Cum s-ar putea duce pe apa sâmbetei celebrul dosar al turcilor de la brutăria de pe Bălcescu

Încă un dosar greu al DIICOT Buzău ar putea fi făcut praf în instanță iar trei ani de anchetă și alți patru de ­cer­cetare judecătorească ar pu­tea să se ducă pe apa sâm­betei  dacă judecătorii decid schimbarea încadrării juridice a faptelor în urma expertizelor efectuate în cauză.

Este vorba despre celebrul dosar al patronilor turci ai brutăriei de pe Bulevardul ,,Nicolae Bălcescu” trimiși în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat împreună cu mai mulți angajați.

La termenul de la începutul acestei luni, completul de judecată a decis să amâne pronunțarea cu pri­vire la schimbarea încadrării juridice a incul­paților privind infracțiunea de evaziune fiscală, după punerea în dis­cuție și a schimbării de încadrare solicitată de apă­rare privind infracțiunea de spă­lare de bani.

Amintim că procurorii DIICOT au dispus în urmă cu patru ani trimiterea în judecată a 12 persoane care au constituit un grup infracțional ce acționa în Buzău și alte județe ­li­mitrofe.

Afaceriștii turci au făcut circ, în două rânduri, în luna septembrie 2015, pe platoul din Piața Dacia; însoțiți de angajați ai lor, au scandat lozinci și au afișat pancarte, amenințând că se vor stropi cu benzină și-și vor da foc, în văzul tuturor, dacă autoritățile buzoiene nu-i vor lua în seama și nu le vor rezolva problemele. Mai exact, turcii cereau finalizarea cât mai rapidă a dosarului

întocmit de procurorii DIICOT și schimbarea ex­per­tului contabil desemnat să se ocupe de firma lor, care, spuneau ei, ar proveni de la o firmă concurentă care-i vrea scoși de pe piață.

O lună mai târziu, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Biroul Teritorial Buzău au dispus trimiterea în judecată a 12 inculpați, dintre care șase sunt turci, acuzația principala fiind de constituire a unui grup infracțional organizat, instigare la infracțiunea de evaziune fiscală în formă calificată, delapidare, parti­cipație improprie la infrac­țiunea de spălare de bani, instigare la infrac­țiunea de fals în evidențele contabile oficiale și cumpă­rare de influență. Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, în perioada ianuarie 2010-15 octombrie 2013, Erdem Ali Merkit, Ekber Ali Merkit, Ozgur Ali Merkit – care au coordonat în fapt activitatea economică și comercială a SC DELSAN PROD SRL Buzău și SC ZENI PAN SRL Urziceni, jud. Ialomița -, împreună cu Emilia Dobrin, Elena David (contabilele primei societăți evidențiate) și Ekrem Ali Merkit (în calitate de coordonator al SC EDERA IMPEX SRL Brăila și SC EDA IMPEX COM SRL Brăila – punct de lucru Slobozia), Jenica Prusac (cea care a întocmit documentele de evidență primară la SC EDERA IMPEX SRL Brăila) și Nuța Buzoianu, care a îndeplinit aceeași însărcinare la SC EDA IMPEX COM SRL Brăila, sprijiniți de inculpații Merkit Y. Ildirim și Cagdas Kisioglu, au creat un amplu circuit evazionist pe întreg lanțul de achiziție de cereale, prelucrare/procesare a acestora și de vânzare a derivatelor și produselor finite astfel obținute (făină, tărâță și produse de panificație), fără înregistrarea operațiunilor și veniturilor realizate în evidențele contabile. În plus, documente de evidență primară care exprimă cantitatea reală vândută, împreună cu înscrisurile adia­cente (avize, tichete de cantar, însemnări private de natură financiară) erau distruse prin incendiere.

Prin activitatea infracțio­nală s-ar fi cauzat un prejudiciu total bugetului de stat în valoare de 12.206.307,36 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA. De asemenea, s-a reținut că inculpatul Erdem Ali Merkit și-ar fi însușit sumele de 125.160 euro, 36.230 USD și 61.395 lei din activitatea infrac­țională și a dispus transmiterea acestora către alte persoane, conaționali din Turcia, Germania și Suedia, de pe numele unor salariați ai SC DEL SAN PROD SRL, în scopul ascunderii originii ilicite a banilor.

8.000 de euro pentru mituirea autorităților?

Conform procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, în cauză au fost extinse cer­cetările penale și pentru infracțiunile de trafic de influență și cumpărare de influență, rețînându-se prin rechizitoriu că inculpații Erdem Ali Merkit și Ekber Ali Merkit au remis, la 5 iulie 2013, suma de 10.000 euro (5.000 euro fiecare), pretinsă de inculpatul Eugen Holban la dată de 4 iulie 2013, pentru că acesta să intervină la prefectul de atunci al județului Buzău, Gabriel Baltă, care urma să primească suma de 3.000 euro, și la președintele Autorității Sanitar-Vete­rinare și pentru Siguranță Alimentelor București, unde urma să se remită suma de 5.000 euro, pentru ca acești funcționari să întreprindă demersurile necesare pentru neinchiderea punctului de lucru tip brutărie al SC DELSAN PROD SRL Buzău, după ce activitatea acestuia fusese suspendată pentru remedierea unor deficiențe de natură igienico-sanitară.

Activitatea se baza pe achiziții de grâu, în mare parte la negru. Practic, angajații firmei achiziționau cereale de la producători întocmind documente în care erau evidențiate cantități infime față de cele ­achizițio­nate în mod real. Grâul, odată procesat, pleca sub formă de făină în magazine și angro-uri, fără acte. Totodată, făina era folosită în brutăriile deținute de către afaceriștii turci, covrigii, pâinea și restul produselor de panificație comercializându-se tot în afara legii, fără a fi evidențiate în contabilitatea firmelor.

Activitatea infracțională s-a concretizat în achiziția de grâu fără documente justificative (ca procedee practice, se foloseau aceleași avize de însoțire a mărfii pentru trei-patru camioane care transportau cereale sau se foloseau avize de însoțire a mărfii în alb, care erau completate în momentul opririi șoferilor în trafic de către organele de poliție. De asemenea, se foloseau borderouri de achiziție emise de producătorii agricoli pentru mai multe curse de transport de grâu, iar în cazul în care șoferii nu erau opriți pe traseu, borderoul era restituit furnizorului și marfa transportată nu era înregistrată) .

Surplusul de grâu astfel rezultat, pentru care nu se întocmeau documente de evidență contabilă de către SC DELSAN PROD SRL Bu­zău, era procesat la Moa­ra din comuna Ulmeni, în ­be­neficiul SC ZENI PAN SRL Urziceni, care fun­cționa în fapt tot în Buzău, având același sediu  cu SC DEL SAN PROD SRL Buzău, ambele firme fiind controlate în fapt de aceiași inculpați.

Produsele rezultate în împrejurările menționate nu erau înregistrate în fișele de magazie ale societăților incriminate, fiind apoi comercializate.

Finanțare pentru PKK?

Destructurarea rețelei de evazioniști turci, care au comis, într-o perioada de nici patru ani, o fraudă de ­apro­­ximativ 18 milioane de euro în dauna statului român, a fost o operațiune din categoria celor ,,speciale”. De aceea au fost angrenate nu doar Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), ci și servicii secrete ale României, Turciei și ale unor țări ale Europei de Vest. Surse bine documentate ne-au dezvăluit faptul că întreagă tevatură a fost pornită de serviciile secrete turce, care au luat urma sumelor provenite din ,,evaziunea fiscală cu pâine” din România și i-ar fi identificat pe beneficiarii finali ai ,,­valizelor cu bani” scoase din țară că fiind membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație pe care Turcia, SUA și multe state europene o consideră o grupare teroristă. Urmând firul invers, anchetatorii români, căror li s-ar fi cerut în mod expres, inclusiv pe cale diplomatică, destructurarea re­țelei, au ajuns la cei șase turci arestați de judecătorii Tribunalului Buzău.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Parti Karkerani Kurdistan), prescurtat PKK, este o organizație separatistă kurdă, care lupta pentru independența teritorială a kurzilor în Turcia, în vederea creării unui Kurdistan independent. Turcia, împreună cu Statele Unite ale Americii și multe alte state europene, consideră PKK o grupare teroristă și refuză orice negocieri în vederea soluționării problemei kurde. Un raport al Statului Major al armatei turce, întocmit pe baza informațiilor furnizate de unitățile de spionaj, afirmă că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată teroristă, continuă să obțină finanțare prin intermediul unor asociații care activează inclusiv în România. Potrivit presei turce, raportul Statului Major al armatei turce, redactat pe baza infor­mațiilor furnizate de uni­tățile de spionaj, dez­văluie că PKK obține finanțare prin intermediul câtorva asociații cu sediul în Germania, Austria, Spania, Belgia, Grecia, Statele Unite, Finlanda, Danemarca, România, Ru­sia, Irlanda, Suedia, Norvegia, Italia și Marea Britanie. Deși în unele dintre aceste state PKK este considerată organizație teroristă și scoa­să în afară legii, separatiștii kurzi achiziționează arme folosind fondurile de la asociații stabilite în aceste țări și administrează alocarea re­sur­selor financiare, care se ridică la 300 de milioane de dolari. Raportul conține dovezi ale implicării PKK în traficul cu arme și droguri, subliniind că PKK a început recent să opereze în re­giunea Caucazului. Traficul cu droguri este intens în țările scandinave, cunoscute că fiind centre ale drogurilor, precizează raportul, citat de „Journal of Turkish Weekly” și „Today’s Zaman”.