• „Şcolile vor fi obligate să renunţe la femeia de serviciu şi contabilă, iar primăriile vor plăti pentru ele de două ori mai mult“

Legea bugetului de stat pentru anul 2018 riscă să pună şcolile în situaţii absurde, atrag atenţia reprezentanţii sindicatelor. Problema pleacă de la faptul că toate chetuielile de personal aprobate sunt insuficiente atât timp cât ele sunt stabilite în funcţie de costul standard per elev.

Altfel spus, banii alocaţi pentru salariile profesorilor vor fi insuficienţi din cauza modalităţii de calcul (indicatorului), ceea ce face ca peste 70% dintre şcolile din Buzău să rămână fără bani de salarii până la sfârşitul anului. Ironia face ca, potrivit liderilor profesorilor buzoieni, cele mai afectate instituţii de învăţă­mânt să fie cele cu prea puţini elevi şi cele cu profesori supercalificaţi, deci „prea buni”.

„70%-80% din şcoli nu vor avea bani de salarii până la sfârşitul anului“

„Deviza finanţării Învăţământului în România este <finanţarea urmează elevul>, adică se stabileşte bugetul şcolii în funcţie de câţi elevi ai la clase. S-a dovedit că acest standard, care nu este constituit pe baze reale, duce la o situaţie de insuficienţă financiară. Trei sferturi din şcolile din judeţul Buzău şi chiar din ţară, adică 70%-80% din şcoli, nu vor avea bani de salarii până la sfârşitul anului, din cauza acestui sistem de calcul. Motivul pentru care această problemă apare anul acesta este dat de alte interdicţii impuse acum de Ministerul Educaţiei. Dacă, până acum, ni se dădea voie, în şcoli, să alocăm bani de pe un semestru în altul, de exemplu puteam folosi banii de pe semestrul IV în semestrul III, acum lucrurile s-au schimbat. Ministerul Educaţiei a sugerat inspectoratelor şcolare să nu mai permită asta. De aceea ajungem şi la situaţii în care unele şcoli nu vor putea să plătească salariile pe luna martie, deşi sunt bani la şcoală, dar ei sunt alocaţi pentru semestrul II”, a declarat liderul Sindicatului Învăţă­mântului Preuniversitar (SÎP) Buzău, Ion Dobre.

„Banii alocaţi nu pot acoperii plata salariilor în Hasdeu“

Potrivit liderului profesorilor buzoieni, guvernul a refuzat să aloce Educaţiei 6% din PIB şi să lase posibilitatea fiecărei instituţii de învăţă­mânt să îşi calculeze bugetul în funcţie de salariaţi, oferind în schimb o soluţie proastă: „atâţi elevi ai, aţâţi bani îţi dau!”.

Vorbind despre cazuri concrete la nivelul judeţului Buzău, situaţia pare tot mai absurdă. Ne trezim că cel mai titrat liceu buzoian, şi unul dintre cele mai bune din ţară, Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu”, se află într-o situaţie similară cu şcolile din Bisoca şi Blăjani unde numărul elevilor este insuficient.

„Hasdeul are toată „crema” profesorilor din Buzău, adică profesori supercalificaţi, cu vechime, grade didactice, şi gradaţii de merit. Asta face ca salariile lor să fie mai mari. Şi în cazul acesta, la Hasdeu, banii alocaţi pe cap de elev nu pot acoperii plata salariilor. Concret, Hasdeul avea 32 de elevi/clasă, adică peste numărul maxim admis, care este 30 elevi/clasă. La Şcoala  Blăjani şi şcoala Bisoca sunt prea puţini elevi, ceea ce face, de asemenea, ca banii alocaţi să fie insuficienţi pentru salariile profesorilor”, a mai declarat Ion Dobre.

Femeia de serviciu şi contabila, un lux

Absurdul situaţiei merge mai departe, responsabilii şcolilor fiind obligaţi să paseze răspunderea către primării care ajung să suporte plăţi de câteva ori mai mari, din bani publici.

„În cazul Hasdeului, Ministerul Educaţiei nu permite aplicarea factorului de corectare a bugetului. Adică, ăştia sunt banii, te descurci! Dar cum te descurci? Dai afară din profesori? Nu prea ai cum. Renunţi la personalul auxiliar – laboranţi, bibliotecari, secretară, contabilă etc? Şi cum te descurci fără ei? Singura soluţie care rămâne este externalizarea serviciilor. Începi să reduci din personal. Există cazuri de şcoli care au renunţat să mai angajeze femei de serviciu şi contabil. Au ales să contracteze firme de curăţenie sau de contabilitate, mergând pe finanţare complementară, adică sunt plătite de la Primărie. Altfel spus, Ministerul Educaţiei scapă de plata unor sume de bani, dar costurile pentru angajarea acestor firme de curăţenie, contabilitate, pază sunt mult mai mari. Avantajul este că nu sunt plătite de MEC, ci de Primărie, dar ăştia sunt tot bani publici. Preţurile sunt cel puţin duble decât ne-am descurca cu proprii anga­jaţi”, a declarat liderul SÎP Buzău.

Un ultimatum pentru Guvern din partea profesorilor

Ca urmare a situaţiei create de finanţarea şcolilor per elev şi nu numai, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLÎP) a adresat guvernului o scrisoare cu revendicări. În textul comunicatului, reprezentanţii profesorilor vorbesc despre un „ultimatum”, care, dacă nu va primi un răspuns în maximum două săptămâni, va fi urmat de ample mişcări de protest.

  • „Colegiul Naţional al Liderilor FSLI a decis să dea ultimatum Guvernului. Vom înainta Executivului lista cu problemele sistemului. Dacă în maximum două săptămâni nu vor fi negocieri, vom trece la acţiuni de protest care pot culmina cu declanşarea unui conflict de muncă de amploare, inclusiv greva generală. Principala problemă a sistemului se referă la reducerea posturilor, din cauza costului standard per elev, care este calculat greşit. Sunt posturi unice care sunt desfiinţate. La această oră avem şcoli în care angajaţii nu-şi vor primi salariile, pentru că nu avem contabili care să semneze statele si ordinele de plată. Problema salariilor mici este de asemenea gravă. Prin Legea cadru nr. 153/2017, a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76 (coeficienţi de ierarhizare), ceea ce înseamnă că personalul didactic de predare este situat în treimea inferioară a grilei de salarizare”, a declarat preşedintele FSLI Simion Hancescu.
  • „Deşi s-a repetat de mai multe ori că nu vor fi scăderi salariale, iată că avem exemple concrete în care se întâmplă acest lucru. Avem colegi din personalul nedidactic cu jumătate sau un sfert de normă care, din cauza noului Cod Fiscal, pierd bani din salariu: câte 200 de lei pentru cei cu jumătate de normă, iar cei care au un sfert de normă, vin cu 54 de lei de acasă, pentru că toate contribuţiile sociale se plătesc la nivelul salariului minim pe economie, chiar dacă aceştia au venituri mai mici”, a declarat George Purcaru, prim-vicepreşedinte FSLI.
  • „Avem deja probleme în şcoli şi în grădiniţe cu reducerea de personal auxiliar, cum ar fi contabili sau secretare. Şcolile sunt aproape în imposibilitatea funcţionării din punct de vedere administrativ. Semnalul trebuie să fie foarte clar pentru ministrul Educaţiei: nu putem funcţiona în aceste condiţii şi uităm ce este cel mai important, interesul elevului”, a declarat Cornelia Popa-Stavri, secre­tar-general FSLI.

2 COMENTARII

  1. E bine, e foarte bine! Acum vreo 30 de ani cineva spunea că „mămăliga nu face explozie” și A FĂCUT. O zi-două, apoi „mămăliga”a fost furată. Nici azi nu s-a găsit și cred că principalul vinovat rămâne ȘCOALA. Școala e în pragul repetenției. Foarte mulți profesori stau „pitiți”și-și „pregetă”să iasă la proteste sau la vot. Acolo unde democrația ar trebui să fie la ea acasă, acolo ete vtiregită și abandonată…

  2. Fara cuvinte totul rste o cacialma pusa la punct de tot felul de ministri ,in fircare zi apare tot felul de situatii de raportat.DEZASTRU !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Comments are closed.