Instanţa supremă a făcut publică motivarea deciziei de achitare din dosarul în care DNA i-a acuzat pe fostul consilier prezidenţial George Scutaru – ex deputat PNL de Buzău –  şi pe fostul ­de­putat Dan Motreanu de spălare de bani în campania electorală din 2008.

În esenţă, procurorii au notat în rechizitoriu că Motreanu şi Scutaru au primit prin intermediul fostului şef al CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, 250.000 de euro, respectiv 170.000 de euro, bani pe care i-ar fi „spălat” prin mai multe firme, iar apoi i-ar fi folosit în campanie. Numai că, imediat după ce dosarul a ajuns în instanţă, întreg eşafodajul acuzaţiilor a început să se clatine, apoi să cadă.

„Înalta Curte constată că probele administrate în cauză nu dovedesc faptul că a existat o acţiune de remitere a sumei de …. euro de către martorul D. martorului B. (n.r. – Bîgiu), din care acesta din urmă să remită sume de bani inculpaţilor S. (n.r. – Scutaru) şi M. (n.r. – Motreanu). Întreaga construcţie a acuzaţiei are la bază, exclusiv, denunţul şi declaraţiile martorului denunţător B. (n.r. – Bîgiu) care, însă, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul procesului penal, acuzaţia formulată în cauză dovedindu-se a fi neîntemeiată”, a scris judecă­torul în motivare.

Prin rechizitoriu, s-a mai arătat că Scutaru şi ­Motrea­nu ar fi înfiinţat o firmă tocmai pentru a schimba şi a da o aparenţă de legalitate sumelor de bani remise de către denunţătorul Cristinel Bîgiu. „Procurorul nu a arătat, însă, în actul de acuzare care este modalitatea prin care sumele de bani pretins primite de la martorul denunţător B. (Bîgiu). Au fost introduse în circuitele financiare apreciate ca suspecte de către organele de urmărire penală. Acest proces de spălare („albire”) a banilor nu a rezultat nici în urma administrării probatoriului de către instanţa de fond”, notează magistratul fondului.

Judecătorul a mai reţinut că, în ciuda unui vast probatoriu administrat în cauză, acuzaţiile DNA nu au fost confirmate, nici măcar de martorii propuşi de procu­rori. „În cursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte a administrat un vast probatoriu, constând în audierea martorilor (…) mare parte dintre aceştia, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, dispunându-se, totodată, şi efectuarea unei expertize judiciare contabile. În pofida rolului activ manifestat de instanţa de fond, lacunele actului de acuzare nu au putut fi complinite. Din probele administrate în cauză nu s-a dovedit existenţa unui mecanism de spălare a banilor, prin introducerea într-un circuit aparent legal, a unor sume de bani de provenienţă ilicită”, a notat judecătorul care i-a achitat pe Dan Motreanu şi pe George Scutaru.

„Constatările anterioare denotă că procurorul nu a făcut nicio verificare sub aspectul fictivităţii relaţiilor comerciale, menţiunile din cuprinsul rechizitoriului fiind simple afirmaţii, nedovedite de probe”, a mai conchis ­ma­gistratul.

Astfel, în aproape trei ani de la trimiterea în judecată a dosarului în care fostul consilier prezidenţial şi deputat PNL de Buzău George Scutaru a fost acuzat de spălare de bani, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au reuşit să descâlcească mo­dul în care s-a finanţat în 2008 campania electorală a PNL de la Buzău.

De fapt, deşi l-au ­cer­cetat şi apoi l-au trimis în faţa judecătorilor, nici procurorii anticorupţie nu au înţeles prea bine care a fost traseul banilor, motiv pentru care, anul trecut, au cerut în instanţă efectuarea unei expertize contabile pentru a afla în ce a constat, de fapt, relaţia comercială derulată în anul 2008 între SC QUICK MONITORING MEDIA – QMM S.R.L. şi SC ECHO INTERNATIONAL INDUSTRY SRL, firmă deţinută de un investitor chinez, care a produs articole de vestimentaţie folosite ca materiale în campania electorală, dar şi cu alte societăţi comerciale. Decizia a venit după ce, la termenul din luna februarie 2017, doi martori denunţători au afirmat, în faţa instanţei supreme, că au plătit 50.000 de lei unei firme „de partid“ pentru finanţarea campaniei electorale a PNL din anul 2008.

Dovada că probele nu au convins judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este decizia completului de judecată care a decis achitare pentru toţi cei trei inculpaţi din dosar, motivând că faptele nu există. Decizia nu este definitivă.

De unde a pornit totul

Reamintim că, în septembrie 2015, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată pe fostul consilier prezidenţial pentru securitate naţională George Adrian Scutaru şi pe fostul ­de­putat PNL Dan Motreanu, pentru spălare de bani.

Pentru aceeaşi faptă este judecată şi Ana Maria Schaer, administrator al „Quik  Monitoring Media“. Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2008, Cristinel Bîgiu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, identificat drept denunţător în acest dosar, ar fi pretins de la o persoană aproximativ un milion de euro, cu titlu de mită, pentru a-l pune în posesia unor terenuri aflate în municipiul Buzău.

Din suma pretinsă, Bîgiu a primit 700.000 de euro, din care le-a dat lui George Scutaru şi lui Dan Motreanu sumele de 170.000 de euro, respectiv 250.000 de euro, conform unei înţelegeri anterioare, pentru finanţarea campaniilor electorale din 2008 a candidaţilor PNL la alegerile locale şi parlamentare din acel an, susţin procurorii. Pentru a ascunde provenienţa acestor sume, Scutaru, Motreanu şi Ana Maria Schaer „au iniţiat un mecanism financiar fictiv, folosindu-se de documente justificative ce nu corespund realităţii, prin care suma de 1.213.085 lei a fost transfe­rată, în mai multe tranşe, din contul societăţii administrate de către aceasta din urmă către o firmă care a produs articole de vestimentaţie folosite ca materiale în campania electorală“, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

La nici două luni după ce dosarul a ajuns în instanţă, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au identificat inadvertenţe în actul de sesizare a instanţei în baza căruia Direcţia Naţională Anticorupţie l-a trimis în judecată, pentru spălare de bani, pe fostul deputat PNL de Buzău George Scutaru, alături de Dan Motreanu, deputat liberal şi fost vicepreşedinte al Camerei, şi pe Ana Maria Schaer, administrator al unei societăţi comerciale.

Pe parcursul judecăţii, mai mulţi martori, unii deveniţi denunţători de teama unor dosare, au fost audiaţi de instanţă.

Nici martorii nu au fost convingători

Doi martori citaţi în dosarul fostului consilier prezidenţial George Scutaru au afirmat în faţa instanţei supreme, că au plătit 50.000 de lei unei firme „de partid“ pentru finanţarea campaniei electorale a PNL din anul 2008.

Cei doi martori le-au spus judecătorilor că au făcut denunţ după ce au primit o adresă de la DNA prin care erau somaţi să declare ce contracte au încheiat cu o societate de monito­rizare media.

Primul martor audiat a fost Gica Holban, soţia fostului deputat liberal Titi Holban – condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă, într-un dosar instrumentat tot de procurorii anticorupţie -, care le-a spus judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că, în anul 2008, a achiziţio­nat 8.000 de geci, tricouri, căciuli, şepci, şorţuri de bucătărie pentru campania electorală a soţului ei. „Toate erau inscripţionate cu sigla PNL şi cu numele soţului meu. Am ales societatea de la care să cumpăr produsele ţinând cont exclusiv de preţ (…) Am susţinut numai campania electorală a soţului meu, nu a PNL în general. Eu nu m-am ocupat de campanie, ci doar am finanţat acele produse. Nu am făcut parte din staff-ul de campanie“, a spus Gica Holban. Aceasta a mai arătat că era administratorul firmei care a cumpărat cele 8.000 de materiale promoţionale şi că, la vremea respectivă, societatea avea o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. „Acum suntem în insolvenţă. Banca ne-a sistat finanţarea în 2014, soţul meu a obţinut un mandat de de­putat în 2008“, a precizat soţia lui Titi Holban.

A urmat la audieri Emil Cismaş, fost secretar general adjunct al Partidului Naţional Liberal, care le-a spus judecătorilor că, nemulţumit fiind de prestaţia firmei de consultanţă a partidului, a decis să înfiinţeze propria firmă, pentru a face economii la partid. „În 2008, eram membru PNL şi secretar general adjunct. Exista o firmă de consultanţă care se ocupă de campania partidului. Făceam şedinţe cu ei vinerea, iar luni, firma de consultanţă prezenta ideile noastre conducerii partidului ca şi cum ar fi fost ideile lor. Atunci ne-a venit ideea să facem noi o firmă de consultanţă şi să nu-i mai plătim pe ceilalţi. Munceam foarte mult pe atunci, peste 12 ore pe zi. Dan Motreanu mi-a zis că este obosit şi că se gândeşte să se lase de politică. Aşa a apărut în discuţie George Scutaru, despre care ştiam că are o firmă de monitorizare media şi că ştie agenţi economici străini de politică. Scutaru ne-a propus-o pe Ana Maria Schaer şi ea s-a ocupat de hârtiile necesare pentru înfiinţarea firmei, şi au început discuţii cu viitorii clienţi, politicieni pe care să-i ajutăm în campanie“, a arătat Cismaş în declaraţia dată în faţa instanţei.

Judecătorii l-au audiat şi pe omul de afaceri Lucian Lazia, martor denunţător în dosar. „Eram cu directorul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Nicolae Mărăcine la o recepţie de lucrări la Olteniţa, lucrări de 12 milioane de euro.  M-a rugat să dau o sumă de bani pentru campania electorală, el participa ca şi candidat la o funcţie de senator. Nu ştiu cine a întocmit factura. Am fost de acord şi mi-a sosit, după ce am primit banii pentru lucrare, mi-a venit pe fax factura. Nu am primit în schimb nimic, deşi am făcut plata. Am vorbit cu Schaer, de la Oradea, la telefon, şi am întrebat-o dacă factura de 50.000 de lei primită este de la ea“, a arătat martorul.

A urmat la audiere Dorin Mihai Lazea, fiul omului de afaceri, care le-a spus judecătorilor că tatăl său a plătit 50.000 de lei fără să primească produsele trecute pe factură. „Era în 2008, în zona Olteniţa, ştiu de la tatăl meu că Nicolae Mărăcine i-a solicitat un ajutor de campanie. Nu s-au primit de către firma noastră materialele promoţionale trecute în factură. Denunţul l-am făcut în 2015. Atunci am aflat de respectiva factură emisă către SC Argos. Am plătit pentru că societatea noastră avea contracte cu ANIF (…) Am mai depus denunţuri faţă de  Apele Române, dar şi (faţă de, n.r.) alţii. În 2015, am primit o adresă de la DNA în care ni se cereau relaţiile comerciale cu (Quik, n.r.) Monitoring Media şi am căutat factura primită de la o sucursală ANIF. Apoi, am mers imediat şi am făcut denunţ“, a arătat martorul.

George Scutaru a fost anchetat de DNA sub control judiciar, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani. Totul ar fi început după ce Cristinel Bîgiu, preşedintele CJ Buzău, a recunoscut că a primit mită şi că banii i-a folosit în campania electorală. Cel care a dat şapaga este primarul din Jilava, Adrian Mladin, care a dat mită în două rânduri pentru a i se stabili dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 15 hectare de teren în oraşul Buzău. Prima, de 1,1 milioane de euro, a fost împărţită: 500.000 de euro ministrului de Interne Cristian David şi 600.000 de euro fostului şef de cabinet al ministrului, Roger-Valeriu Niţescu. Cea de-a doua, 1 milion de euro, ar fi ajuns la Bîgiu. „În mod concret, circa 250.000 de euro au ajuns în campania electorală, iar restul i-am dat unor persoane pe care deocamdată nu doresc să le nominalizez”, declara Bîgiu. Culmea, tot în primă instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bîgiu a fost achitat pentru spălare de bani, la fel şi omul de afaceri Gheorghe Doloiu.

1 COMENTARIU

  1. ca sa vezi,scutaru nevinovat,justitia l-a albit saracu’ vrajeala pt fraieri, cind a venit la buzau de la APR,ul lui
    Melescanu n-avea bani de tigari si in citiva ani de politica intensa multimmilionar in euro cu nevastala
    ASF etc bleah

Comments are closed.