O demisie aşteptată încă de acum doi ani s-a produs marţi, la scurt timp după ce administraţia locală buzoiană a anunţat că va renunţa să subvenţioneze energia termică furnizată cetăţenilor, în condiţiile în care nici Guvernul nu mai intenţionează să acorde acest sprijin. După aproape opt ani la conducerea Regiei Autonome Municipale, R.A.M., Constantin Tacea şi-a pus demisia pe masă din funcţia de director executiv şi îşi aşteaptă decizia de pensionare. După modelul prietenului şi fostului său coleg de la CET Brăila, Vasile Munteniţă, preşedinte al Consiliului de Administraţie al unei societăţi apărute peste cadavrul CET Buzău, SC Ecogen Energy SA, de la care RAM cumpără energia termică şi o transportă către consumatorul final – şi altei societăţi-căpuşă apărută de-, câţiva ani, Ecogen Therm, Tacea părăseşte barca îna­inte ca aceasta să se scufunde, după ce ani de zile administraţia locală sub conducerea fostului primar Constantin Boşcodeală a pompat bani din bugetul local, uneori şi în avans şi fără acordul Consiliului Local, nu ca să ţină în viaţă în mod special RAM, ci ca aceste societăţi apărute peste noapte să devină mari şi profitabile producătoare de energie.

Pentru cine au fost profitabile, deocamdată sunt doar bănuieli însă, cel mai probabil, noua conducere a RAM va trebui să răspundă acestei întrebări.

În urmă cu trei ani, OPINIA publica un amplu articol despre încrengăturile dubioase dintre societăţile care produc şi transportă energia termică către buzoieni şi care este locul RAM Buzău în toată această afacere.

O aducere aminte…

Acum opt ani, decidenţii din Palatul Comunal şi investitori în fosta centrală energo-termică a Buzăului se întreceau în lăudat cogenerarea ca soluţie miraculoasă. Pentru ce? Poate pentru a face rost de comisioane grase în detrimentul populaţiei? Se prea poate. Răspunsul l-am aflat, drept după mulţi ani – deşi era preconizat demult – când sistemul centralizat de încălzire a intrat în colaps odată tăiate subvenţiile de la bugetul local şi de la cel de stat.

Anunţat ca o mare realizare a administraţiei locale, grupul care produce energie în sistem de cogenerare s-a dovedit a fi benefic doar pentru cei care au învârtit banii publici. Dovadă sunt cifrele de afaceri şi profiturile celor două societăţi Ecogen – Energy şi Therm, un SA şi un SRL, în creştere în ultimii trei ani, potrivit www.listafirme.ro.

În schimb, pentru buzoieni nu s-a schimbat mai nimic: au plătit o gigacalorie tot mai scumpă şi, în curând, de nesuportat după ce actuala administraţie locală a refuzat să mai îngroape în datorii bugetul local din cauza sistemului de termoficare tot mai păgubos, deşi motivarea permanentă a primarului oraşului, Constantin Boşcodeală, când pompa miliarde fără număr în RAM, a fost menţinerea unui preţ scăzut a Gigacaloriei pentru populaţie. Şi atunci, unde-i afacerea? Dacă Primăria sistează acordarea subvenţiei, buzoienii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare vor plăti dublu sau chiar mai mult pentru căldura şi apa caldă pe care o vor primi.

Ce a însemnat cogenerarea la Buzău?

În Buzău, centrala de cogenerare, pe gaze naturale, a fost pusă în funcţiune în 2010, iar investiţiile au tot continuat.

Cogenerare, defineşte procesul tehnologic de producere simultană, în aceeaşi locaţie şi cu un singur agregat, a energiei electrice – folosită la alimentarea diverselor echipamente, precum şi a energiei termice – utilizate sub formă de abur tehnologic, apă caldă sau căldură.

Mai precis, prin cogenerare, energia termică reziduală rămasă în urma procesului de producere a energiei electrice, este utilizată pentru încălzire sau pentru alimentarea altor procese tehnologice.

În procesul de cogenerare, sursa primară de energie poate fi reprezentată de combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), de combustibilul nuclear,  de biomasă sau de energia solară, în cazul Buzăului fiind vorba despre gaze naturale. Cogenerarea este un proces eficient termodinamic de utilizare a combustibililor fosili. Într-o termocentrală electrică clasică, o parte din energie se pierde în  mediul înconjurător prin intermediul turnurilor de răcire sau prin coşurile de evacuare a gazelor arse. Prin cogenerare, eficienţa proceselor de producere a energiei electrice sau de încălzire creşte simţitor.

Deşi prezentată cu mare tam-tam, investiţia nu a produs efecte benefice pentru buzoieni şi nu a fost mai ­ie­ftină pentru consumatori. Dimpotrivă, a declarat la un moment dat chiar Vasile Munteniţă, director general Ecogen Energy, producătorul de energie termică al Buzăului, centrala pe gaze pusă în funcţiune în 2010, şi administratorul SRL-ului Ecogen Therm, firmă înfiinţată la sfârşitul lui 2014 având ca acţionar unic Ecogen Energy (despre care vom detalia în cele ce urmează). Şi atunci, unde se duc banii din vânzarea energiei electrice produsă de Ecogen Energy?

Vasile Munteniţă

Munteniţă, în 2017:,,O să iefitnim Gigacaloria”

În urmă cu un an de zile, la o televiziune locală, preşedintele Consiliului de Administraţie de la Ecogen Energy şi administratorul unic de la Ecogen Therm, care este şi preşedintele Asociaţiei Profesionale „Cogen România”, promitea că până în 2019 producătorul de energie termică al oraşului Buzău va ieftini preţul vândut către Regia Autonomă.

Este afirmaţia făcută de Vasile Munteniţă în mai 2017 la Campustv, menţionând că producătorul va putea reduce tariful cu 20%, odată cu realizarea unor noi investiţii. Însă, pentru ca gigacaloria să fie mai ieftină şi ,,pentru populaţie, Primăria va trebui să dea subvenţii în continuare”, spunea Munteniţă.

Doar că despre reducerea costurilor nu s-a mai auzit nimic, dimpotrivă, în luna mai 2018, Consiliul Local al Municipiului Buzău a fost obligat să aprobe noi tarife de producere, transport şi distribuţie  a energiei termice către populaţie şi agenţii economici.

Datorii plătite cu bani din Tanzania

Între Ecogen Energy şi RAM au existat, în ultimii ani, mai multe probleme legate de datorii neplătite la timp, ajungându-se chiar până la procese la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Datoriile au fost făcute tocmai din cauza plăţilor făcute cu întârziere de Consiliul Local Buzău către RAM pentru producerea şi furnizarea energiei termice necesare încălzirii locuinţelor populaţiei şi pentru apa caldă menajeră. Pe de altă parte, şi Ecogen Energy a avut probleme în ultimii ani cu plata datoriilor către GDF Suez, astfel că au fost situaţii când, în plină iarnă, a fost sistată livrarea gazelor către Ecogen Energy. De câteva ori, Consiliul Local şi-a pus gaj bugetul pe câţiva ani pentru unele împrumuturi necesare acoperirii datoriilor pe care le acumulase RAM către Ecogen.

În 2014, spre exemplu, producătorul de energie termică Ecogen Energy a angajat un credit la o bancă din Tanzania asupra căruia au planat multe semne de întrebare. Cel puţin până acum. Această bancă, printr-o sucursală din Cipru, a scontat, pe de o parte, două bilete la ordin cu valoarea nominală în euro echivalent a 10,6 milioane de lei, scadenţa fiecăruia fiind în 15 septembrie 2015, respectiv 15 decembrie 2015 şi, pe de altă parte, două bilete la ordin cu valoarea nominală în euro pentru costurile de finanţare de 7,35% pe an, cu aceleaşi scadenţe, bilete emise de Regia Autonomă Municipală (RAM) Buzău condusă de Constantin Tacea, în contul unei datorii pe care o avea către Ecogen. Între timp, banca respectivă, surpriză!, a intrat sub embargou, potrivit unei adrese trimise de BRD în luna octombrie 2014, la câteva luni de la acordarea împrumutului către producătorul buzoian de energie termică, astfel că RAM nu a mai putut plăti debitul de aproape 20 milioane lei către banca din Tanzania, deoarece toate tranzacţiile efectuate către aceasta, nu numai prin BRD, dar şi prin alte bănci comerciale, au fost anulate.

RAM Buzău a avut de  plătit către FBME Bank LTD, bancă din Tanzania cu sucursală în Cipru, bilete la ordin în valoare de 19.161.928 lei în contul împrumutului făcut de Ecogen Energy în 2014. Cu banii băncii din paradisul fiscal, căldura din casele buzoienilor a fost asigurată în iarna 2014-2015.

Cum au ajuns reprezentanţii societăţii, controlată în proporţie de 10 la sută şi de Consiliul Local Buzău, să caute bani pentru producerea energiei termice tocmai într-o ţară unde căldura nu este niciodată o problemă, nu se ştie.

Cert este că, potrivit energyreport.ro, acţionarii Ecogen au hotărât să încheie cu banca FBME din Tanzania un contract pentru scontarea unor bilete la ordin emise chiar de către unul dintre cei cinci acţionari ai Ecogen Energy, Regia Autonomă Municipală (RAM) din Buzău.

Potrivit contractului de împrumut, banca din Tanzania, printr-o sucursală din Cipru, urma să sconteze, pe de o parte, două bilete la ordin cu valoarea nominală în euro echivalent a 10,6 milioane de lei, scadenţa fiecăruia fiind în 15 septembrie 2015, respectiv 15 decembrie 2015 şi, pe de altă parte, două bilete la ordin cu valoarea nominală în euro, pentru costurile de finanţare de 7,35% pe an, cu aceleaşi scadenţe, bilete emise de Regia Autonomă Municipală (RAM) din Buzău. Mai mult, banii obţinuţi de la banca din Tanzania, respectiv 10,6 milioane lei echivalent în euro, sunt garantaţi de către Consiliul Local al Municipiului Buzău. La fel şi costurile de finanţare, reprezentând dobânzi, comisioane şi ,,alte categorii de costuri şi, cheltuieli aplicabile”, după cum se precizează într-o hotărâre a Consiliului Local Municipal Buzău adoptată în luna noiembrie 2013 şi care stabileşte condiţiile în care bugetul munici­piului era din nou antamat. Garantarea obligaţiilor de plată se face în contul subvenţiei în valoare de 16,25 milioane lei datorate RAM de Consiliul Local pentru căldura şi apa căldă furnizată buzoienilor.

Garantarea obligaţiilor de plată ale regiei de către municipiul Buzău se va face prin avalizarea de către municipiul Buzău, reprezentat prin ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului Buzău, a patru bilete la ordin emise de Regia Autonomă Municipală „RAM“ Buzău către „Ecogen Energy“, astfel: două bilete la ordin, având fiecare o valoare nominală în euro, reprezentând echivalentul a 5.300.000 lei, calculat la cursul Băncii Naţionale a României euro/lei  din data emiterii biletelor la ordin; două bilete la ordin în euro pentru costurile de finanţare – valoarea acestora nu face parte din subvenţia datorată. Plata biletelelor la ordin va fi  asigurată din veniturile proprii ale bugetului local pe anul 2015, acestea având scadenţe în lunile septembrie 2015 şi decembrie 2015.

Rareori o afacere în care sunt rulaţi bani publici devine nerentabilă pentru nişte

În 2014 s-a vorbit chiar despre vânzarea unui pachet important de acţiuni de la Ecogen Energy, tocmai din cauza faptului că acţiona­riatul privat al socetăţii nu mai putea face faţă datoriilor acumulate către furnizorul de gaze, în urma întârzierilor cu care CLM şi RAM făceau plăţile pentru energia termică achiziţionată.

Un trader de gaze, firma Alpha Metal, şi-a manifestat interesul pentru a cumpăra 73,48% din acţiunile producătorului de la Romelectro, ISPE şi Eximprod Grup. Ceilalţi acţionari ai firmei, Regia Autonomă Municipală RAM Buzău (21,42%) şi Primăria Buzău (5,1%),  nu îşi arătaseră interesul să vândă, potrivit declaraţiilor lui Vasile Munteniţă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Ecogen Energy.

Între timp, nu s-a mai auzit nimic despre vânzare, iar în următorii ani, după 2014, societatea a început să meargă pe ,,plus”, astfel că în 2017, potrivit portalului financiar www.listafirme.ro, profitul net a fost de 3.101. 783 lei, cifra de afaceri fiind de 26 .719. 768 lei.

la fel s-a întâmplat şi cu SRl-ul Ecogen Therm care, potrivit aceluiaşi portal, a avut în 2017 o cifră de afaceri de 17.343 .641 lei, constantă în cei trei ani de funcţionare, dar şi un profit net de 541 835 lei, mai mare decât în 2016 cu peste 100.000 lei.

Struţo-cămila Ecogen

Având ca acţionar unic Ecogen Energy, imediat după înfiinţare Ecogen Therm începe să exploateze două CAF-uri (cazane cu apă fierbinte) de 30 Gcal/h care să asigure necesarul de energie termică în perioada de tranziţie şi vârf de sarcină şi, în mod excepţional, ca sursă de rezervă pentru instalaţiile de producere ale Ecogen Energy SA, acţionarul său unic.

Ca urmare, imediat după înfiinţarea acestei struţo-cămile, în ianuarie 2015 RAM Buzău încheie contract de furnizare cu Ecogen Therm.

De ce era nevoie de înfiinţarea acestei noi societăţi care să intre în relaţii comerciale cu municipalitatea, atât timp cât colaborarea dintre CLM, RAM şi Ecogen Energy a fost una păguboasă pentru aceasta din urmă? De ce era nevoie de o nouă societate care, culmea, să aibă acţionar unic o societate comercială, şi care să folosească cazane de abur asemenea RAM?

Plăţi aprobate de Boşcodeală ca din buzunarul propriu

Adevărul despre datorii, neînţelegeri, firme noi înfiinţate, decidenţi din Palatul Comunal care au ţinut cu dinţii de un sistem centralizat care se dovedeşte păgubos pentru bugetul oraşului, este însă undeva la mijloc.

În ciuda lipsurilor invocate, conform raportului întocmit de inspectorii Camerei de Conturi în urma controalelor efectuate la Primăria Buzău în perioada 2011-2013, s-a constatat că municipalitatea a plătit, fără nicio bază legală, către Ecogen Energy SA, suma totală de 30,342 milioane lei (303,42 miliarde lei vechi), sub formă de subvenţii, în ciuda hotărârii Consiliului Local care prevede că acestea trebuie să fie acordate Regiei Autonome Municipale. Aceste  plăţi s-au efectuat în baza unui contract încheiat între primarul Constantin Boşcodeală şi conducerea Ecogen, fără ca primul să fie împuternicit în acest sens de către Consiliul Local, singurul ablilitat, prin lege, să aprobe subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din bugetul local. Conform sursei citate, decontarea acestor sume s-a făcut fără a avea în spate facturi sau alte documente (deconturi justificative), întocmite pe numele Primăriei Buzău, care să certifice prestarea serviciilor plătite şi, implicit, exactitatea sumelor de plată. Mai mult, numai în anul 2012, Primăria Buzău a achitat către Ecogen cu 2,181 milioane lei (21,81 miliarde lei) mai mult decât chiar şi în contractul-cadru încheiat de primarul de atunci, Constantin Boşcodeală.

Cine controlează ECOGEN ENERGY şi ECOGEN THERM

Romelectro, Institutul de Studii şi Proiectări Energetice – ISPE, Eximprod Grup, împreună cu Regia Autonomă Municipală Ram Buzău şi Consiliul Local Buzău – acţionari ai SC ECOGEN ENERGY SRL – au hotărât în 2014 să mai facă o firmă la Buzău – ECOGEN THERM SRL. Decizia a fost luată în AGEA din noiembrie 2014, ECOGEN ENERGY fiind asociat unic la noua societate, potrivit unui document consultat de BizEnergy.

Cele două firme figurează la aceeaşi adresă, pe Aleea Industriei, nr.7, Buzău. Obiectul de activitate la SC Ecogen Therm SRL este producţia, transportul şi distribuţia energiei, cu activitate principală producţia de energie electrică.

Mai mult, personalul operativ de la RAM Buzău a fost plasat şi la Ecogen Therm, în baza unor contracte de prestări servicii. Cum noi nu credem în coincidenţe, lăsăm cititorii să tragă concluzia despre încrengătura dubioasă.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al ECOGEN ENERGY, Vasile Munteniţă, este administrator unic la ECOGEN THERM. De asemenea, director tehnic la Ecogen Energy este Maria Tacea, soţia directorului RAM Buzău, Constantin Tacea, cea pe care Munteniţă o lăsa director la CET Brăila (acolo unde şi-a desfăşurat activitatea şi Constantin Tacea până să fie numit şef la Regia Autonomă Municipală Buzău) în momentul numirii sale la conducerea Unităţii de Management a Proiectului pentru implementarea şi monitorizarea programului „Termoficare 2006 – 2009“, instituţie care a funcţionat la nivel naţional în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. La scurt timp, CET Brăila a intrat în faliment, nefiind găsită vreo variantă de revenire financiară. De altfel, plecarea lui Munteniţă a survenit exact la momentul potrivit. După o lungă perioadă în care a acumulat datorii ce ajunseseră, la finalul lui 2012, la 13,3 milioane de lei, SC CET SA Brăila a sucombat în 2013, pentru că furnizorul de combustibil – „Alpha Metal“, tocmai societatea care s-a oferit să cumpere parte din acţiunile Ecogen Energy – a refuzat să îi mai livreze combustibil. În consecinţă, Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat, în toamna anului 2013, acordarea unui ajutor financiar direct ultimilor abonaţi casnici ai sistemului de termoficare, pentru achiziţia şi montarea de centrale de apartament. În paralel, şi unităţilor şcolare le-a fost asigurată finanţarea pentru montarea unor surse proprii de încălzire. Toate aceste decizii au însemnat sfârşitul sistemului public de termoficare la Brăila. La momentul intrării în faliment, CET SA Brăila mai avea doar 80 de salariaţi şi restanţe de recuperat de la populaţie în valoare de 12,4 milioane de lei.