materie”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorului legii votate miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Ce spune primarul Constantin Toma

„Am primit şi privit cu amărăciune promulgarea unei  asemenea legi, cea privind ­mo­dificarea legii privind apa şi canalizarea prin care, obligatoriu, se va plăti apa meteorică de către toată lumea. De abia reuşisem să o scoatem”, a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma pentru Focus FM.

Aşa cum arătam, noul act normativ prevede că administraţiile locale pot scuti persoanele fizice de aceste costuri. Prin excepţie, primăriile pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apei pluviale, cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie. De asemenea, primăriile ar putea acorda ajutoare lunare de la bugetul local pentru cei aflaţi în situaţii speciale, însă primarul Toma nu este de acord cu aceste ajutoare. El propune o altă soluţie, dar nu cu realizare imediată: „Voi avea prima întâlnire cu nişte proiectanţi, astfel încât să rea­lizăm un sistem dual în Buzău. Să folosim Iazul Morii şi pentru a culege apele meteorice din Buzău, fără să mai plătească oamenii, firmele şi instituţiile. În acelaşi timp, bineînţeles, acea apă, prefiltrând-o, folosind de la separatoare de grăsimi până la diferite sisteme de filtrare mecanică, să alimentăm şi lacurile din Buzău. Mă gândesc aici la cele 11 hectare din Parcul Tineretului, la suprafaţa de apă de la Crâng, Parcul Marghiloman, pentru că toate se alimentează din Iazul Morii. Mai mult decât atât, putem realiza, în diferite zone abandonate ale Buzăului, acolo unde nici măcar nu poţi construi, nişte bazine de retenţie în care să adunăm această apă de ploaie”, a mai spus Toma pentru sursa citată.

În schimb, primarul nu exclude posibilitatea ca modificarea proiectului de lege propus de liberali să fie şi rezultatul unui lobby: „Îmi pare rău. Eu m-am bătut cât am putut. Domnul Tescaru face parte dintr-un sistem bine pus la punct, au făcut un lobby extraordinar la Parlament şi au reintrodus plata apei de ploaie. În plus, la preţ, apa de ploaie este asimilată apei industriale uzate, deşi ea este doar apă, eventual cu ceva nisip”, a mai spus Constantin Toma.

Buzoianul Felix Stroe, lobbystul-şef?

În mod evident, persoana cea mai interesată în menţinerea taxei pe apa pluvială pentru toţi consumatorii deserviţi de operatorii de apă şi canalizare este nimeni alta decât social-democratul Felix Stroe, fost ministru al Transporturilor, cel care conduce colosul Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa. Acesta este născut în judeţul Buzău, este fost comandant de nave de război, actualmente preşedinte al Asociaţiei Române a Apei. El are dublă cetăţenie, română şi moldovenească, şi conduce filiala PSD Constanţa din 2015, după demisia lui Radu Mazăre.

Felix Stroe s-a născut pe data de 25 decembrie 1955, în localitatea buzoiană Valea Teancului, din comuna Verneşti. După ce a urmat cursurile Liceului ,,Bogdan Petriceicu Hasdeu”, în perioada 1970-1974 Felix Stroe a studiat la Academia Navală ,,Mircea cel Bătrân” din Constanţa, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie în 1978. De asemenea, între 1985 şi 1987 a urmat Academia de Înalte Studii Militare Bucureşti, Facultatea de comandă şi stat major, pe care a absolvit-o cu media 9,45. În perioada 1978–1991 Felix Stroe a fost ofiţer activ în cadrul Marinei ­Mi­litare, cu stagii la toate eşaloanele, din care cinci ani comandant pe nave de război.

După 1991 şi până în anul 2000 a desfăşurat activităţi în domeniul privat, fiind acţionar sau asociat şi administrator la societăţi comerciale din domenii ca turism, comerţ, producţie industrială, industrie alimentară şi prestări de servicii. Între 2000 şi 2003, Felix Stroe a fost viceprimar al municipiului Constanţa, iar între 2000 şi 2013, consilier în cadrul Consiliului Local Municipal Constanţa.

Începând din aprilie 2003 până în prezent, el conduce Regia Autonomă Judeţeană de Apă (RAJA) Constanţa. De asemenea, între 2008 şi 2014 Felix Stroe a fost preşe­dinte al Patronatului Român al Apei şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Apei, iar din 2014 este preşedinte al Asociaţiei Române a Apei.

Din vara lui 2015, Felix Stroe ocupă funcţia de preşe­dinte al organizaţiei judeţene a PSD Constanţa. El a fost ales după ce fostul lider al social-democraţilor constănţeni, Radu Mazăre, a demisionat din funcţie şi din partid. Felix Stroe a primit, în anul 2010, ­tit­lul de Cetăţean de onoare al municipiului Constanţa, iar în anul 2011 pe cel de Cetăţean de onoare al municipiului Komrat din Republica Moldova. Pe lângă cetăţenia română, Felix Stroe o mai deţine şi pe cea moldovenească. El este căsătorit şi are doi copii.

Felix Stroe are o stradă care îi poartă numele în comuna constănţeană Cumpăna, aceasta primind numele său în urma unei hotărâri a Consiliului Local de acum nouă ani, motivul fiind că, în calitate de director al Regiei Autonome Judeţene de Apă, Stroe a contribuit la dezvoltarea infrastructurii în această localitate.

 

2 COMENTARII

  1. Ce sa faca si umflatul asta slinos si psd-ist pe deasupra, e mandru tare ce mare realizare a facut!Bineinteles si Klawnul Klaus putea sa retrimita legea in parlament , dar de ce s-o faca, el doarme si eventual se pregatea si de concediu.

  2. Evident că de această dată plăvanul n-a mai trimis legea la CCR pe motiv de neconstituționalitate alăturând argumentul că pesedeul legiferează prost. Oricum, teoria mea prinde contur. Monopolul distribuției de apă va ajunge la străini, care nu se pot lipsi de niște venituri care le cad din cer! Că doar d-aia își sacrifică existența prin fundul ăsta de Europă!

Comments are closed.