Licitaţiile pentru realizarea Studiului de Fezabilitate şi Proiectelor Tehnice pe circa 330 de kilometri de autostradă pe ruta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani bat pasul pe loc şi au înregistrat zeci de amânări în decurs de 15 luni de când au fost lansate, ceea ce reprezintă un număr-record de termene amânate. Dincolo de zecile de termene amânate, a existat şi o serie de contestaţii confirmate în justiţie ale firmelor participante, iar deciziile Companiei de Drumuri au întârziat şi mai mult proiectul. ,,Principala problemă nu sunt contestaţiile. Acestea sunt doar EFECTE. CAUZELE reale sunt pregă­tirea deficitară a documentaţiei de licitaţie, a caietelor de sarcini, a studiilor de fezabilitate, dar şi tergiversările şi deciziile greşite ale echipelor din CNAIR care se ocupă de licitaţii”, susţine Asociaţia ,,Pro Infrastructura”, citată de HotNews.

În noiembrie 2016, cu o întârziere de aproape doi ani de când proiectul ar fi trebuit lansat iniţial, Compania de Autostrăzi scotea la licitaţie realizarea Studiilor de Fezabilitate şi a Proiectelor Tehnice pe patru tronsoane din Autostrada A7: Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani. În total circa 330 de km de drum de mare viteză, denumit astfel întrucât licitaţia nu prevede dacă va fi drum expres sau autostradă, acest lucru urmând să fie stabilit tocmai la întocmirea studiului de fezabilitate. După aproape 15 luni, licitaţiile încă nu sunt finalizate şi nu sunt desemnaţi câştigătorii, asta deşi termenele fazele de depunere şi evaluare a ofertelor au fost amânate succesiv de 15, 17, 18 sau chiar 20 ori, după cum atrage atenţia Asociaţia ,,Pro Infrastructura”.

,,Dacă i-am întreba pe cei din CNAIR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Infrastructură Rutieră, n.r.) şi ­Mi­nisterul Transporturilor din România care este motivul acestor întârzieri, cu siguranţă ar da vina pe contestaţii. Însă, la o privire mai atentă, lucrurile stau diferit. Într-adevăr, cele patru licitaţii au fost contestate în repetate rânduri, însă instanţele de judecată au dat dreptate de cele mai multe ori proiectanţilor, obligând CNAIR să ia măsuri de corectare a documentaţiilor sau de recalificare şi reevaluare a ofertelor!”, susţine asociaţia.

Organizaţia non-guvernamentală care monitorizează marile proiecte de infrastructură dă ca un exemplu concludent contestaţia celor de la Search Corporation pe segmentul Focşani-Bacău, unde CNAIR a descalificat iniţial oferta acestui proiectant. ,,Search s-a adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), care le-a dat câştig de cauză, obligând CNAIR să le re-califice oferta. În mod inexplicabil, CNAIR a decis să conteste la rândul ei decizia CNSC la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), amânând astfel cu aproximativ o lună de zile procedura de licitaţie. În mod previzibil, CAB a confirmat decizia CNSC!”, arată Asociaţia ,,Pro Infrastructura”.

O situaţie similară a fost şi pe tronsonul Ploieşti-Buzău, unde contestaţia Consitrans a fost confirmată, iar CNAIR trebuie să reevalueze oferta proiectantului. ,,Aşadar, principala problemă nu sunt contestaţiile. Acestea sunt doar EFECTE. CAUZELE reale sunt pregătirea deficitară a documentaţiei de licitaţie, a caietelor de sarcini, a studiilor de fezabilitate, dar şi tergiversările şi deciziile greşite ale echipelor din CNAIR care se ocupă de licitaţii. Iar dovada este procentul foarte mare al situaţiilor în care instanţele de judecată dau dreptate companiilor care contestă în TOATE fazele (depunere oferte, evaluare, desemnarea câştigătorului)”, atrage atenţia Asociaţia ,,Pro Infrastructura”, care cere ,,CNAIR să îşi profesionalizeze departamentul de achiziţii publice pentru a pregăti şi a derula eficient licitaţiile pentru contractele de elaborare studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi execuţie lucrări. Astfel, numărul contestaţiilor va scădea semnificativ şi licitaţiile vor fi duse la bun sfârşit într-un timp mult mai scurt”.

Bătaie de joc pe bani europeni

Despre proiectul drumului de mare viteză pe ruta Buzău-Foscani-Bacău-Paşcani se discută serios încă de prin 2014, odată cu finalizarea Master Planului General de Transport. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor şi anunţurilor repetate cum că proiectul va fi lansat în licitaţie – în prima etapă cu realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic – acest lucru nu s-a întâmplat decât abia în 2016. Întârzierea cu care Compania de Drumuri derulează proiectul este cu atât mai greu de înţeles cu cât realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectarea au un termen destul de mare, de 24 de luni, iar execuţia propriu-zisă a autostrăzii sau drumului expres ar urma să fie licitată ulterior şi va însemna alţi ani buni care se vor consuma pe licitaţii, contestaţii şi lucrări. Aceasta deşi proiectul drumului de mare viteză spre Moldova e unul dintre principalele proiecte ale României pentru finanţare în cadrul financiar european 2014-2020, program trecut deja de jumătatea planificării.

Cele patru contracte licitate în noiembrie 2016 aveau o ­va­loare maximă estimată de 29 milioane de euro şi o durată de implementare de 24 de luni de la semnarea contractului: în termen de 14 luni se va realiza Studiul de Fezabilitate Final; în termen 6 luni, după finalizarea studiului de fezabilitate (20 luni de la începere) se va realiza Proiectul Tehnic; 4 luni pentru pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de execuţie lucrări. În cadrul realizării studiului de fezabilitate, contractantul va studia mai multe variante de traseu şi va analiza ambele variante de drum de mare vitez, respectiv autotostradă sau drum expres. Ulterior va stabili care este cel mai potrivit din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu. Autostrada sau drumul expres ar urma să aibă o lungime de aproape 330 km şi va avea menirea să preia traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se înregistrează cele mai mari valori a traficului din Moldova şi care în prezent se desfăşoară pe DN2, un drum naţional cu câte o bandă pe sens şi un acostament folosit adesea de către şoferi drept o bandă de circulaţie, unul din drumurile naţionale cele  periculoase după numărul de accidente.

DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

  1. În alt secol, poate! Pe cât s-a furat și se fură, nu mai am nici o așteptare de la guvernanți. Când l-am auzit pe Mihai Tudose vorbind despre chinezi și autostrăzile lor și alte alegații cu privire la imposibilitatea împlementării unei discipline financiare și înlăturarea șpăgii, mi-a pierit orice speranță…

Comments are closed.